Deutsche Welle Ce înseamnă clusterul 1 de negocieri UE – R. Moldova?

Analiză Deutsche Welle: În 2021 și 2022, ministrul rus de Externe și presa de la Moscova ironizau intenția Chișinăului de a se integra în UE. Rusia știa cât de vulnerabilă, săracă și dependentă energetic de Gazprom era R. Moldova.

După șocul economic generat de pandemie, au urmat șocul războiului din Ucraina și criza energetică profundă din 2022 și 2023, generată de Rusia, care au provocat o inflație de peste 30% în Moldova.

Kremlinul a crezut că va putea specula electoral sărăcia și nemulțumirea oamenilor, pentru a prelua, prin agenții săi, controlul politic asupra Republicii Moldova la alegerile și referendumul pro-UE care au urmat.

Dar UE a intervenit cu ajutoare de urgență pentru Moldova, răsplătind-o pentru solidaritatea de care a dat dovadă în raport cu refugiații ucraineni. Moldovenii și-au reconfirmat în trei scrutine consecutiv opțiunea proeuropeană și au convins astfel cancelariile europene că țara merită un loc în marea familie europeană.

Moldova se schimbă, iar soluțiile apar

Banii europeni schimbă Moldova din temelie. Chișinăul s-a debarasat în totalitate de Gazprom, a renunțat la achizițiile de energie din regiunea transnitreană, pentru a nu mai putea fi șantajată și pentru a nu mai finanța separatismul pro-rus. Acum cumpără necesarul de resurse de pe piață, a părăsit CSI-ul controlat de Kremlin și și-a reorientat exporturile spre imensa piață europeană, după ce a fost hărțuită, în trei rânduri, de către Rusia prin embargouri umilitoare. De la 80% în anii ’90, exporturile moldovenești în Rusia au scăzut sub 2%, iar ministrul moldovean al Economiei, Eugeniu Osmochescu, a menționat luni că și producătorii moldoveni, care exportă încă în Rusia și Belarus, trebuie ajutați să se reorienteze spre alte piețe „în eventualitatea închiderii acestor piețe”.

Luni, 15 iunie, la Luxemburg, UE a decis deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la blocul comunitar. Tratatul de aderare ar urma să fie semnat până la sfârșitul anului 2028. Este termenul asumat de Guvernul de la Chișinău. Cu efort maxim, este realist – spun oficialii europeni.

Ce anume se va schimba?

Cu clusterul 1 se deschid și se închid negocierile. Este „coloana vertebrală” a aderării și se referă la funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, criteriile economice și statul de drept. Negocierile pe acest cluster au început luni. Statele nu pot trișa în privința reformelor, deoarece rezultatele sunt măsurabile, iar evaluări și rapoarte de progres se vor face de câteva ori pe an.

Combaterea corupției este prioritară. Instituțiile anticorupție trebuie să fie independente și eficiente. Cadrul de prevenție a corupției trebuie fortificat prin protecția avertizorilor de integritate și prin consolidarea verificării declarațiilor de avere. Și, foarte important, Moldova trebuie să livreze „progrese tangibile” pe investigațiile de mare corupție, să obțină condamnări definitive la nivel înalt și să crească numărul și valoarea bunurilor sechestrate, înghețate și confiscate.

De asemenea, Chișinăul trebuie să îmbunătățească integrarea măsurilor anticorupție concrete prin evaluări de risc și măsuri sistemice de integritate în sectoarele cele mai vulnerabile la corupție, trebuie să facă dovada luptei eficiente împotriva crimei organizate, inclusiv prin investigarea și incriminarea spălării banilor și recuperarea prejudiciilor și activelor, trebuie să facă „progrese substanțiale” în destructurarea rețelelor de trafic de persoane, de arme și să acumuleze „un istoric solid” în ceea ce privește capturile de droguri, să-și îmbunătățească sistemul de azil, politica de vize și gestionarea frontierelor.

Moldova trebuie să-și reformeze sistemul penitenciar, să întărească libertatea de asociere și de exprimare, libertatea și pluralismul mass-media, să combată eficient discursul de ură, să asigure drepturile persoanelor cu dizabilități, drepturile suspecților și inculpaților, drepturile victimelor, drepturile copilului, inclusiv dezinstituționalizarea copiilor lipsiți de îngrijire părintească.

Guvernarea spune că poate – opoziția, că „era bine cu Rusia”

Sunt doar câteva sarcini pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a putea închide negocierile cu UE pe primul cluster. În realitate, lista e foarte lungă și conține doar acțiuni măsurabile. Decidenții proeuropeni de la Chișinău spun că este în puterea Moldovei să îndeplinească toate condițiile. Opoziția pro-rusă continuă să împrăștie pesimism în privința aderării la UE și să joace cartea nostalgiei după URSS, spunând că „alături de Rusia ne-a fost bine”. Reacțiile de la Moscova în ceea ce privește relația UE-Moldova sunt pline de ură, falsuri, batjocură și amenințări cu „soarta Ucrainei”.

Maia Sandu este optimistă. Ea spune că rigorile pe care Moldova trebuie să le îndeplinească sunt pentru oamenii din Moldova care vor justiție corectă, instituții care lucrează în interesul cetățenilor, combaterea corupției, respectarea drepturilor fundamentale și un stat care oferă șanse egale pentru toți: „Am ajuns aici datorită muncii pe care am depus-o împreună și efortului oamenilor care cred în viitorul european al Republicii Moldova. Țara noastră avansează, iar drumul care a mai rămas cere în continuare perseverență. Dar astăzi avem un motiv în plus să fim încrezători: aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim”, a comentat șefa statului.

Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a remarcat că „Moldova este într-adevăr în mișcare” și a chemat societatea și toate partidele din Republica Moldova să se unească și să facă din integrarea în UE o realitate care să îmbunătățească viața tuturor moldovenilor: „A venit momentul când Moldova trebuie să se ridice ca națiune și să-și adune toate forțele pe drumul către UE. Este momentul ca partidele politice, majoritatea și opoziția, să se unească și să impulsioneze reformele”, a spus comisarul european.

Electoratul dezinformat și manipulat trebuie „însănătoșit”

Până la aderare mai sunt patru etape de parcurs: închiderea negocierilor, evaluarea Comisiei Europene, acordul Parlamentului European pentru aderare, semnarea și ratificarea Tratatului de aderare de toate statele membre. Franța ar urma să organizeze un referendum pentru extinderea UE.

La referendum, în Moldova, majoritatea a votat pentru aderarea țării la UE. În baza acestui vot, integrarea europeană a devenit „obiectiv strategic” inclus în Constituție în 2024.

Dar nu toate partidele vor Moldova în UE. Nu există un pact de la Snagov pe model românesc pentru Republica Moldova. Chișinăul va trebui să meargă înainte spre UE cu această realitate, pentru că nu poți soma agenții politici ai lui Putin să-și iubească țara. Dar îi poți convinge pe susținătorii lor că bunăstarea și libertatea vin de la Vest, în timp ce de la Est vin doar război, șantaj și dictatură.