„Coșnița curată” cere stoparea carierei „Coșnița II”: exploatarea a început înaintea referendumului și în plin litigiu judiciar. Administratorul companiei care gestionează cariera acuză manipulare și hărțuire
Deși activitatea carierei de nisip și pietriș „Coșnița II” este contestată în instanța de judecată, iar duminică, 21 iunie, la Coșnița urmează să se desfășoare un referendum, inițiat de comunitatea locală, privind legalitatea actelor ce permit exploatarea unei noi cariere la o distanță mică de casele oamenilor, acum câteva zile, compania „Bond-Cons” SRL a început activitatea în zonă. „În apropierea satului, mai sunt cariere, dar acestea au respectat distanța, mai mare de un kilometru, de la locurile de trai ale sătenilor”, spune Victor Aslanov, reprezentant al Grupului de inițiativă civică „Coșnița Curată”.
În aceste condiții, locuitorii satului Coșnița și membrii grupului de inițiativă civică „Coșnița Curată” solicită intervenția urgentă a instituțiilor statului în legătură cu proiectul de exploatare a carierei „Coșnița II”, promovat de compania „Bond-Cons” SRL, în contextul unor presupuse ilegalități grave, conflicte de interese, posibile falsuri în acte oficiale, încălcări ale legislației de mediu și ignorării dreptului cetățenilor la un mediu sănătos.
Semnatarii unei petiții publice solicită suspendarea imediată a tuturor lucrărilor, procedurilor, acordurilor și contractelor dintre autoritățile statului și „Bond-Cons” SRL privind proiectul „Coșnița II”; suspendarea oricăror decizii privind schimbarea destinației terenurilor până la pronunțarea unei hotărâri judiciare definitive și desfășurarea referendumului local stabilit pentru data de 21 iunie 2026; verificarea legalității tuturor actelor, avizelor și expertizelor emise; investigarea presupuselor falsuri privind distanțele reale față de satul Coșnița și râul Nistru; investigarea conflictelor de interese și a influențării procesului decizional la nivel local; examinarea legalității acțiunilor administrației publice locale și ale consilierilor locali implicați; protejarea dreptului locuitorilor la sănătate, la un mediu sigur și la o administrație transparentă.
Gospodăriile oamenilor au fost acoperite de de praf și sedimente
Autorii petiției fac trimitere la posibilele riscuri asupra sănătății, care ar putea interveni în urma activității viitoarei cariere de nisip și pietriș. „Timp de câteva săptămâni, compania „Bond-Cons” SRL a efectuat lucrări de decopertare în lipsa schimbării destinației terenului și în condiții pe care noi le considerăm ilegale. În urma acestor lucrări, gospodăriile oamenilor au fost acoperite de de praf și sedimente și asta se întâmplă într-o localitate rurală, unde oamenii petrec o mare parte din timp în grădini, în aer liber, respirând permanent acest aer”, se spune în scrisoare, precizându-se că, în pofida sesizărilor repetate ale cetățenilor, instituțiile statului au preferat să ignore problema, deși, în conformitate cu legislația în vigoare, statul are obligația de a preveni impactul negativ asupra sănătății populației și de a garanta dreptul fiecărui om la un mediu sănătos.
Semnatorii fac trimitere și la standardele și recomandările internaționale, inclusiv Directiva 2011/92/UE, privind evaluarea impactului asupra mediului. „Multe standarde internaționale evită stabilirea unei distanțe minime universale între cariere și locuințe nu pentru că exploatările ar fi sigure la distanțe mici, ci pentru că uneori nici distanțele mari nu garantează lipsa impactului asupra sănătății populației. Și asta se referă în special la microparticulele de silicați, la praful sedimentar, la poluarea apelor, la zgomot și vibrații”, se mai spune în petiția colectivă.
Autorii atrag atenția asupra faptului că microparticulele de silicați rezultate din exploatările miniere pot afecta grav sănătatea umană, pătrunzând nu doar în plămâni, ci și în sistemul circulator.
Acuzații de falsuri în acte publice
Autorii petiției mai spun că în mai multe documente oficiale apare mențiunea că sectorul „Coșnița II” s-ar afla la „1 km de periferia satului Coșnița”. „În realitate, însă, terenul are punct comun cu intravilanul localității, prima casă aflată în proces de construcție se află la 36 metri distanță. Totodată, cea mai apropiată casă locuită de o familie cu copii se află la aproximativ 114 metri, iar cel mai îndepărtat punct al viitoarei cariere se află la doar aproximativ 628 metri de locuințe. Considerăm că formula „1 km de periferia satului” nu are bază juridică și putea fi utilizată pentru inducerea în eroare a experților și comisiilor de stat”, se spune în scrisoare. Semnatarii mai precizează că, în raportul de evaluare a impactului asupra mediului este indicată distanța de 1,6 km față de râul Nistru, deși distanța reală este aproximativ 1080–1447 metri.
„În documentația utilizată pentru promovarea proiectului au fost folosite hărți învechite, care nu reflectă situația reală pentru anul 2023, dar ai ales pentru 2026. Aceste materiale cartografice creează impresia eronată că intravilanul localității și locuințele oamenilor s-ar afla la distanțe considerabil mai mari față de carieră decât în realitate”, se spune în petiție și se solicită verificarea tuturor materialelor cartografice și topografice utilizate în procesul de avizare și autorizare a proiectului „Coșnița II”.
Conflicte de interese și influențe tendențioase asupra administrației publice locale
Petiționarii subliniază că, în localitate, se discută deschis despre presupuse plăți oferite unor consilieri locali pentru susținerea schimbării destinației terenurilor. Mai grav, inițiatorul proiectului, Mihail Bondari, care până recent s-a ocupat direct de acumularea documentelor pentru deschiderea carierei și figurează cu semnătură pe multiple acte legate de proiect, este simultan consilier local și unul dintre cei mai activi promotori ai carierei. „Considerăm că există un evident conflict de interese”, susțin petiționarii, solicitând investigarea tuturor circumstanțelor de către instituțiile competente, argumentând că exploatarea urmează să afecteze un teren aflat în proprietatea companiei; un teren aflat în proprietate publică și dat în arendă ca și teren agricol.
„În cazul în care statul consideră aceste resurse atât de importante încât acceptă riscuri pentru sănătatea oamenilor și ignoră opoziția comunității, apare o întrebare legitimă: Cum este posibil ca resursele minerale aflate sub un teren public să fie practic cedate unui agent economic privat fără o protecție reală a interesului public? Resursele subsolului reprezintă patrimoniu național și nu pot fi administrate în detrimentul cetățenilor, iar primarul nu a întreprins măsuri pentru rezilierea contractului de arendă cu „Bond-Cons” SRL, deși terenul era arendat ca teren agricol, iar compania a început lucrări de decopertare înainte de schimbarea destinației terenului”, se spune în petiția locuitorilor satului Coșnița, care acuză administrația locală de faptulș că nu a protejat interesele comunității, reziliind contractul, renegociind condițiile contractuale și suspendând activitățile până la clarificarea legalității proiectului. Comunitatea acuză autoritățile că au inclus pe ordinea de zi proiecte înainte de existența unor adresări oficiale, că nu au acționat , că nu au intervenit atunci când au fost demarate lucrările, că au coordonat ședințele și procesul decizional cu inițiatorii proiectului, că au ignorat voința cetățenilor exprimată prin 1146 de semnături împotriva proiectului, dar și pentru că au ignorat faptul că pentru data de 21 iunie este deja stabilit un referendum local pe această temă, iar pe rol la Curtea de Apel se află un dosar ce vizează acest litigiu.
Sunt sesizate instituțiile statului, inclusiv Președinția și Guvernul
Semnatarii petiției cer suspendarea imediată a tuturor lucrărilor, autorizațiilor și acordurilor privind proiectul „Coșnița II”; suspendarea tuturor raporturilor contractuale ale statului și autorităților locale cu „Bond-Cons” SRL până la clarificarea legalității proiectului; constituirea unei comisii independente cu participarea experților naționali și a reprezentanților imparțiali ai comunității; efectuarea unei expertize independente privind impactul asupra sănătății și mediului; verificarea tuturor actelor, măsurătorilor și materialelor cartografice utilizate; investigarea conflictelor de interese și a presupuselor acte de corupție; examinarea legalității activității primarului și a consilierilor locali implicați; respectarea voinței comunității locale și a referendumului deja stabilit.
Petiția este expediată în adresa președintei R. Moldova, Maia Sandu, prim-ministrului Alexandru Munteanu, Ministerului Mediului, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție, Primăriei comunei Coșnița, Consiliului Local Coșnița.
Pe 15 iunie, ZdG a solicitat opinia consilierului local Mihail Bondari, afiliat cu „Bond-Cons” SRL, firma care insistă asupra exploatării carierei „Coșnița II”. Consilierul local ne-a spus că ar fi ocupat într-o „ședință colectivă” și că va reveni. Nu a revenit și nici nu a mai răspuns la apelurile repetate ale redacției.
Primarul satului Coșnița, Alexandru Grigoraș, contactat de ZdG, ne-a spus: „Sunt sătul de toate întrebările și răspunsurile pe care le dau, sunt obosit. Mâine reveniți cu un sunet, că sunt obosit azi. Să vă văd sănătoși”. La apelurile repetate ale redacției, primarul nu a mai acceptat să vorbească.
Duminică, 21 iunie, cei 5500 de locuitori ai satului Coșnița sunt chemați să participe la un referendum privind legalitatea activității carierei „Coșnița II”.
ZdG l-a contactat pe administratorul „Bond-Cons” SRL, Tudor Gurițanu, în legătură cu referendumul din 21 iunie, în cadrul căruia locuitorii satului Coșnița ar trebui să se pronunțe pe marginea activității carierei „Coșnița II”. „Referendumul, în baza deciziei consiliului local, este unul consultativ și nu poate avea relevanță asupra unei situații create până la desfășurarea lui. În prezent, avem toate actele permisive în vigoare. Avem chiar și decizia de schimbare a destinației aprobată. Decizia e în vigoare, fiind plasată în Registrul actelor locale. Am notificat Inspectoratul Mediului despre faptul că au dispărut circumstanțele care au dus la stoparea lucrărilor, or, în decizia de stopare a lucrărilor este scris că se stopează până la obținerea deciziei de schimbare a destinației. Gălăgia se face de un grup de persoane… Nici nu vă pot explica… Aceleași persoane care cândva ne-au permis activitatea, acum ne pun piedici”, ne-a spus Tudor Gurițanu. Întrebat despre distanța dintre carieră și casele oamenilor, administratorul „Bond-Cons” SRL ne-a spus că între carieră și casele oamenilor este o gunoiște neautorizată. „Distanța e legală, peste 150 m, nu vă pot spune exact acum de la ce casă s-au făcut măsurătorile. Cred că e o manipulare. Cinci ani de zile au durat obținerea actelor permisive și asta nu e normal. E o hărțuire adevărată. Nu cariera poluează localitatea, ci gunoiștea neautorizată, care tot e în sarcina noastră să o conservăm și să o lichidăm. Poate asta e o problemă pentru cineva?”, a mai spus Tudor Gurițanu.
ZdG a scris despre acest caz în octombrie 2025. Precizam atunci că două terenuri agricole din comuna Coșnița, raionul Dubăsari, cu o suprafață totală de 10,6 de hectare, urmează să fie transformate în zone pentru extracții miniere. Lucrările de decopertare a stratului fertil al solului ar urma să fie realizate de compania SRL „Bond-cons”, înființată în 2016 de actualul director al „Metalferos”, Petru Bondari, fost lider al Organizaţiei Teritoriale PAS de la Dubăsari, dar care în prezent nu mai este administrator al firmei. SRL „Bond-cons” deține terenurile, unul în proprietate din 2020, altul în arendă din 2024.
Unul dintre terenuri, cumpărat în 2020 de firma „Bond-cons” SRL
Conform datelor cadastrale consultate de ZdG, unul dintre terenuri are o suprafață de 5,6225 hectare. Firma „Bond-cons” SRL a obținut dreptul de arendă asupra terenului extravilan în octombrie 2024, printr-un contract de arendă, valabil până în 2034. Celălalt teren, cu o suprafață de 5 hectare, a intrat în posesia companiei în ianuarie 2020, printr-un contract de vânzare-cumpărare, iar scopul utilizării acestuia este producția agricolă.
Firma care ar urma să execute lucrările, fondată în 2016 de actualul director al S.A. „Metalferos”
Conform informațiilor publice, firma „Bond-cons” SRL este deținută de compania „Veradi Cons” SRL, înregistrată în noiembrie 2024, funcția de administratoare fiind deținută de Veronica Kanat.
Compania „Bond-cons” SRL a fost însă fondată în ianuarie 2016 de Petru Bondari, actualul director al S.A. „Metalferos”, întreprindere de vârf în domeniul colectării, comercializării și exportului de deșeuri reciclabile. Petru Bondari a fost lider al Organizaţiei Teritoriale PAS de la Dubăsari şi ex-consilier raional Dubăsari. Într-un CV de-al său, acesta menționează că a condus firma din 2016 până în 2020.
Funcția de administrator al companiei a fost deținută de-a lungul timpului și de fratele său, Mihail Bondari, consilier local al comunei Coșnița tot de pe listele PAS. Acesta a menționat pentru ZdG că a fost administrator al companiei din 2020 până în 2024, fiind și acționar al firmei.
„După ce noi am vândut compania, eu nu știu când m-au schimbat din (funcția de administrator, n.r.)”, a precizat consilierul local.
Firma își are adresa juridică la Pohrebea, Dubăsari, având ca activitate principală comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate. În 2024, compania a înregistrat un profit net de 68 880 de lei, având doar doi angajați. În prezent, firma este administrată de Tudor Gurițanu, care conduce mai multe firme specializate în construcții și agricultură.
