Oameni Anastasia Pârvan, membră a diasporei: „Migrația nu poate fi oprită. Important este ca Moldova să-i facă pe oameni să revină”  

Decizia de a părăsi R. Moldova și satul natal, Sadova, a fost luată în familie încă din 2016, într-o perioadă pe care Anastasia o descrie drept una tensionată din punct de vedere politic. „Cu părere de rău, pe vremea ceea, nu mai vedeam multe șanse să rămânem acasă”, spune Anastasia. Un an mai târziu, după ce soțul plecase primul, ea a emigrat împreună cu cei trei copii ai lor.

De nouă ani deja, familia trăiește peste hotare. Primii trei ani au locuit în Germania, iar din vara anului 2020 s-au stabilit în partea germanofonă a Elveției.

„Poate că situația politică nu a fost singurul factor decisiv, dar a cântărit greu în alegerea noastră. La acel moment, nu mai vedeam prea multe perspective, mai ales pentru copiii noștri, de a rămâne în țară”, spune Anastasia.

Stabiliți în Elveția – cu dor de Moldova

Doctoriță veterinară de profesie, absolventă a Universității Agrare din Chișinău și a unui master în străinătate, tânăra și-a echivalat studiile și lucrează de aproape șase ani într-un laborator de analize medicale veterinare din Elveția, unde este responsabilă de managementul calității, managementul riscului și biosecuritatea laboratorului.

În calitatea sa de doctoriță veterinară, am rugat-o pe Anastasia să ne vorbească despre diferențele dintre Elveția și R. Moldova în materie de protecție a animalelor. „Diferența fundamentală dintre Elveția și R. Moldova pornește de la statutul juridic și educație: în Elveția, demnitatea animalelor este protejată de Constituție, iar empatia se predă din grădiniță, în timp ce în Moldova, un cadru legislativ clar încă lipsește, iar programele de educare sunt aproape inexistente. În Elveția nu există animale vagaboande pe străzi datorită unui sistem strict de responsabilizare: proprietarii plătesc impozite locale, își înregistrează animalele în baze de date naționale, urmează cursuri de dresaj, iar adopția din adăposturi presupune interviuri și verificări riguroase. Cetățenii denunță imediat cazurile de abuz, iar sancțiunile pot ajunge la amenzi usturătoare, confiscarea animalelor, interdicția de a mai deține vreodată un animal sau chiar la detenție. Reglementările elvețiene protejează toate categoriile de animale: de la cele de fermă, unde se aplică standarde înalte de bunăstare și tehnici blânde de abatorizare, până la animalele mici (cum ar fi porcușorii de Guineea), pe care legea interzice să le deții singure, obligând proprietarii să le cumpere în pereche. Toate acestea sunt susținute de o breaslă veterinară foarte bine plătită și dotată cu tehnologie de ultimă generație, un standard de la care Moldova are multe de învățat”, ne-a spus Anastasia. 

Soțul ei este antreprenor în domeniul construcțiilor. După ce a lucrat inițial în calitate de angajat într-o companie elvețiană, și-a deschis propria firmă de renovări interioare și exterioare, unde sunt angajați tot migranți din R. Moldova. 

Cei trei copii ai familiei, două fete și un băiat, sunt școlarizați în Elveția, după ce au trecut prin sistemul educațional din Germania.

Familia revine în R. Moldova, în mod obișnuit, de două ori pe an, atunci când reușește.

Cine îi așteaptă acasă? „Ne așteaptă mamele noastre, frații, surorile, rudele și oamenii din sat. Din păcate, tații noștri nu mai sunt în viață. Tatăl meu a decedat anul trecut și am avut norocul să fim acasă atunci și să-l conducem pe ultimul drum”, povestește Anastasia.

Implicare pentru diasporă

Stabilirea în Elveția a însemnat pentru Anastasia și o tentativă de consolidare a legăturilor cu comunitatea moldovenilor. Ea este cofondatoare a Asociației „Rădăcinile Noastre Elveția” și administrează grupul online „Moldoveni în Elveția”, care reunește peste 20 de mii  de membri. Experiența acumulată îi permite să observe principalele dificultăți cu care se confruntă noii veniți în țara sa de reședință.

Pentru că discutam cu Anastasia în ajunul tradiționalelor Zile ale Diasporei, care se desfășoară în luna august în R. Moldova, ne-am oprit și asupra problemelor cu care se confruntă diaspora și pe care le-ar putea soluționa statul R. Moldova în cooperare cu statele de reședință ale migranților.

„Prima problemă este necunoașterea limbii și a sistemului. Din această cauză, oamenii pot deveni victime ale înșelătoriilor. Vedem frecvent anunțuri false de angajare. În Elveția, un loc de muncă nu vine niciodată la pachet cu locuința, iar cei care nu cunosc regulile sunt mai ușor induși în eroare”, avertizează pământeanca noastră din Elveția, amintind că o altă provocare este izolarea.

„Moldovenii sunt răspândiți în toată Elveția și mulți nu se cunosc între ei. De aceea organizăm evenimente prin care încercăm să construim o comunitate și să-i aducem împreună. Acest fapt contribuie la o adaptare mai ușoară a celor nou veniți”, explică interlocutoarea noastră.

Anastasia mai spune că grupul pe care îl administrează oferă informații verificate despre locurile de muncă, acte, procedurile de autentificare, circulația transportului, procedurile administrative, tocmai pentru ca oamenii să ajungă la surse oficiale și să evite escrocheriile și fraudele.

Activism moștenit din familie

Spiritul civic nu este o preocupare recentă pentru Anastasia. Ea spune că încă din perioada studenției s-a implicat în viața publică, participând activ la protestele anticomuniste din aprilie 2009. Tânăra consideră că cea mai mare influență asupra felului său de a fi a avut-o tatăl său, Dumitru Gavriliță.

„Ne-a învățat pe toți cei șase copii să avem verticalitate, să fim cumpătați și să ne păstrăm convingerile, indiferent de circumstanțe. A fost un patriot, care și-a dorit întotdeauna o Moldovă prosperă, apropiată de România.”

„Avem dreptul să cerem o viață mai bună”

Deși promovează R. Moldova oriunde merge și păstrează o legătură puternică cu baștina, fiind mereu implicată în soluționarea unor probleme, inclusiv locale, Anastasia spune că o eventuală revenire acasă depinde de doi factori.

Primul este ca cei trei copii să-și finalizeze studiile universitare în Elveția, pentru a nu le întrerupe parcursul educațional, total diferit de cel din R. Moldova.

Al doilea ține de condițiile de viață de acasă. „Oricât de mult ne-am iubi țara, oricât de multe am reuși să facem pentru ea de la distanță, pentru a reveni avem nevoie de stabilitate și de condiții care să ofere siguranță familiei”, consideră Anastasia.

O întreb cât ar mai putea continua migrația din R. Moldova. Anastasia a răspuns cu o doză de tristețe. „Din păcate, ea durează… Nu știu dacă poate continua până la ultimul cetățean. Nu știu dacă s-ar ajunge ca ultimul să stingă lumina și să plece. Cert e că durează de aproape 30 de ani și asta este foarte mult pentru o țară mică, așa cum este R. Moldova. Și elvețienii emigrează. Cei emigrați formează a 5-a Elveție – ei, având patru regiuni în interior, spun că cea de-a 5-a e în afară. Da, ei sunt destul de activi civic, politic, pentru țara lor. Eu cred că moldovenii, atâta timp cât există dreptul la liberă emigrare, la liberă circulație, au dreptul să emigreze, fie pe lungă durată, fie pe scurtă durată”, explică Anastasia, punctând că migrația nu mai poate fi oprită prin interdicții.

„Oamenii au dreptul să circule și să aleagă unde trăiesc. Important este ca R. Moldova să creeze condiții care să-i facă să revină”, declară Anastasia Pârvan.

După aproape un deceniu petrecut în Elveția, primul lucru care o impresionează de fiecare dată când compară viața de acasă cu cea din migrație este diferența de infrastructură și de ordine.

„Mulți dintre noi încă nu-și imaginează că se poate trăi astfel. Dar se poate. Și avem dreptul să cerem ca și în R. Moldova să existe aceleași condiții de viață.”