Compania A7, înființată de Ilan Șor, a transferat 6,9 miliarde de dolari prin sistemul bancar internațional, în ciuda sancțiunilor impuse Rusiei

Standard Chartered, Citigroup și alte bănci internaționale au gestionat miliarde de dolari proveniți de la o companie de tehnologie financiară susținută de Kremlin, care a reușit să pătrundă în sistemul financiar global printr-o vastă operațiune de falsificare a documentelor, potrivit unei investigații Financial Times.

Sute de mii de fișiere obținute de FT din interiorul A7, un grup înființat de oligarhul fugar Ilan Șor ca alternativă la sistemul occidental de plăți, dezvăluie modul în care acesta a folosit metode tradiționale de spălare a banilor pentru a canaliza peste 6,9 miliarde de dolari prin sistemul bancar internațional, în ciuda sancțiunilor impuse Rusiei.

Unele plăți din documentele divulgate se refereau la bunuri extrem de sensibile legate de război, inclusiv echipamente militare și achiziții efectuate de serviciile de securitate rusești.

Potrivit FT, deși A7 și-a lăudat inovațiile financiare, acesta s-a bazat pe o rețea de companii-paravan și de întreprinderi existente pentru a accesa sistemul SWIFT în vederea efectuării plăților. A ascuns utilizarea acestor agenți printr-o operațiune de falsificare la scară industrială, menită să producă facturi contrafăcute.

Numai conturile deținute la Standard Chartered din Hong Kong au primit 1,1 miliarde de dolari de la entități legate de A7 între sfârșitul anului 2024, când a fost înființată A7, și august 2025. În aceeași perioadă, DBS din Hong Kong a primit 273 de milioane de dolari, iar clienții Citigroup au primit 74 de milioane de dolari.

Clienților Deutsche Bank din Europa le-au fost transferați aproximativ 18 milioane de dolari.

A7 a deschis conturi la First Abu Dhabi, cea mai mare bancă din Emiratele Arabe Unite, pentru 17 entități diferite, care au efectuat plăți către străinătate în valoare de peste 1,8 miliarde de dolari. De asemenea, a utilizat conturi la JPMorgan Chase și DBS.

A7 a fost înființată inițial în Rusia și Kârgâzstan de către oligarhul Ilan Șor, cu sprijinul Promsvyazbank (PSB), o bancă de stat cu legături strânse cu industria de apărare.

Șor a declarat agenției de știri de stat ruse Tass în luna iulie: „Oferim libertate companiilor și țărilor, deoarece sistemul nostru este imun la sancțiuni.”

Kremlinul a promovat A7 ca fiind principalul furnizor național de plăți transfrontaliere pentru importuri, de când băncile ruse au fost excluse din sistemul SWIFT după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022.

Președintele rus Vladimir Putin și Narendra Modi, prim-ministrul Indiei, au discutat luna aceasta despre un „sistem de plăți ruso-indian” cu președintele PSB.

FT a descoperit dovezi privind 100 de companii-paravan ale A7 care au efectuat plăți în perioada acoperită de scurgerea de informații. Documentele menționează cel puțin încă 100 de astfel de grupuri, dintre care:

• cel puțin 61 în Emiratele Arabe Unite;
• 87 în Hong Kong;
• 16 în Kârgâzstan;
• 14 în Indonezia.

Deși majoritatea celor mai mari companii-paravan erau entități fictive controlate de A7, cea mai mare entitate plătitoare a fost un organism de stat din Kârgâzstan, acum închis, și anume Compania Comercială a Republicii Kârgâzstan.

Cel puțin trei entități aveau sediul în Regatul Unit, unde A7 a fost supusă sancțiunilor în mai 2025. O entitate din Ungaria pare să fi fost canalul esențial pentru plățile către UE.

Cum a funcționat schema

În cadrul schemei A7, companiile paravan se ocupă de depunerea de numerar la bănci din cadrul sistemului Swift, care poate fi apoi utilizat pentru achitarea facturilor în străinătate pentru companiile rusești. Conturile bancare chinezești au reprezentat destinația finală pentru puțin peste jumătate din fluxuri.

Zach Tvarozna, un fost analist bancar al guvernului SUA care a redactat un raport despre A7 publicat de Open Source Centre pe baza unei scurgeri de informații anterioare din cadrul companiei, a declarat că „noile date prezentate aici arată cu adevărat că amploarea reală a rețelei de spălare de bani a A7 este mult mai mare decât și-a dat seama cineva până acum”.

El a adăugat că aceste informații „ar trebui să ne facă să ne gândim din nou la cât de greu este să menținem integritatea sistemului tradițional de corespondență bancară”.

A7 este în prezent un important furnizor de servicii de plată pentru întreprinderile civile convenționale, compania susținând că gestionează aproape o cincime din tranzacțiile valutare ale Rusiei. A7 a depus eforturi considerabile pentru a eluda controalele bancare împotriva spălării banilor. Societățile paravan produceau documente, falsificate în prealabil, care creau o urmă documentară menită să ascundă tranzacțiile reale.

Aceasta includea o colecție de mii de ștampile corporative, dintre care unele sunt false, în timp ce altele au fost preluate din documente reale ale unor companii care nu erau la curent cu acest lucru.

Companiile-paravan primeau instrucțiuni privind modul în care să descrie tipurile de mărfuri pe care le achiziționau, pentru a nu trezi suspiciuni. De exemplu, angajaților li se spunea să înlocuiască codurile vamale ale mărfurilor supuse sancțiunilor cu cele mai apropiate alternative posibile care nu erau supuse sancțiunilor.

De asemenea, au depus eforturi considerabile pentru a menține povești de acoperire plauzibile pentru cumpărători și vânzători.

Într-o conversație internă, angajații de la A7 discută despre o solicitare de conformitate din partea băncii referitoare la o plată care, în realitate, era pentru 500 de lunete cu vedere nocturnă, în valoare de 510 mii de dolari, efectuată în numele unui client rus în februarie 2025.

„Factura clientului era pentru o lunetă termică HR50L”, notează unul dintre angajați.

Angajații A7 elaboraseră deja documente falsificate în care se afirma că clientul cumpăra sticlă securizată, dar au luat în considerare, în schimb, emiterea unor facturi în care mărfurile să fie menționate ca încălțăminte.

Cu toate acestea, angajații și-au exprimat îngrijorarea că documentele ar trebui să rămână în concordanță cu facturile anterioare.

• „-Acest beneficiar a primit deja plăți descrise ca fiind camere foto/produse optice — nu vor ridica pantofii semne de întrebare?”, întreabă un angajat.
• „-Bine, atunci, lasă-le la sticlă”, răspunde altul.

Angajații A7 discută, de asemenea, despre modul în care pot elimina din documente ceea ce ei numesc „urme rusești”.

Pe lângă modificarea cumpărătorilor menționați, a produselor și a detaliilor de livrare a mărfurilor, aceștia dispuneau de strategii și programe informatice menite să garanteze că apariția literelor din alfabetul chirilic în orice document nu va trezi suspiciuni.

Compania de tehnologie financiară exploatează controalele din sistemul SWIFT, care se bazează pe efectuarea de verificări adecvate ale clienților de către banca expeditoare. Ocolirea controalelor oricărei bănci membre deschide calea pentru ca A7 să efectueze plăți prin intermediul sistemului.

În primele etape ale schemei sale, la sfârșitul anului 2024 și începutul anului 2025, A7 a transferat volume mari prin intermediul a trei bănci din Kârgâzstan: Eldik, Aiyl și Eurasian Savings Bank (ESB).

Înregistrările A7 arată că, în februarie 2025, Standard Chartered – care nu are o relație directă de corespondență cu aceste bănci din Kârgâzstan – a ridicat suspiciuni. Conturile destinatarilor A7 de la această bancă au fost închise la scurt timp după aceea.

A7 și-a mutat apoi operațiunile, direcționând mai multe plăți prin Emiratele Arabe Unite.

Banca First Abu Dhabi (FAB) a gestionat cea mai mare parte a fluxurilor. Societățile-paravan ale A7 au deschis peste o duzină de conturi la bancă, din care au efectuat plăți în valoare de 1,3 miliarde de dolari și tranzacții între ele în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari.

Banca a jucat, de asemenea, un rol crucial pentru A7, facilitând conversia dirhamilor emirati, prin intermediul corespondenților săi, în dolari, euro și renminbi (denumirea oficială a monedei naționale a Chinei, n.r.) — un serviciu esențial pentru a permite decontarea transfrontalieră.

Cel puțin o entitate A7 a deschis, de asemenea, un cont la sucursala din Hong Kong a băncii DBS din Singapore. Documentele A7 arată că această entitate a primit plăți în valoare de 60 de milioane de dolari și a efectuat plăți în valoare totală de 207 milioane de dolari, deși nu este clar cât a trecut efectiv prin banca respectivă.

Amploarea reală a operațiunii a fost probabil mai mare. În date au fost menționate încă 17.500 de plăți, dar FT nu a putut stabili valoarea acestora.

Documentele includ, de asemenea, detalii privind biletele la ordin emise de A7 — angajamente de bază de a plăti purtătorului o sumă fixă — cu o valoare nominală de peste 20 de miliarde de dolari. Datele din scurgerea de informații au permis, de asemenea, FT să identifice conturile A7 din care au fost vândute cumpărătorilor ruși miliarde de Tether, o monedă stabilă ancorată la dolar utilizată pentru plăți internaționale.

Documentele arată că băncile, printre care și FAB, au adresat solicitări privind combaterea spălării banilor către societățile-paravan ale A7.

În februarie 2025, Standard Chartered a suspendat plățile către o serie de conturi aparținând ESB. Motivul pare să fi fost o serie de plăți efectuate pe 20 ianuarie, multe dintre acestea fiind împărțite în sume mici, probabil pentru a evita atingerea pragurilor de raportare.

O companie a primit exact 20 de milioane de renminbi, împărțiți în 12 tranșe. O altă companie a primit aceeași sumă în șase tranșe. Fluxul de plăți către Standard Chartered s-a oprit în jurul acestei perioade, iar o parte mai mare a tranzacțiilor pare să fie redirecționată de la bănci din Emiratele Arabe Unite, mai degrabă decât din Kârgâzstan.

Documentele A7 arată că și băncile din Emiratele Arabe Unite au efectuat verificări privind combaterea spălării banilor în lunile următoare. Însă anchetele lor s-au lovit de „fabrica de falsuri” a A7, care producea facturi false pentru a eluda verificările.

First Abu Dhabi a declarat pentru FT: „Conform politicii sale, banca nu comentează chestiuni specifice. Banca ia măsurile adecvate și colaborează cu autoritățile competente atunci când sunt identificate aspecte potențial îngrijorătoare și în funcție de necesități.”

A confirmat, totuși, că toate conturile identificate ca fiind legate de A7 fuseseră deja identificate și închise, adăugând că urmărește aplicarea sancțiunilor impuse de SUA, Marea Britanie, UE și ONU.

DBS a declarat că nu are nicio relație directă cu A7 în sine. A recunoscut că o entitate identificată de FT deținea un cont, „în legătură cu care DBS a luat măsurile adecvate, în conformitate cu procedurile sale de control”.

Standard Chartered, Citigroup, JPMorgan și Deutsche Bank și-au exprimat angajamentul ferm față de raportarea în materie de combatere a spălării banilor, dar au refuzat să facă alte comentarii. A7, Eldik, Aiyl și ESB nu au răspuns la solicitările de comentarii ale Financial Times.