Angela Grămadă, despre exploatarea protestelor europene de către Rusia: „Ei încearcă să distrugă, de fapt, toată construcția democratică europeană”

Protestele de amploare din Franța, Italia, Belgia și alte state europene, declanșate de nemulțumiri sociale și economice reale, sunt exploatate de propaganda rusă pentru a discredita instituțiile democratice europene și partenerii occidentali ai R. Moldova. Imaginile cu violențe și confruntări cu poliția sunt distribuite pe canale de Telegram, însoțite de mesaje manipulatorii potrivit cărora liderii europeni ar fi mai preocupați de susținerea Maiei Sandu și a Ucrainei decât de problemele propriilor cetățeni. Experta în relații internaționale Angela Grămadă explică faptul că aceste tensiuni sunt alimentate atât de actori politici interni, interesați să obțină avantaje electorale, cât și de actori externi, în special Federația Rusă, care urmărește să amplifice nemulțumirile, să vulnerabilizeze statele europene și să compromită imaginea Uniunii Europene, inclusiv în ochii cetățenilor R. Moldova.

De ce protestează europenii și cine profită de nemulțumirile lor

În ultimele săptămâni, mai multe state europene au fost scena unor proteste de amploare. În Franța, manifestațiile din 17 și 24 octombrie, provocate de nemulțumiri sociale și economice, au fost însoțite de incendieri, distrugeri și confruntări violente cu forțele de ordine. 

Proteste și incidente violente au fost înregistrate și în Italia, Belgia și Albania, în timp ce în Spania și Portugalia oamenii au ieșit în stradă pentru a cere soluții la criza locuințelor și la creșterea costului vieții.

Angela Grămadă subliniază că aceste manifestații au la bază probleme autentice, iar dreptul cetățenilor de a protesta reprezintă unul dintre instrumentele fundamentale ale democrației.

În Franța, explică experta, printre cei care au inițiat manifestațiile s-au numărat elevi și studenți, cărora li s-au alăturat ulterior cadre didactice și reprezentanți ai altor categorii profesionale. Nemulțumirile vizează inclusiv condițiile din sistemul educațional, lipsa profesorilor, datoria publică și incertitudinile legate de viitorul generațiilor tinere.

„Ei vorbesc despre faptul că nu le ajung profesori, despre faptul că nu au condiții foarte bune la școală sau în instituțiile de învățământ. Ei vorbesc despre faptul că se simt nesiguri față de viitorul lor”, explică Angela Grămadă.

Potrivit expertei, faptul că mai multe categorii sociale se solidarizează indică existența unor probleme structurale, dar creează și oportunități pentru politicienii care încearcă să transforme nemulțumirea publică în capital electoral.

„Dacă ne uităm la discursurile politicienilor, ei nu vin să spună ce ar trebui să întreprindă autoritățile sau cum ar trebui să gestioneze toată această situație de criză, ci mai degrabă încearcă să amplifice toată această furie, frustrare, nemulțumire din partea diferitor categorii sociale”, afirmă experta.

Grămadă atrage atenția că protestele nu reprezintă un fenomen nou în Europa. Ceea ce se schimbă este contextul politic, intensitatea mediatizării și interesul unor actori de a exploata tensiunile existente.

Ea identifică două categorii principale de actori care pot profita de aceste situații: politicieni și grupuri de interese din interiorul statelor, care urmăresc avantaje electorale sau economice, și actori externi, interesați să slăbească instituțiile și să amplifice diviziunile sociale.

Cum sunt folosite protestele din Franța pentru a o ataca pe Maia Sandu

Imaginile cu violențele din Franța au fost preluate de canale de Telegram proruse, care le-au asociat cu sprijinul exprimat de președintele Emmanuel Macron pentru R. Moldova.

Într-una dintre postări, autorii susțin că, în timp ce în Franța ard clădiri și au loc confruntări cu poliția, Macron continuă să fie preocupat de R. Moldova. O altă postare sugerează că președintele francez și-ar fi găsit timp să vorbească despre realizările Maiei Sandu, deși propria țară s-ar confrunta cu proteste violente.

Angela Grămadă explică faptul că manipularea constă în asocierea artificială a două evenimente reale, dar fără o legătură cauzală demonstrată.

„Vorbeam despre jumătăți de adevăr. Faptul că există o referință într-un anumit discurs la R. Moldova sau la Ucraina sau la oricare altă țară din regiune ține de mandatul lui Macron”, precizează experta.

Potrivit acesteia, președintele Franței are responsabilități de politică externă pe care trebuie să le exercite indiferent de existența unor proteste interne. În plus, securitatea R. Moldova și a Ucrainei este legată de securitatea întregului continent european.

„Franța nu poate să facă abstracție de securitatea Europei, pentru că, într-un fel sau altul, securitatea Europei înseamnă și securitatea Franței”, subliniază Angela Grămadă.

Experta atrage atenția și asupra unei alte tehnici utilizate în propaganda rusă: personalizarea relațiilor dintre state și transformarea acestora în presupuse relații personale dintre lideri.

Astfel, relațiile instituționale dintre Franța și R. Moldova sunt prezentate drept o relație între Emmanuel Macron și Maia Sandu. O abordare similară este utilizată, potrivit expertei, și în campaniile de denigrare împotriva președintelui ucrainean Volodimir Zelenski sau a premierului armean Nikol Pașinian.

Protestele din Italia, asociate artificial cu vizita lui Igor Grosu

O altă narațiune distribuită pe canalele de Telegram proruse vizează manifestațiile din Italia.

„După vizita lui Grosu în Italia, italienii au ieșit la proteste. Coincidență? Nu credem”, se arată într-o postare.

Angela Grămadă califică această asociere drept lipsită de logică și explică faptul că prezența unui politician moldovean într-un stat european nu poate fi considerată o cauză a manifestațiilor organizate de cetățenii acelui stat.

Experta consideră că mesajul ar putea urmări promovarea ideii că liderii R. Moldova și ai Ucrainei vizitează statele occidentale doar pentru a solicita bani, în detrimentul cetățenilor acestor țări.

Angela Grămadă precizează însă că o asemenea interpretare este speculativă și că Igor Grosu nu are capacitatea de a influența organizarea unor proteste în orașele italiene, după cum nici Maia Sandu nu poate determina izbucnirea unor manifestații în Franța.

Rusia nu doar distribuie imagini cu violențe, ci încearcă să amplifice efectele lor

Potrivit Angelei Grămadă, interesul Federației Ruse nu se limitează la distribuirea unor mesaje manipulatorii despre protestele europene. Moscova urmărește să exploateze tensiunile interne pentru a slăbi încrederea populației în instituțiile democratice și în capacitatea autorităților de a gestiona crizele.

Experta susține că amplificarea imaginilor cu violențe, confruntări între manifestanți și poliție sau distrugeri materiale poate crea impresia că instituțiile europene sunt incapabile să asigure ordinea publică.

„Implicarea externă constă în alimentarea sau multiplicarea efectelor protestelor violente”, explică Angela Grămadă, făcând referire la promovarea intensă a unor incidente prin intermediul rețelelor sociale și al algoritmilor acestora.

Potrivit expertei, strategia urmărește să prezinte democrațiile europene drept sisteme disfuncționale, în care instituțiile nu mai răspund nevoilor cetățenilor, iar forțele de ordine sunt depășite de situație.

„Ce interes are Federația Rusă în a face acest lucru? În primul rând, pentru a vulnerabiliza din interior aceste state”, afirmă Grămadă.

În opinia sa, obiectivul este mai amplu decât discreditarea unor lideri precum Emmanuel Macron, care susțin Ucraina și integrarea europeană a R. Moldova.

„Ei încearcă să distrugă, de fapt, toată construcția democratică europeană”, susține experta.

În acest context, propaganda încearcă să promoveze ideea că modelul european nu mai funcționează și că R. Moldova ar trebui să se reorienteze spre Federația Rusă.

Grămadă observă și o schimbare a accentelor propagandistice. Dacă în campaniile electorale din 2024 și 2025 una dintre temele dominante era presupusa decădere morală a Europei, în prezent sunt exploatate tot mai mult problemele sociale și economice.

Scopul ar fi inducerea ideii că Uniunea Europeană nu dispune de suficiente resurse pentru a susține extinderea și că aderarea R. Moldova ar reprezenta o povară suplimentară.

Experta respinge această interpretare și explică faptul că investițiile europene în țara noastră