„Factholic”, aplicația creată de trei tineri din Moldova care urmărește traseul informațiilor și identifică posibile manipulări

De unde pornește o informație care circulă pe internet? Cine a publicat-o primul, cine a preluat-o și ce s-a schimbat pe parcurs? Trei tineri din Republica Moldova au dezvoltat „Factholic”, o aplicație bazată pe inteligență artificială, care încearcă să răspundă la aceste întrebări. Instrumentul analizează articole și materiale video, identifică sursele informațiilor și semnalează eventualele distorsiuni, inclusiv modificarea cifrelor, a datelor sau prezentarea unor știri vechi drept evenimente recente. Deocamdată, aplicația există sub forma unui prototip, dar dezvoltatorii speră să o transforme într-un instrument accesibil publicului larg.

„Factholic” a fost creată de Natan Katsif, de 18 ani, Serghei Carnavschi, de 19 ani, ambii studenți în anul I la Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică a Universității Tehnice a Moldovei (UTM), specialitatea Inginerie Software, și Eduard Chiabur, de 20 de ani, de la Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale (CEITI).

Ideea proiectului a pornit de la o problemă tot mai frecventă în mediul online: aceeași informație poate apărea pe zeci de site-uri, poate fi preluată fără verificare sau modificată pe parcurs, iar cititorului îi este dificil să identifice sursa inițială și să înțeleagă ce s-a întâmplat în realitate.

Tinerii și-au propus să creeze un instrument care să reconstituie traseul unei informații și să arate cum aceasta a circulat între diferite surse.

Cum funcționează aplicația

„Factholic” utilizează inteligența artificială pentru a analiza conținutul articolelor și al materialelor video. Aplicația identifică afirmațiile care pot fi verificate, le separă în fragmente și caută informații relevante în publicații online, în limbile română, rusă și engleză.

Ulterior, compară sursele identificate și încearcă să stabilească unde a apărut prima dată o anumită informație, ce publicații au preluat-o și dacă aceasta a suferit modificări.

„Inteligența artificială verifică întreaga frază solicitată, o împarte pe fragmente – în aspecte care sunt importante de pus sub semnul întrebării – și găsește informații despre ele. Apoi adună la un loc toate sursele pe care le identifică și găsește anumite tipare (corelații) între aceste surse, arătând cum a circulat informația de la prima sursă până la solicitant”, explică Natan Katsif.

Una dintre funcționalitățile aplicației este reprezentarea vizuală a traseului informației sub forma unui arbore al surselor. Acesta permite utilizatorului să urmărească legăturile dintre publicații și să observe unde au apărut eventuale modificări ale conținutului inițial.

În cazul materialelor video, aplicația dispune de un player în care afirmațiile identificate sunt marcate pe cronologie. Astfel, utilizatorul poate localiza secvențele relevante și poate consulta informațiile asociate acestora.

Echipa a dezvoltat și o extensie pentru browserul Google Chrome.

Cum identifică posibilele manipulări

Spre deosebire de instrumentele care oferă verdicte de tipul „adevărat” sau „fals”, „Factholic” nu stabilește automat veridicitatea unei afirmații. Aplicația urmărește să ofere utilizatorului informații despre proveniența acesteia, modul în care a fost răspândită și eventualele distorsiuni apărute pe parcurs.

De exemplu, dacă o știre este publicată inițial de o instituție media și ulterior preluată de alte zece site-uri, aplicația nu tratează cele zece republicări drept confirmări independente. Acestea sunt considerate preluări ale aceleiași informații.

De asemenea, instrumentul face distincția între legăturile confirmate și cele probabile dintre surse. Dacă un articol conține un link explicit către publicația din care a preluat informația, relația este marcată drept confirmată. Dacă două texte doar seamănă, aplicația indică o posibilă legătură, fără să o prezinte drept certitudine.

O altă funcționalitate este identificarea modificărilor apărute în procesul de răspândire a unei informații. Aplicația poate semnala diferențe între cifrele, datele sau locurile menționate în diferite versiuni ale aceleiași știri.

Totodată, „Factholic” încearcă să identifice situațiile în care informații publicate cu mai mult timp în urmă sunt redistribuite și prezentate drept evenimente recente, o practică întâlnită în răspândirea conținutului înșelător.

Pentru căutarea informațiilor, aplicația utilizează surse din diferite țări, în trei limbi, inclusiv rezultate disponibile prin Google Fact Check.

Dezvoltatorii susțin că rezultatele sunt însoțite de linkuri către publicațiile identificate și de citatele relevante, astfel încât utilizatorii să poată consulta singuri materialele originale. Dacă sunt găsite prea puține surse, aplicația semnalează această limitare, în loc să prezinte concluzii nejustificate.

Un instrument pentru cetățeni, jurnaliști și redactori

Autorii proiectului consideră că „Factholic” ar putea fi utilă atât persoanelor care vor să verifice informațiile întâlnite zilnic pe internet, cât și jurnaliștilor, redactorilor sau companiilor care au nevoie să consulte mai multe surse înainte de a lua decizii.

„Produsul este destinat cetățenilor obișnuiți ai Moldovei, care probabil au îndoieli cu privire la știrile pe care le citesc zilnic. Pentru că astăzi este destul de greu să înțelegi ce este adevărat și ce nu și îți dorești să vezi un tablou mai complet al lumii”, afirmă Serghei Carnavschi.

Tinerii consideră că un asemenea instrument este relevant în special pentru Republica Moldova, în contextul răspândirii dezinformării și al propagandei.

„Ne aflăm într-o regiune cu o situație politică și economică destul de instabilă. Pe acest fundal apar anumite neliniști în societate și tot pe acest fundal apar o mulțime de lansări de informații false sau un anumit tip de propagandă”, explică membrii echipei.

Prin intermediul aplicației, dezvoltatorii își propun să le ofere utilizatorilor posibilitatea de a consulta sursele originale și de a observa diferențele dintre informațiile publicate inițial și versiunile care circulă ulterior pe internet.

Cine se află în spatele „Factholic”

Cei trei tineri și-au împărțit responsabilitățile în funcție de componentele tehnice ale aplicației.

Natan Katsif a proiectat arhitectura întregului sistem, stabilind etapele de procesare a informațiilor și modul în care acestea comunică între ele. Tot el a realizat interfața web, playerul video cu marcarea afirmațiilor pe cronologie, vizualizarea arborelui surselor și extensia pentru Chrome.

Serghei Carnavschi a fost responsabil de preluarea și procesarea conținutului analizat de aplicație, inclusiv colectarea articolelor și materialelor video, transcrierea acestora, extragerea afirmațiilor verificabile și căutarea surselor în română, rusă și engleză. De asemenea, a dezvoltat serverul care coordonează aceste procese.

Eduard Chiabur s-a ocupat de analiza surselor identificate, reconstituirea traseului informațiilor și depistarea eventualelor distorsiuni. El a lucrat și la identificarea conținutului vechi prezentat drept nou, analiza pozițiilor surselor, generarea raportului final și testarea aplicației.

Deocamdată, doar un prototip. Ce urmează

„Factholic” a fost dezvoltată și testată în cadrul hackathonului Best Minds 2026, organizat de BEST pe 3–4 octombrie. Proiectul le-a adus celor trei tineri premiul I al competiției.

În prezent, aplicația nu este disponibilă publicului. Există doar un prototip local, care rulează pe calculatoarele dezvoltatorilor și care a fost testat în cadrul hackathonului.

Tinerii își doresc să continue dezvoltarea instrumentului și să îl facă accesibil unui număr mai mare de utilizatori, dacă vor beneficia de sprijinul și resursele necesare.

Printre direcțiile de dezvoltare se numără îmbunătățirea analizei informațiilor și introducerea unor funcționalități suplimentare care să ajute utilizatorii să evalueze mai bine veridicitatea afirmațiilor.

Deși eficiența aplicației nu a fost încă demonstrată prin teste independente, „Factholic” propune o abordare care pune accent pe transparența surselor: în loc să îi spună utilizatorului ce să creadă, încearcă să îi arate de unde provine informația, cum a circulat și ce s-a schimbat pe parcurs.

Ovidiu Crestin, participant la Tabăra de Reziliență Informațională, organizată de Asociația Media-Guard în colaborare cu Globsec