UE investighează dezinformarea prorusă legată de protestele din Franța

Autoritățile de reglementare ale UE examinează posibile campanii străine de interferență online și de dezinformare legate de revoltele din Franța și de izbucnirile similare de violență și jafuri din alte țări europene din ultimele zile.

Potrivit oficialilor din domeniul securității, conturi de pe rețelele sociale pro-ruse și de extremă dreaptă, asociate cu campanii anterioare de dezinformare, au difuzat videoclipuri violente în încercarea de a semăna și mai mult haos. Iranul și Algeria sunt, de asemenea, suspectate că ar sta în spatele unor astfel de mesaje, au afirmat experții, potrivit Financial Times.

Potrivit lui David Colon, cercetător la Sciences Po specializat în dezinformare, „influencerii pro-Kremlin” legați de campania rusă Storm-1516 „au amplificat evenimentele și au răspândit o serie de narațiuni false”. El a menționat, de asemenea, rețeaua de influență rusă numită Matryoshka.

„Vrem să știm cât de cooperante sunt platformele”, a declarat un oficial al UE. „Este posibil ca campaniile de informare rusești .  să aibă loc, dar platformele nu ar trebui să le amplifice prin algoritmi.”

Totuși, a subliniat el, influențatorii pro-ruși „nu se află la originea demonstrației și nici… nu au avut un impact asupra desfășurării evenimentelor”.

Guvernele, inclusiv cel din Franța, au solicitat agențiilor de informații să verifice dacă agenții ruși au jucat un rol mai activ în incitarea directă a violențelor de stradă.

Un înalt oficial european din domeniul informațiilor a declarat că nu există dovezi concrete privind astfel de provocări. Eforturile rusești de dezinformare au avut în mare parte un caracter reactiv și s-au desfășurat online, a precizat acesta, adăugând însă că anchetele franceze se află încă în fază incipientă.

În Italia, unde au avut loc, de asemenea, proteste violente în acest weekend, ministrul apărării, Guido Crosetto, a atribuit tulburările unui „război hibrid pe care cineva îl poartă împotriva națiunilor noastre prin intermediul unor instrumente neconvenționale precum TikTok, rețelele sociale și YouTube, fără ca Occidentul să-și dea seama sau măcar să reacționeze”.

Comisia Europeană s-a întâlnit săptămâna aceasta cu autoritățile franceze pentru a discuta despre cooperarea cu platformele de socializare, inclusiv X, deținută de Elon Musk, care au permis ca mesajele rasiste și violente să devină virale. Belgia, unde protestele au degenerat și ele în violențe în weekend, urma să discute, de asemenea, rolul aplicației chineze TikTok, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.

Autoritățile de reglementare solicită platformelor de comerț online, precum Amazon și Vinted, să blocheze vânzarea de bunuri care par să fi fost jefuite. Un purtător de cuvânt al Vinted a declarat că platforma a luat „măsuri imediate” încă din weekend pentru a elimina anunțurile legate de jafuri, întrucât vânzarea bunurilor furate pe platformă este „strict interzisă”. „Colaborăm activ cu forțele de ordine și cu autoritățile franceze”, a adăugat acesta.

X, Instagram, TikTok și Amazon nu au răspuns la solicitările de comentarii.

FT a identificat mai multe conturi care au publicat conținut violent, inclusiv imagini care pretindeau în mod fals că au fost înregistrate în Franța și care au strâns milioane de vizualizări.

Un cont de pe X, cu 5 mii de urmăritori, a postat un videoclip în care protestatarii aruncau artificii, care a fost vizionat de aproape 6 milioane de ori. Imaginile au fost, de fapt, înregistrate în 2024, în timpul protestelor din Tbilisi, Georgia.

Potrivit serviciului diplomatic al UE, Franța este a doua țară din Europa continentală, după Ucraina, cea mai vizată de manipularea informațiilor susținută de stat.

Agenții ruși au organizat și în trecut provocări fizice în Franța: în 2023, persoane suspectate de a fi agenți ruși au pictat cu spray stele ale lui David albastre în jurul Parisului, evocând amintiri ale persecuției evreilor în timpul Holocaustului. Scopul graffiti-urilor, care au fost inițial prezentate în presă ca un incident antisemit, a fost acela de a semăna diviziuni, potrivit organizației de monitorizare a dezinformării Viginum.

Colon, de la Sciences Po, a afirmat că există indicii privind operațiuni de influențare iraniene și algeriene în Franța.

„Interacțiunea dintre influențatori, algoritmi și operațiunile statelor străine poate duce la o volatilitate extremă . . . declanșând comportamente violente alimentate de răspândirea virală a conținutului cu încărcătură emoțională”, a spus el.

Colon l-a menționat pe influencerul franco-iranian Shahin Hazamy ca exemplu de cont suspectat de legături cu Iranul. Hazamy contestă în prezent o sentință pronunțată de un tribunal de primă instanță pentru tolerarea terorismului, ca urmare a unor postări în favoarea Hamas, gruparea militantă palestiniană considerată teroristă de către UE.

Hazamy a publicat diverse videoclipuri despre protestele din Franța, inclusiv despre polițiști care băteau protestatari, unul dintre acestea înregistrând 4 milioane de vizualizări pe X.

Autoritățile ar urma să se concentreze în special asupra grupurilor de extremă stânga care par să fie forța motrice din spatele multor focare de tulburări, a declarat oficialul din serviciile de informații. Folosirea acestor mișcări ca armă face „parte din strategia de acțiune”, a spus oficialul, dar a subliniat că, deocamdată, cea mai simplă explicație este radicalismul politic autohton.

Oficialii au avertizat, în general, că, deși existau indicii de dezinformare și influență străină din partea unor actori statali, nu era clar dacă aceștia au avut un impact semnificativ.

„Avem de-a face cu o mobilizare autentică a unor oameni care sunt nemulțumiți de instituții din cauza unor nemulțumiri întemeiate, iar actorii statali străini încearcă să amplifice acest fenomen”, a declarat un alt oficial european din serviciile de informații. „Rolul lor nu ar trebui supraestimat. Ar fi mult prea simplist să spunem că vina le revine rușilor.”

De asemenea, s-a discutat despre cooperarea dintre poliție și platformele online pentru identificarea protestatarilor violenți sau a jefuitorilor, a declarat oficialul UE.

Luni, 19 octombrie, Comisia Europeană s-a întâlnit cu autoritatea franceză de reglementare a mass-media, Arcom, iar marți s-au reunit reprezentanții autorităților din toate statele membre responsabile cu aplicarea legislației în domeniul digital.

Comisia a declarat că, deocamdată, situația este gestionată de autoritățile naționale, dar Bruxelles-ul va interveni dacă riscul devine „sistemic” și platformele online nu cooperează.

„Platformele trebuie să se asigure că algoritmii lor nu sunt folosiți în mod abuziv într-un astfel de context. Aceasta include orice încercare de a amplifica astfel de acte de violență și incidente”, a declarat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier. „Violența care are loc în lumea reală nu trebuie amplificată sau încurajată online prin intermediul algoritmilor.”