Sfaturi utile pentru păstrarea fructelor

Odată cu apropierea sezonului de recoltare, mulţi fermieri, cei care dispun de depozite frigorifice pentru păstrarea fructelor, vor pune la păstrare o parte sau chiar toată roada crescută. Scopul păstrării fructelor este de a obţine un preţ mai avantajos în comparaţie cu perioada de toamnă, când oferta fructelor este mare, iar cererea redusă.

Pe lângă beneficiile şi profitul sporit, pe care fermierii tind să le obţină în urma păstrării, trebuie de luat în calcul riscurile şi responsabilităţile conexe.

„Depozitul frigorific nu e un sanatoriu! Această frază am auzit-o în repetate rânduri pe la conferinţe şi seminare dedicate problemelor păstrării produselor horticole. Fructele depozitate sunt organisme vii, în care se petrec diverse procese. În primul rând, respiraţia, în urma căreia se consumă substanţe plastice, acumulate în fructe, şi oxigenul din mediul înconjurător, se degajă bioxid de carbon, apă şi energie. Pe lângă aceasta, se schimbă gustul, culoarea, se intensifică aroma, au loc pierderi în masa fructelor şi multe altele. Cert este însă faptul că toate aceste procese au ca urmare diminuarea calităţii comerciale, şi nicidecum îmbunătăţirea ei. Scopul principal al păstrării, din punct de vedere tehnologic, este să micşorăm la maximum toate aceste pierderi calitative şi cantitative. Pentru atingerea acestui scop trebuie să depozităm doar partide omogene de fructe sănătoase, fără leziuni mecanice, având o stare fitosanitară bună, recoltate în termene optime”, susţine Alexandru Chirtoca, specialist în păstrarea produselor horticole, informează agrobiznes.ro.

* * *

Odată recoltate şi depozitate în celula frigorifică, fructele se află sub influenţa mai multor factori, de care depinde calitatea şi termenele de păstrare. Cei mai importanţi factori sunt:

• Temperatura aerului în celula frigorifică, de care depinde durata şi calitatea fructelor depozitate. De exemplu, merele de soiuri de iarnă se păstrează la o temperatură de până la +4 C, prunele şi strugurii de la -1 C la 0 C. Păstrarea la temperaturi mai mari, decât cele optime, va avea drept urmare intensificarea procesului de respiraţie şi termenul mai redus de păstrare. Temperaturile mai coborâte pot provoca anumite dereglări, cum ar fi brunificarea internă a ţesuturilor şi opăreala moale la mere. Păstrarea strugurilor la temperatura mai joasă de -1 C poate provoca căderea boabelor.
• Umiditatea relativă a aerului în celula frigorifică este importantă pentru menţinerea aspectului proaspăt şi diminuarea pierderilor în masă a fructelor. Indicele optim este de 85-90% pentru majoritatea soiurilor de mere. Totodată, valoarea prea înaltă a acestui parametru, mai ales la temperaturi ridicate, va spori pierderile provocate de bolile funghice. În timp ce valoarea joasă va duce la pierderi mari în masă, scăderea fermităţii miezului, ofilire şi pierderea aspectului comercial.
• Componenţa gazelor în celula frigorifică (conţinutul de oxigen, bioxid de carbon şi azot).
• Conţinutul de etilenă în celula frigorifică.
• Viteza de circulaţie a aerului în celula frigorifică.

* * *

În prezent avem o varietate mare de tehnologii şi metode de păstrare a produselor horticole. Astfel, pentru păstrarea fructelor se folosesc următoarele metode:

1. Atunci când decidem să păstrăm fructele în beciuri, subsoluri, sau depozite simple fără răcire trebuie să ţinem cont că termenul de păstrare al acestora este relativ mic şi cu pierderi înalte.
2. Păstrarea în depozite frigorifice cu răcire artificială este cea mai răspândită metodă în Moldova, în funcţie de utilajul frigorific folosit se pot atinge rezultate satisfăcătoare atât în calitate, cât şi în termenul de păstrare.
3. Păstrarea în depozite frigorifice cu atmosferă controlată permite prelungirea termenului de păstrare şi menţinerea aspectelor comerciale înalte ale fructelor – fermitatea, crocanţa, suculenţa, culoarea etc.

* * *

În cazul în care vrem să depozităm fructele acasă, trebuie să ţinem cont de unele recomandări: fructele care vor fi păstrate în frigider nu trebuie spălate, ci păstrate într-un container curat şi uscat, acoperit cu o folie de plastic. De asemenea, nu vom depozita fructele care sunt moi sau care încep să se strice. Astfel, fructele vor rezista mai mult timp.

Totodată, observăm că tot mai mulţi oameni preferă să usuce fructele, pentru că acestea pot fi păstrate mai mult timp fără a-şi pierde gustul şi calităţile nutritive şi pot fi depozitate mai uşor, pentru că volumul lor se reduce.

Pregătirea alimentelor pentru uscare: Fructele trebuie să fie coapte, dar nu răscoapte, pentru că se alterează. Se spală şi se curăţă de sâmburi. Prunele, caisele, perele se taie în jumătăţi. Merele se usucă mai bine tăiate inele, iar cireşele, vişinele, afinele se pun la uscat ca atare.

Procedeul de uscare: Uscarea se poate face natural sau artificial. Pe timpul verii, fructele se pot usca la soare, aşezate pe nişte grătare de lemn sau plastic înalte de 15—20 cm, pentru ca aerul să poată circula. Aceste grătare se pun la soare pe timpul zilei, în locuri fără vânt, fără praf, fără insecte, iar temperatura minimă trebuie să fie în jur de 20 grade Celsius. Pe timpul nopţii, grătarele vor fi acoperite cu un tifon sau folie şi vor fi puse la adăpost. Acest procedeu poate dura până la 10 zile. Se recomandă întoarcerea fructelor la fiecare 24 de ore.

În cazul în care nu aveţi un aparat de deshidratat, pe timpul iernii, puteţi folosi caloriferul. Aşezaţi fructele sau legumele pe care doriţi să le uscaţi într-o tavă cu hârtie de copt şi întorceţi-le la fiecare 24 de ore. Mai puteţi folosi şi cuptorul, încins la 90 de grade Celsius (nu mai mult): aşezaţi fructele pentru uscat pe grătarul cuptorului, acoperit cu foaie de copt, lăsaţi uşa întredeschisă, astfel încât să-i permiteţi aburului să iasă. Întoarceţi fructele la fiecare 30 de minute. Acestea sunt gata când nu mai lasă zeamă.

Păstrarea alimentelor uscate: În primul rând trebuie ferite de umezeală, pe care o absorb foarte repede. Se păstrează bine în vid sau în săculeţe de pânză de culoare închisă, care le apără de lumină.