Revoluţia din justiţie – între realitate şi necesitate

Unii le critică, alţii le laudă. Propunerile, catalogate de mulţi drept revoluţionare, ale Centrului pentru Reforma în Sistemul Judecătoresc din R. Moldova, lansat acum o lună, sunt privite sceptic de unii reprezentanţi ai justiţiei, care cred că iniţiativele legislative vor face mai mult rău decât bine şi ar putea subordona şi mai mult justiţia mediului politic. Reprezentanţii Centrului ne spun, însă, că aceste idei merită dezbătute în societate, pentru că justiţia R. Moldova a ajuns într-un punct în care transformările radicale sunt o necesitate.

Centrul pentru Reforma în Sistemul Judecătoresc din R. Moldova (CRSJM), lansat miercuri, 20 mai 2015, a înaintat pentru dezbateri publice mai multe propuneri privind modificarea unor acte legislative care au menirea să îmbunătăţească calitatea actului justiţiar. Aşa cum ZdG scria anterior, se propune instituirea curţilor cu juraţi şi a funcţiilor de judecător de onoare în cauze civile, judecători care urmează să fie desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi selectaţi prin concurs. Totodată, se propune reorganizarea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), astfel încât jumătate dintre magistraţi să fie judecători de carieră (17), iar jumătate – din mediul academic, dintre avocaţi şi membri ai societăţii civile (16). Reorganizarea Curţii de Apel Chişinău presupune crearea în limitele personalului şi competenţelor existente a două curţi de apel separate pentru Chişinău şi, respectiv, pentru raioanele centrale. Totodată, se propune instituirea unor termene concrete pentru examinarea dosarelor în instanţă, dar şi a recursului individual la Curtea Constituţională (CC).

„Justiţia nu poate fi democratică”

„Se propune crearea judecătorilor de onoare. Noi am avut în trecut asesori populari, în cadrul Judecătoriilor Populare. Mecanismul e similar cu acel de pe timpul sovieticilor. Atunci am refuzat acest sistem pentru că nu era eficient, era costisitor şi am trecut la instanţe profesionale. Aşa e în toate statele, funcţionează instanţe profesionale. Participarea societăţii la efectuarea justiţiei poate fi efectuată pe alte căi, transparenţă, asigurarea principiului contradictorialităţii. În concluzie, e o poziţie regresivă. Dacă acum se spune că sistemul este politizat, atunci, dacă modificările vor fi acceptate, el va fi politizat oficial, or, judecătorii urmează a fi propuşi şi de consiliile locale”, menţionează Dumitru Visternicean, membru al CSM.

„Cât despre curtea cu juraţi, la prima vedere, pare un element democratic, dar justiţia nu poate fi democratică. Vrem nu vrem, e un organ care aplică pedepse, condamnă… Pentru a fi o curte cu juraţi, e nevoie de un stat cu un grad înalt de dezvoltare, aşa cum e în SUA. Acolo, dubii vis-a-vis de cei care vor fi juraţi nu există. Noi, însă, suntem o ţară mică, o mână de oameni, unde toţi suntem neamuri… Încearcă şi alege 10 juraţi pentru un dosar. Ştiu că există unele ţări care vor să scape de aceste curţi cu juraţi. Totodată, mecanismul de selectare a juraţilor nu este prevăzut clar, dar nimeni nu va egala un jurat cu un judecător. Când justiţia e făcută de juraţi, chiar şi sub conducerea unui judecător, care, însă, nu poate influenţa opinia juratului, va fi o justiţie bazată pe emoţii, nu pe probe”, crede membrul CSM, anterior, pe parcursul mai multor ani, judecător la CSJ.

„Atunci va fi calitate”

Oficialul consideră că, în R. Moldova, s-ar rezolva multe din problemele cu care se confruntă justiţia dacă s-ar permite unui judecător din prima instanţă să examineze, ca în alte state, 1—2 dosare pe zi, iar celor de la Apel, 2—3 pe săptămână. „Atunci va fi calitate”, spune acesta. „La prima vedere, sunt propuneri ieşite din comun, pentru a lupta cu corupţia, dar, sunt multe alte metode de a lupta cu corupţia din sistem decât acestea. Referitor la termenele de examinare a unui dosar? În complex, cu judecători de onoare şi curte cu juraţi, acel termen de şase luni propus pentru prima instanţă sigur nu va fi respectat. Atunci, care-i sensul să-l introducem, când toată lumea lucrează cu noţiunea de „termen rezonabil”?”, se întreabă membrul CSM. Visternicean mai crede că „este absolut incorectă poziţia de a elibera justiţiabilul de achitarea taxei de stat” şi că una din propunerile necesare este recursul individual la CC, care însă trebuie ajustat. „Remediul e bun. Dar nu trebuie de încărcat CC. Poate e nevoie de un complet din cadrul CSJ care să rezolve problema. Nu trebuie să facem reforme doar pentru a arăta donatorilor externi că se lucrează”, concluzionează Visternicean.

O poziţie similară are şi jurista Nadejda Hriptievschi, directoare de program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). „Curtea cu juraţi pare o iniţiativă gândită insuficient. Ea este aplicată în SUA şi alte câteva ţări, dar în proiect nu sunt analizate costurile şi pentru câte cauze. În nota informativă nu este o analiză clară. Deloc nu se ia în consideraţie faptul că noi suntem o ţară cu tradiţia aceasta privind naşii, cumetrii etc. Este foarte greu să găsim persoane/juraţi, care să nu aibă legătură cu un caz sau altul. Şi încă ceva nu înţeleg. De obicei, curţile cu juraţi se creează în ţări unde se stabileşte pedeapsa cu moartea sau detenţia pe viaţă. La noi nu există probleme cu sancţiunile mult prea dure în domeniul penal. Din contra, mi se pare periculos pentru R. Moldova, ţinând cont de cumetrism”, crede jurista.

„Ar putea fi influenţaţi mult mai uşor decât un judecător”

Referitor la implicarea judecătorilor de onoare în examinarea unor cauze civile excepţionale, în care sunt implicaţi eventuali investitori străini, Hriptievschi crede că modificarea nu este una necesară. „Pentru aceste cauze avem nevoie de oameni imparţiali, judecători competenţi, care au garanţii de independenţă şi care nu pot fi duşi de anumite interese. Judecătorii de onoare, conform acestui proiect, sunt propuşi de consiliile locale. Vă daţi seama că, chiar dacă-i alege CSM, depinde foarte mult cine-i propune, iar acestea sunt persoane care foarte des au interese şi ar putea fi influenţate mult mai uşor decât un judecător. Pentru că judecătorul poartă responsabilitate penală şi disciplinară, dar pe ăştia cum îi sancţionezi? E foarte vag”, zice jurista CRJM. „Se propune şi modificarea componenţei CSJ. 16 să fie reprezentanţi ai mediului academic, avocaţi… De ce? În proiect se argumentează că mulţi judecători au absolvit în perioada sovietică şi nu ar fi gata pentru noile realităţi sociale. Mi se pare problematică o astfel de abordare, pentru că de fapt se zice că dacă persoana e în vârstă, nu mai este capabilă… Care-i garanţia că cei care vor veni din cadrul societăţii civile vor fi corecţi? Noi avem exemplul societăţii civile din diferite organe. Haideţi să facem o analiză a lor. Haideţi să ne uităm cum se aleg ei. Mai bine s-ar crea un mecanism mai transparent de promovare a judecătorilor la CSJ”, zice Hriptievschi.

„Se propune şi anularea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată. De ce? Noi am avut mai multe cazuri, în aşa-zisele atacuri raider, în care au figurat firme off-shore. Care este siguranţa că va putea fi ridicată taxa de stat de la aceste firme din off-shore? Totodată, de ce trebuie de instituit termene fixe, dacă avem în legislaţie termenul rezonabil, iar judecătorii la noi au un volum de lucru foarte mare? Problema e că avem foarte multe dosare, nu termenele de examinare”, precizează Nadejda Hriptievschi.

„Responsabilitatea pentru actul de justiţie va fi partajată cu societatea”

CRSJM este fondat şi compus inclusiv din judecători, copreşedintele Centrului fiind Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ. Nu am reuşit să discutăm cu acesta. În schimb, avocatul Vitalie Nagacevschi, preşedintele Asociaţiei „Juriştii pentru Drepturile Omului”, şi el membru al Centrului susţine că ideile promovate sunt benefice pentru justiţie. „În principiu, de fiecare dată când există anumite iniţiative de reformă, sunt unii care le acceptă, alţii care le resping. E o situaţie obiectivă. Orice reformă care ar putea aduce un plus de valoare justiţiei cred că trebuie să fie salutată. Sigur că aceste reforme sunt revoluţionare şi, eventual, cei care le abordează sunt foarte circumspecţi, pentru că vor fi nişte schimbări capitale”, zice acesta.

„La selectarea juraţilor vor participa şi acuzarea, şi apărarea. Eventual, ar putea fi o paritate. Înţeleg, însă, că introducerea curţii cu juraţi va duce la mai multe sentinţe de achitare, deoarece mie ca avocat îmi va fi mult mai uşor să conving juraţii de nevinovăţia unei persoane decât judecătorii. Asta pentru că deseori, judecătorii sunt puşi în situaţii penibile, când CNA sau Procuratura au instrumentat prost un dosar în privinţa unei persoane, iar instanţa, când vede asta, achită persoana. Jurnaliştii vin şi se întreabă cum e posibil, iar procurorii spun că ei au făcut totul perfect, dând vina pe judecător, care ar fi fost influenţat. Acum, dacă va fi curtea cu juraţi, responsabilitatea pentru actul de justiţie va fi partajată cu societatea. Judecătorul va spune că nu el a hotărât, ci juraţii, iar procurorii vor trebui să se confrunte cu ei”, zice Vitalie Nagacevschi. „Şi judecătorii de onoare ar putea aduce un plus de valoare, pentru că iarăşi este vorba de partajarea actului de justiţie cu societatea. Profesionismul e necesar atunci când e vorba de aplicarea pedepsei, dar despre prezenţa sau lipsa nevinovăţiei pe dosarul penal, eu cred că oricine poate să vadă în urma probelor prezentate în instanţă. Referitor la termene. Este o încercare de a disciplina părţile. Eu nu am nimic împotrivă, deşi sunt conştient că el nu va fi respectat în mare parte”, menţionează Nagacevschi.

ZdG a solicitat poziţia Ministerului Justiţiei vis-a-vis de propunerile revoluţionare ale CRSJM. Reprezentanţii instituţiei ne-au spus însă că nu le-a fost prezentat documentul cu propunerile, pentru a se putea pronunţa. „MJ va susţine orice idee care are tangenţă cu documentele de politici ale ministerului”, au precizat aceştia.