Cât plătește R. Moldova pentru gaz, cum ajunge în țară și de ce nu-l cumpărăm „mai ieftin” din Rusia?
De la începutul lunii octombrie, consumatorii din R. Moldova plătesc 26,14 lei pentru un metru cub de gaz, cu 56 % mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. A fost a doua scumpire în decurs de o lună. Între februarie și august, metrul cub costa 14,42 lei, iar la 1 septembrie prețul a urcat la 20,30 lei. Cumulat, cele două scumpiri înseamnă o creștere de 81 % față de tariful din vară. Tariful actual este al doilea cel mai mare din istorie, după cei 29,27 lei din octombrie 2022.
Circa două treimi din costul final îl reprezintă însuși costul gazelor naturale procurate de pe piața europeană: 17,05 lei din cei 26,14 lei. Restul tarifului acoperă distribuția prin rețelele locale (4,97 lei), TVA (1,94 lei), recuperarea pierderilor din lunile anterioare (1,08 lei), transportul prin R. Moldova (0,59 lei), precum și cheltuielile și profitul furnizorului (0,51 lei).
Energocom, principalul furnizor de gaze naturale, a justificat majorarea prețurilor prin tensiunile din Orientul Mijlociu și nivelul redus al stocurilor europene.
De ce se majorează costul gazului?
Din septembrie 2025, Energocom a înlocuit Moldovagaz ca furnizor oficial al gazelor naturale. Compania de stat importă peste 90 % din gazul pentru malul drept și îl cumpără prin licitații, preponderent din România, însă nu publică numele câștigătorilor și nici prețurile din contracte. Pentru sezonul de încălzire 2026–2027, Energocom a declarat că necesarul de gaze este „asigurat integral”.
Totuși, „asigurat integral” nu înseamnă că prețul e stabilit din timp. Contractele Energocomului sunt indexate la media zilnică a indicelui TTF Front Month din luna precedentă, plus o marjă a furnizorilor externi. Pentru noiembrie, această marjă este de circa 0,59 euro/MWh.
Astfel, costul de procurare inclus în tarif s-a dublat în acest an, de la 38 de euro/MWh în februarie la 79 de euro/MWh în octombrie. Prețul gazului în Europa, urmărit de Banca Mondială, a crescut cu 94 % între iunie și octombrie.
Raportarea la acest indice a oferit R. Moldova prețuri mai joase la începutul anului, însă a expus consumatorii la creșterile abrupte din toamnă. Singurul contract pe termen lung făcut public, semnat cu OMV Petrom pentru gaz din Marea Neagră, începe abia în 2027 și ar acoperi circa un sfert din volumul necesar. Prețul este confidențial.
Prețul aprobat de ANRE este, de fapt, o prognoză. Când prețul real e mai mic, diferența e returnată consumatorilor prin ieftiniri, iar când e mai mare, deficitul e recuperat prin scumpiri. Între ianuarie și septembrie, Energocom a acumulat un deficit de 182 de milioane de lei. Potrivit cererii Energocom, recuperarea lui adaugă circa 1,08 lei la fiecare metru cub vândut în octombrie–decembrie.
O nouă majorare nu este exclusă. Pentru noiembrie, Energocom estimează un preț de achiziție de 87,27 euro/MWh, fără transport, cu peste 14 % mai mare decât în octombrie.
De unde vine gazul?
În 2024, R. Moldova a importat 893 de milioane de metri cubi de gaz aproape în proporții egale din România (409 milioane) și Ucraina (406 milioane). În 2025, România a asigurat 816 din cei 943 de milioane de metri cubi importați, adică 87 %. În primele opt luni ale lui 2026, ponderea a fost de 83 %, potrivit Eurostat.
Statisticile arată însă țara de unde a fost cumpărat gazul, nu neapărat cea în care a fost extras. El poate fi producție românească, gaz lichefiat descărcat în Grecia sau Turcia ori gaz cumpărat de pe bursele europene.
Fizic, aproape tot gazul intră prin gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău. R. Moldova nu are depozite subterane proprii, iar stocul de securitate, de 56,3 milioane de metri cubi, este păstrat în România și Ucraina. În ianuarie 2026, malul drept a consumat 195 de milioane de metri cubi de gaz, iar în august – doar 22 de milioane. De aceea, prețul din iarnă contează cel mai mult pentru facturi.
Ucraina rămâne a doua sursă, cu 71 de milioane de metri cubi în ianuarie–august 2026. Energocom a cumpărat recent două milioane de metri cubi direct de pe piața ucraineană.
De ce nu mai cumpărăm gaz din Rusia?
Până în 2021, Rusia asigura aproape tot gazul importat de R. Moldova, dar nici acesta nu era ieftin. În iunie–septembrie 2022, Gazprom cerea 1883 de dolari pentru 1000 de metri cubi, aproape dublu față de costul de procurare inclus acum în tarif, de circa 961 de dolari.
În plus, gazul rusesc ajungea prin conductele din Ucraina. Malul drept nu mai cumpără gaz rusesc de la sfârșitul lui 2023, iar la 1 ianuarie 2025, odată cu încetarea tranzitului, Gazprom a oprit livrările și către regiunea transnistreană.
Teoretic, gazul rusesc ar putea ajunge în Moldova și pe o rută ocolitoare: prin gazoductul „TurkStream”, pe sub Marea Neagră până în Turcia, apoi prin Bulgaria și România. Pentru asta, Gazprom trebuie să rezerveze capacitate de transport la operatorii conductei, însă nu a făcut-o pentru această iarnă.
În luna octombrie, președinta Sandu a enunțat un alt motiv pentru care R. Moldova nu poate cumpăra gaz din Rusia. „Să nu uităm că fondurile pe care Rusia le obține din vânzarea resurselor energetice sunt folosite pentru uciderea civililor din Ucraina și pentru lansarea dronelor – inclusiv în spațiul nostru aerian – ceea ce pune în pericol siguranța oamenilor”, a punctat șefa statului. Cu un mesaj similar a venit și Dorin Junghietu, ministrul Energiei. „R. Moldova nu va cumpăra gaz din vânzarea căruia Rusia duce un război ilegal și inuman”, a scris Junghietu într-o declarație publicată pe rețelele sociale. El a precizat că propunerile socialiștilor de a cumpăra gaz din Rusia nu oferă soluții reale pentru reducerea costurilor la energie, amintind că Gazprom a redus și ulterior a întrerupt livrările către R. Moldova, deși avea un contract în vigoare cu Moldovagaz.
Gazul rusesc vine și cu anumite condiții. Armenia, de exemplu, primește gaz rusesc la circa 165 de dolari pentru 1000 de metri cubi, preț de aproape șase ori mai mic decât cel din Moldova. În mai însă, ministrul rus al Energiei a legat parteneriatul energetic de ambițiile europene ale Erevanului, Moscova putând anula acordul din 2013 care scutește gazul livrat Armeniei de taxele de export.
Totuși, Rusia încă mai primește bani de la consumatorii din Moldova. Moldovagaz, companie deținută în proporție de 50 % de Gazprom, încasează în continuare o parte din costuri de la cei 12 operatori de distribuție care îi aparțin.
Cât costă gazul în alte țări?
La începutul lunii octombrie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a negat că R. Moldova ar plăti cele mai mari tarife la gaz din Europa. Datele Eurostat arată, într-adevăr, că în prima jumătate a anului 2026 gospodăriile din R. Moldova plăteau 15,26 lei pentru un metru cub, cu circa 35 % sub media Uniunii Europene.
Scumpirile din toamnă vor apărea în statisticile Eurostat abia în primăvara lui 2027. Tariful actual depășește cu 11 % media UE din prima jumătate a anului, dar prețurile au crescut între timp și în alte state europene.
În regiune, diferențele sunt însă vizibile. Gazul pentru gospodăriile din R. Moldova este de două ori mai scump decât în România, de opt ori mai scump decât în Ucraina și de 19 ori mai scump decât în Belarus.
România își acoperă circa 93 % din consum prin producția proprie. Guvernul de la București a obligat producătorii să vândă gazul la circa 21 euro/MWh până în martie. R. Moldova, care cumpără gaz preponderent de pe piața românească, plătește circa 79 de euro/MWh, de aproape patru ori mai mult.
Ucraina și Ungaria au înghețat și ele prețul la un nivel mai jos. În țările din Caucaz prețurile mici se datorează importurilor de gaz ieftin din Rusia sau Azerbaidjan. R. Moldova nu are nici producție proprie, nici nu cumpără gaz direct din Rusia sau Azerbaidjan.
Într-o lună, 100 de metri cubi de gaz costă 15,47 % dintr-un salariu mediu brut în R. Moldova, de trei ori mai mult decât în Armenia și de patru ori mai mult decât în România. În Ucraina, Georgia și Belarus, aceeași cantitate reprezintă circa 1–2 % din salariu.
Altfel spus, R. Moldova, într-adevăr, nu are cel mai scump gaz din Europa. Raportat la venituri însă, cetățenii R. Moldova plătesc mult mai mult decât restul continentului.