Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   „Nu-mi permit să am bolizi…

„Nu-mi permit să am bolizi de lux”. Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea integrității. Cum a răspuns întrebărilor pe care le-a avut CSP în privința unui credit și a două automobile

Sursa: Comisia de Evaluare a Procurorilor/Facebook

Procurorul Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea integrității financiare și etice. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat raportul pozitiv al Comisie de evaluare e procurorilor în ședința de miercuri, 18 noiembrie, cu nouă voturi „pro”. Membrul raportor Mihail Sorbala a anunțat că va avea o opinie concordantă, deoarece „este de acord cu soluția, dar nu este de acord cu motivarea”.

Procuror în Procuratura municipiului Chișinău, în prezent delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Petru Iarmaliuc a fost evaluat în calitatea sa anterioară de procuror anticorupție.

Pe parcursul evaluării, Comisia a identificat două dubii, care au fost atenuate înainte de audiere: contractarea unui împrumut bancar în anul 2023 și păstrarea fondurilor în numerar și aranjamentele neclare privind achiziția, deținerea și utilizarea a două automobile de același model în perioada 2019-2024.

Acesta a contractat, la 11 septembrie 2023, un credit în sumă 350 de mii de lei, pe un termen de 60 de luni, cu o dobândă anuală de circa 11%. Procurorul a declarat Comisiei inițial că banii erau „pentru nevoi personale”, apoi pentru „cumpărarea unui automobil” și ulterior pentru „construcția unei case”.

Iarmaliuc a fost întrebat de membrul CSP Mihail Sorbala de ce ar fi avut nevoie, în septembrie 2023, de un credit pentru procurarea unui automobil, dacă în martie 2023 a achiziționat deja un autoturism pe care l-a folosit până în septembrie 2024 și de ce a păstrat 300 de mii de lei în numerar, cel puțin până în martie 2024, achitând dobânda, în loc să ramburseze creditul sau să păstreze banii într-un cont bancar.

„Am achiziționat automobilul, în martie 2023, din România, fiind înmatriculat acolo. Un mijloc de transport înmatriculat în străinătate putea să se afle în R. Moldova cel mult șase luni. Automobilul a fost scos din țară în august-septembrie. În acea perioadă am folosit automobilul surorii mele. (…) Am decis să investesc suma contractă în construcția casei. În aceeași perioadă, am identificat un arhitect, am solicitat o autorizație de inițiere a construcției, eliberarea tuturor actelor, ca arhitectul să poată iniția proiectarea. La materialele dosarului de evaluare am prezentat achitările către arhitect, care au fost efectuate în decembrie. Dar până a efectua achitările și a încheia contactul, trebuia să obținem toate autorizațiile (…). Ulterior, în iarna anului 2024, am identificat și imediat am început a procura materiale de construcție. În martie 2024, am indicat deținerea sumei rămase din creditul contractat”, a explicat Iarmaliuc.

Procurorul a afirmat că a prezentat Comisiei contractul de donație, din 2021, prin care părinții i-au donat casa bunicilor din raionul Telenești.

Acesta a fost întrebat și despre cele două mașini folosite în perioada 2019-2024, înmatriculate în România: pe numele cui și în baza cărui domiciliu a fost înmatriculat în România autoturismul procurat în martie 2023, din ce motiv au fost schimbate plăcuțele în ianuarie 2024; cine a declarat fiecare vehicul la intrarea în R. Moldova și de ce a preferat procurarea și înmatricularea în România pentru mașina pe care a utilizat-o în R. Moldova pentru un an și jumătate.

„Automobilul din 2023 a fost în R. Moldova timp ce șase luni. (…) În februarie sau martie 2024, am adus din nou automobilul ca să îl folosesc. A fost opțiunea mea să schimb numărul de înmatricularea. Era BT ZGD. Trebuie să menționez de ce zgd? Nu e atât de relevant. Aceasta a fost opțiunea mea când am depus actele la autoritățile române. Gândesc că se cuvine să menționez că valoarea acestor automobile este de două mii/două mii jumătate de euro. Cu salariul meu, ați observat și dumneavoastră, nu-mi permit să am bolizi de lux, dar în limita posibilităților și îmi știu măsura cheltuielilor. De aceea, modul meu modest de viață și automobilele folosite arată că aceasta este măsura posibilităților și aici mă încadrez eu”, a afirmat Petru Iarmaliuc.

Petru Iarmaliuc este procurorul care gestionează mai multe dosare de îmbogățire ilicită de rezonanță. Acesta este procurorul pe caz în cadrul dosarului în privința magistratului Alexandru Gheorghieș, reținut și cercetat penal pentru îmbogățire ilicită, și a lui Ghenadie Sîrbu – unul dintre complicii judecătorului. Totodată, Iarmaliuc a gestionat dosarul penal pe numele procurorului Igor Popa, care a fost achitat de prima instanță în iulie 2026, dar și cel al fostului ministru de Interne, Ion Țurcan. Din 2022 este procurorul din dosarul „Kuliok”, în care este cercetat fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, care este și liderul Partidului Socialiștilor din R. Moldova.

În decembrie 2019, Petru Iarmaliuc a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău, ulterior a fost delegat în cadrul Procuraturii Anticorupție. Pe parcursul anului 2019, acesta a fost consultant consultant al procurorului în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal, iar din octombrie 2017 până în iunie 2019 a activat că voluntar în Procuratura Anticorupție.