Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   Post-pandemie: „Pandemia a acutizat dorul…

Post-pandemie: „Pandemia a acutizat dorul de sat și de copilărie”

Dorul de casă și copilărie a motivat mai mulți cetățeni din diasporă să cumpere tablouri cu prispe și case bătrânești. A pictat peste 50 de tablouri în ultimele trei luni, iar o parte din acestea deja și-au găsit cumpărătorii. Un tablou va merge în Canada, altul – în Norvegia, iar câteva vor ajunge la proprietari atunci când vor reveni acasă. „Probabil că peste hotare s-a acutizat dorul de casă. Anume tablourile cu tema rurală au fost cele mai solicitate. Până acum lumea era mai interesată de flori, natură statică. Casele vechi, bătrânești, trezesc amintiri despre copilărie”, susţine Galina Vieru.

Galina Vieru este o tânără care s-a afirmat în calitate de pictoriță și scriitoare. Lucrările sale au fost expuse atât în cadrul unor expoziții de grup, cât și în colecții particulare organizate în România, Marea Britanie, Italia, Germania, Franța, SUA, Japonia şi în alte țări. În 2012, a organizat prima expoziție personală, iar în 2014 a publicat prima carte de versuri „Miercurea Toamnei”. Galina Vieru a absolvit Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Facultatea Arte Plastice și Design, a urmat masteratul în cadrul facultății, unde în prezent este formatoare.

„De multe ori mă gândesc ce noroc am de pictură, căci datorită ei pe scena casei mele se derulează cele mai frumoase piese din viața și copilăria mea, cele mai scumpe amintiri prind contur, iar de după ele se aud șoaptele și pașii celor mai iubiți oameni”, descrie Galina Vieru pasiunea pe care o are încă din copilărie. Pentru ea, pandemia de coronavirus a jucat rolul unui condiment, cum ar fi piperul din bucate, care îți trezește gusturile și asocierile. În această perioadă, a simțit dorul de casa părintească mai pronunțat, în memorie revenindu-i plăcerea uitată de a umbla desculț prin iarbă, de a hoinări prin sate și de a cunoaște țăranii. Astfel a lucrat cu o mai mare intensitate, iar fiecare tuș de pe tablou a făcut-o să fie mai aproape de Puțintei, satul în care a copilărit. „Raiul de la sat încă trăiește în mine și toată viața am să continui să îl pictez și să îl scriu. Acest dor s-a acutizat în pandemie. Copiii noștri au început și ei a prețui timpul petrecut la sat. În această perioadă cât am stați izolați, și-au dorit enorm să stea la țară și de acolo să facă lecții online, să aibă grădină și să alerge la aerul curat”, povestește Galina despre ce i-a lipsit ei și familiei în primele luni de pandemie.

Pictura – o pastilă de salvare pentru copii

A avut noroc că și-a făcut rezerve de pânze, culori și pensule încă în luna martie. Nici de schițe nu a dus lipsă. A avut o colecție de schițe în creion pe care le-a făcut pe parcursul câtorva luni, însă așa și nu ajungea să le dea viață. Galina a oferit ore de pictură online. Multe familii au apelat la ore de pictură pentru a le oferi activități copii lor. „Da, este important să îi arăți copilului direct ce și cum să facă, dar orele online nu sunt imposibile. Sună mult 45 de minute, dar trec la fugulița. Unor copii le dădeam însărcinări după ce le arătam și le explicam ce trebuie să facă. Lor le este interesant atunci când văd ce face artistul. E ca un fel de competiție – hai să vedem cine mai frumos sau mai profund redă un tablou”.

Galina nu a uitat să le spună copiilor despre culorile satului moldovenesc. ”Cu elevii mai mari m-am străduit să fac peisaj rural, să-i învăț elemente de arhitectură ca să știe de unde vin, cine sunt și să înțeleagă încotro se duc. Prin lucrările mele de grafică, eu le dau exemple. Le este interesant când află despre semnificația unor simboluri de pe porți, garduri, stâlpi de piatră și ei rămân uimiți de ce oamenii nu folosesc în continuare aceste elemente pe fațadele caselor, de exemplu. În această perioadă mulți părinți au înțeles că pictura, arta plastică este o ocupație esențială pentru a petrece timpul. Și m-am bucurat că încetul cu încetul se pune valoare pe pictură și desen în activitățile copiilor”, povestește profesoara despre prima sa experiență de predare online.

Provocările învățăturii digitale

Cursurile pe care le predă la Facultatea Arte Plastice și Design din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău au migrat și ele în spațiul virtual. Galina Vieru este formatoare, predă profesorilor care fac cursuri de formare continuă sau persoanelor care aleg a doua facultate ca să obțină studii de licență în educație tehnologică sau plastică. „Au fost ore mai familiare. Poate din motivul că s-au petrecut de acasă. La cineva alergau copii împrejur, la alții se auzeau cratițele sau cântau cocoșii. A fost o atmosferă mai destinsă, însă orele au fost mai epuizante. În primul rând, lipsește mișcarea. Stai pe scaun și vorbești, obosești mai mult dacă ai aleargă de la student la student. Atenția îți este concentrată la cameră și la ecran și îți obosesc ochii. Iar de la oboseala ochilor ai dureri de cap și stări de epuizare. Mă simțeam ca într-o cutie în care nu ai aer, chiar dacă geamurile erau deschise”, descrie profesoara provocările învățăturii digitale.

Serile familia Vieru le dedică poveștilor. Cei doi băieți, de 10 și de 11 ani, adoră poveștile narate de Galina. „Seara le spun povești și de multe ori le croiesc pe loc. Mă străduiesc ca în fiecare seară să aleg un personaj nou și să povestesc cu umor ca să le fie vesel. Le povestim cu soțul amintiri din copilărie. Știu că telefoanele sunt o problemă pentru mulți părinți. Din acest motiv pentru mine este o bucurie că mă roagă să le spunem povești. Eu încerc să le dezvolt fantezia și spiritul de observație. Uneori și ei ne spun povești inventate sau bazate pe fapte reale”, spune Galina.

În această vară, familia Vieru planifică să descopere mai multe peisaje pitorești din Moldova. Au început cu localitatea Furceni, raionul Orhei. Galina și-a umplut poalele cu cimbru pentru ceai, a savurat câteva ore de verde infinit, a ghicit în nori, a cules buchete de flori în amintirea acestei zile de neuitat. „Am ascultat cum râd copiii cântând cu broaștele, alergând desculț prin smaraldul moale al Răutului. Copiii au rămas impresionați să vadă bâtlani, berze, vulturi și șerpi. Cred că în pofida tuturor loviturilor pe care o sa le suporte economia țării, în această perioadă pandemia o să facă o schimbare în zona turismului local”, afirmă cu o doză de pozitivism artista plastică.