Cum (s-)a convins Comisia de evaluare în privința lui Alexandru Machidon și a celor 75 de mii de euro găsiți în beci, după decesul părinților

Cei 75 de mii de euro, „găsiți într-o pungă de plastic plasată într-un vas de plastic utilizat în mod obişnuit în satele moldoveneşti pentru conservarea legumelor, aflat pe un raft în spatele butoaielor de vin din beciul anexei”, au fost în centrul discuțiilor în cadrul procedurii de evaluare a integrității noul procurorului general Alexandru Machidon. 

Deși a inclus în declarația de avere partea sa din „moștenirea” rămasă după decesul părinților săi – 55 de mii de euro încă în declarația de avere din 2018, Comisia a trebuit să apeleze la „ipoteze argumentate”, după ce s-a dovedit că afacerea din sat a părinților, invocată de procurorul general, a declarat oficial pierderi sau venit de 0 lei, iar Machidon nu a avut dovezi directe nici în privința banilor obținuți de tatăl său în Israel.

În total, Comisia de evaluare a procurorilor a cerut explicații în privința a trei subiecte legate de averea și integritatea lui Machidon, în două runde de audieri, și inițial fără a atinge un consens, înainte de a emite decizia finală de promovare a evaluării de către acesta.  

„Părinţii au lucrat peste hotare. Şi în R. Moldova au avut afaceri, o întreprindere individuală. Nu mi-au lăsat moşternire doar mie, ci şi la ceilalţi copii. Ei au decedat, este şi dosar penal”, declara Alexandru Machidon pentru ZdG în 2018, în articolul „Procurori „ajutaţi” de părinţi cu donaţii de milioane”, atunci când ZdG dezvăluia, pentru prima dată despre faptul că procurorul Alexandru Machidon, care pe atunci activa la Procuratura raionului Criuleni, primise o moștenire de 55 de mii de euro și 80 de mii de lei. În declarația de avere din 2017, Machidon indica și o donație de 2 mii de euro primită în acel an de la părinţii săi, Andrei şi Iulia Machidon. 

Având în vedere „particularităţile şi complexitatea cazului”, Comisia și-a rezumat principalele argumente pentru recurgerea la o analiză a plauzibilității veniturilor părinților procurorului, în contextul lipsei unor dovezi directe privind veniturile exacte obținute de tatăl acestuia în Israel:

1. Machidon a declarat moştenirea ca venit în declarația anuală pentru 2017, depusă la 26 martie 2018. Acesta a explicat „soarta” acestor fonduri încă de la acel moment, iar nu ulterior, ca răspuns la întrebările Completului în cadrul procesului de evaluare;
2. Machidon a prezentat copii ale paşaportului tatălui său, care atestă călătoriile tatălui său în Israel în scop de muncă. În contextul regimului strict al vizelor aplicat de statul Israelul, deţinerea unor permise de muncă în Israel constituie un indiciu puternic al desfăşurării de către tatăl subiectului a unei activităţi remunerate acolo;
3. Comisia a identificat cel puțin 14 transferuri bancare din Israel de la tatăl subiectului către subiect şi sora acestuia, în perioada 2006 – 2012, care constituie, de asemenea, un indiciu puternic al existenţei veniturilor primite de tatăl subiectului în Israel;
4. Comisia nu a identificat investiţii sau achiziții semnificative efectuate de părinții subiectului în cursul perioadei de evaluare, care ar putea sugera utilizarea veniturilor obţinute în Israel pentru astfel de cheltuieli, în locul acumulării de economii;
5. În cele din urmă, Comisia observă că moştenirea a fost primită… Această împrejurare susține plauzibilitatea acumulării de economii pentru uz propriu, în absenţa întocmirii unui testament sau a altor documente.

Comisia de evaluare a procurorilor a solicitat clarificări suplimentare cu privire la trei aspecte: 

• nedeclararea economiilor în numerar, contrar prevederilor legale, în trei declaraţii anuale,
• sursa fondurilor pentru achiziţionarea unui apartament în 2018 (moştenire în numerar, declarată în valoare de 55 de mii de euro)
• posibila diminuare a prețului de achiziție al unui apartament cumpărat în decembrie 2018.

Conform raportului de evaluare, primul aspect – nedeclararea economiilor în numerar, contrar prevederilor legale, în trei declarații anuale – a fost „atenuat” înainte de prima audiere. 

Al doilea şi al treilea aspect au fost discutate la audierile din 10 decembrie 2025 şi 13 ianuarie 2026.

Moştenirea în numerar, declarată în valoare de 55 de mii euro

În declaraţia anuală depusă la Agenția Națională de Integritate (ANI) în martie 2018, pentru anul 2017, Alexandru Machidon a declarat venituri obţinute din moştenire în sumă de 55 de mii de euro și 80 de mii de lei, cu o valoare totală estimată de 1,24 milioane de lei, moştenite de la părinţii săi în 2017. 

În decembrie 2018, când era adjunct al procurorului-şef la Procuratura raionului Criuleni, Machidon a achiziționat un apartament la un preţ contractual de 34 de mii de euro (aproape 675 de mii de lei). 

Procurorul general, care în 2025 asigura interimatul funcției, a explicat Comisiei că sumele de bani moştenite în 2017 de la părinții săi au constituit sursa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea apartamentului. 

„În absența acestor fonduri, subiectul s-ar fi confruntat cu probleme legate de avere nejustificată. Prin urmare, Comisia a examinat dacă informaţiile disponibile înlătură dubiile serioase privind existența resurselor legitime necesare pentru finanţarea achiziției din decembrie 2018”, se arată în raportul de evaluare. 

Comisia a menționat că „sarcina sa nu este de a stabili cu certitudine valoarea exactă a moştenirii primite”, ci de a aprecia dacă „informațiile disponibile mențin sau înlătură dubiile serioase privind existența unei averi nejustificate”. Comisia a examinat documentele şi sursa fondurilor aferente moştenirii în numerar, declarate în valoare de 55 de mii de euro.

Mai multe secvențe extinse din raportul comisiei sunt anonimizate la secțiunea privind moștenirea. Astfel, din informațiile rămase publice se înțelege că „suma estimativă de 88 065 de lei, 250 de euro și 250 de dolari”, găsită în casa părinţilor procurorilor, a fost „menționată în mod expres”, fapt care a făcut Comisia să se concentreze doar asupra sumei restante de 55 de mii de euro. 

Împărțirea inegală a bunurilor (anonimizate) și a banilor moșteniți

Întrebat dacă fondurile moștenite au fost incluse în vreun testament, Machidon a afirmat că nu a fost întocmit unul. Acesta a explicat Comisiei că moștenirea totală includea două vehicule Subaru, o casă de locuit cu teren adiacent, trei loturi de teren agricol şi mijloace financiare în numerar în sumă de 75 de mii de euro și 80 de mii de lei. O altă parte a moștenirii a fost anonimizată în document. 

„Procurorul şi sora sa, unicii moştenitori, au convenit să împartă moştenirea astfel încât subiectul să moştenească cele două vehicule, în timp ce sora să moştenească bunurile imobile (gospodărie şi loturile de teren). În aprilie 2018, subiectul a înregistrat cele două vehicule în proprietatea sa. Acesta a prezentat copii ale celor două certificate de moştenitor legal, din 26 aprilie 2018, pentru vehiculele Subaru”, a notat Comisia. 

În ceea ce priveşte numerarul moştenit, procurorul general a explicat că sora sa a primit 20 de mii de euro, iar el a primit 55 de mii de euro. 

„Acesta a explicat că împărțirea inegală reflecta faptul că sora sa deţinea deja un apartament la care părinții contribuiseră financiar anterior, în timp ce subiectul nu avea o locuință proprie. Aceste explicații au fost furnizate, în mod constant, în comunicarea scrisă și la ambele audieri. 

Subiectul a explicat, de asemenea, că sora sa a renunţat, în favoarea subiectului, atât la vehiculele moştenite, cât şi la bunurile imobile, în scopul simplificării formalităților legate de moştenire, și că procedura de moştenire privind bunurile imobile nu a fost încă finalizată, în principal din cauza problemelor cadastrale și a lipsei de timp, după cum a explicat subiectul la prima audiere. Această afirmație este confirmată de datele cadastrale”, a subliniat Comisia.

Întrebat cu privire la împărțirea inegală a numerarului moştenit și la cea de-a doua audiere, Machidon a furnizat explicații similare, adăugând că sora era interesată mai mult de gospodăria și loturile de teren ale părinţilor, deoarece soțul său deţine alte bunuri imobiliare în acelaşi sat şi călătoresc acolo ocazional, „spre deosebire de subiect, care nu mai are nicio legătură cu satul respectiv”. 

Acuzatorul de stat a explicat că, potrivit surorii sale, părinții săi au contribuit cu aproximativ 35 de mii de lei la ceremonia de nuntă a surorii din 2010 și cu aproximativ 3 mii de euro pentru achiziţionarea de către aceasta şi soţul ei a unui apartament, după nuntă.

Machidon a declarat că atunci când a fost deschisă procedura succesorală, a informat notarul public cu privire la existenţa numerarului moştenit şi a solicitat includerea acestuia în certificatul de moştenitor legal. Cu toate acestea, potrivit acestuia, notarul a explicat că certificatele de moştenitor legal pot fi eliberate numai pentru fondurile deținute în conturi bancare sau documentate prin contracte, şi nu pentru numerar. 

În ceea ce privește numerarul, notarul public a răspuns Completului de evaluare că nu-și poate aminti suma, din cauza trecerii timpului, dar a confirmat că nu a eliberat niciodată certificate de moştenitor legal pentru numerar, din cauza imposibilităţii de a stabili proprietatea şi pentru a evita disputele între moştenitori.

„Neincluderea numerarului în certificate nu permite concluzia că numerarul declarat nu a existat. Totuşi, această împrejurare diminuează suportul documentar direct privind suma exactă pe care subiectul susţine că a fost găsită în gospodăria părinţilor, motiv pentru care Comisia a fost nevoită să aprecieze plauzibilitatea numerarului respectiv prin coroborarea unor elemente indirecte”, se menționează în raport. 

Elementele indirecte coroborate de Comisie, anonimizate în mare parte. Informațiile despre găsirea banilor în beci – lăsate publice

Patru secvențe semnificative din raport, care încep cu „Ca dovadă suplimentară a moştenirii declarate, subiectul a prezentat o copie a…” au fost anonimizate în întregime. 

Comisia a lăsat publică partea în care Machidon a furnizat detalii suplimentare cu privire la structura gospodăriei părinților săi, explicând că aceasta includea casa de locuit, o altă casă de locuit în care locuiau părinții săi, trei anexe în care păstrau diverse bunuri şi, de asemenea, anexa cu beciul, unde a fost găsit numerarul în valută străină. El a explicat că această anexă fusese folosită ca locuință cu aproximativ 20 de ani în urmă și că ulterior a fost folosită pentru depozitare. Și continuarea acestor informații a fost anonimizată.

Solicitat să explice locul exact în care a fost găsit numerarul în valută străină, procurorul a declarat că acesta a fost păstrat „într-o pungă de plastic plasată într-un vas de plastic utilizat în mod obişnuit în satele moldoveneşti pentru conservarea legumelor, aflat pe un raft în spatele butoaielor de vin din beciul anexei utilizate pentru depozitare”. 

„El a explicat, de asemenea, că în acel beci părinţii săi păstrau vin şi conserve de casă și că vasul era situat pe un raft, alături de alte trei-patru vase similare, în spatele a trei butoaie de vin. El a explicat că vasul nu era uşor vizibil și că l-a identificat rapid deoarece el şi sora sa știau din copilărie că părinții lor obișnuiau să păstreze economiile în acea zonă”, a susținut acuzatorul de stat. 

„În consecință, absenţa a ridicat în mod unei menţiuni explicite a numerarului în valută străină *** rezonabil întrebările Completului, fără a stabili, în sine, în mod concludent, că numerarul în valută străină nu a existat”, este concluzia unui paragraf care a fost anonimizat. 

Procurorul a explicat Comisiei că părinţii săi îşi păstrau toate economiile împreună, inclusiv veniturile tatălui său din Israel, salariul mamei sale şi veniturile de la magazinul – bar, pe care părinții săi îl administrau din 1995. Acesta a spus că nu cunoştea suma exactă acumulată de părinții săi, dar ştia că părinții săi schimbau periodic moneda națională în valută străină pentru a-și păstra economiile, inclusiv prin tranzacţii cu persoane din sat. La ambele audieri, subiectul a explicat că ştia că părinţii au acumulat o sumă semnificativă de bani, dar „nu a ştiut niciodată dacă erau 50 de mii de euro sau 100 de mii de euro„.

Comisia a reținut că nu este posibilă confirmarea cu certitudine a sumei numerarului găsit în gospodăria părinţilor. În ceea ce priveşte documentația aferentă moştenirii declarate, Comisia a constatat că acesta nu a prezentat niciun document sau alte mijloace de probă care să ateste în mod direct şi specific existenţa sumei de 75 de mii de euro, despre care se susţine că ar fi fost găsită în gospodăria părinților, sau a sumei de 55 de mii de euro, declarată de procuror în martie 2018 ca fiind moştenită de la părinții săi. 

De asemenea, Comisia menționează că „ia în considerare circumstanţele specifice ale…”, dar informația este din nou anonimizată. 

Surse de fonduri pentru moștenire

„Având în vedere dovezile documentare limitate privind suma moştenită exactă, Comisia a purces la evaluarea potențialei capacități financiare a părinților de a acumula economii înainte de august 2017 (75 de mii de euro, n.r.)”. 

Întrebat cu privire la sursele de fonduri din care părinții săi au acumulat suma moştenită, procurorul a explicat că acestea constau din trei surse principale:

a) venituri obţinute din activitatea unei întreprinderi individuale înregistrate de tatăl său în 1995, pe care părinții lui Machidon au administrat-o din 1995 până la 13 august 2017.

b) veniturile obținute de mama procurorului, care a lucrat ca profesoară între 1998 și august 2017;

c) veniturile primite de tatăl acuzatorului de stat, care a lucrat în Israel din 2003 până în 2011 – 2012, cu un salariu estimativ de 1 500-2 000 de dolari pe lună.

Compania care ar fi trebuit să reprezinte una dintre sursele pentru moștenirea procurorului – cu profit de 0 lei sau în pierdere pentru mai mulți ani 

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat (SFS), solicitat de Comisie sa ofere date, întreprinderea tatălui procurorului a obținut profit oficial nesemnificativ în 2001 și 2003 – 2007, profit zero în 2008-2013 şi a înregistrat pierderi în 2002 şi 2014 – 2017. 

Procurorul a prezentat, de asemenea, copii ale unor înscrisuri întocmite de mama sa, care, potrivit acestuia, ținea evidenţa bunurilor cumpărate şi vândute de întreprindere. Reieşind din informațiile din aceste înscrisuri, Comisia a concluzionat că părinții procurorului ar fi putut obține un profit din activitatea întreprinderii tatălui între 2004 şi august 2017 în valoare totală de circa 30 700 euro, din care numai în perioada 2012-2017 (după întoarcerea tatălui din Israel) – în sumă de 26 600 de euro. Comisia a subliniat că aceste cifre „sunt orientative şi nu pot fi tratate ca profituri stabilite, deoarece înscrisurile nu documentează costurile de întreținere și operare a întreprinderii, nu permit verificarea tranzacțiilor indicate şi nu corespund datelor SFS”. 

„În ceea ce priveşte profiturile întreprinderii, subiectul a explicat că nu a participat la gestionarea acesteia şi nu a fost implicat în administrarea sa financiară, neavând, prin urmare, cunoştinţe directe despre evidența contabilă, fiind sigur că întreprinderea era gestionată în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi că era profitabilă.

Comisia a remarcat faptul că informațiile furnizate de SFS nu susţin concluzia că afacerea ar fi generat profituri semnificative. În acelaşi timp, Comisia remarcă faptul că explicațiile privind natura acestei afaceri, furnizate de subiect în cadrul audierilor, adaugă informații contextuale privind modul în care a funcţionat afacerea, care nu pot fi ignorate în totalitate. Un magazin-bar situat central într-o localitate rurală, care, potrivit subiectului, a funcționat în mod continuu şi a fost, pentru o perioadă îndelungată, singura unitate de acest tip din localitate, ar fi de aşteptat, în mod rezonabil, să fi generat cel puțin un anumit nivel de profit, chiar dacă limitat…”, notează Comisia, continuarea paragrafului fiind anonimizată.

În concluzie, Comisia a subliniat că, „chiar dacă raportarea întreprinderii către SFS nu ar fi fost exactă, acest aspect nu poate fi imputat subiectului într-un mod relevant pentru evaluarea integrității sale, deoarece moştenirea a fost primită de subiect numai după decesul părinților săi”. Comisia a mai concluzionat că, „cel puțin, magazinul-bar ar fi putut permite în mod rezonabil părinților să îşi acopere cheltuielile curente şi să păstreze astfel venitul obținut de tatăl subiectului din activitatea desfăşurată în străinătate sub formă de economii”.

Venitul mamei – singura sursă financiară documentată

În privința venitului mamei, datele au permis Comisiei să concluzioneze că, doar pe baza salariului mamei și în conformitate cu ipotezele cheltuielilor de consum ale populației (CCP) utilizate, familia ar fi putut acumula un venit net de 161 073 de lei (9 430 de euro) pentru perioada 2006 – iulie 2017.

Comisia nu a identificat nicio achiziție semnificativă (cum ar fi bunuri imobiliare, vehicule, bunuri de lux) de către părinții procurorului în perioada 2006 – 2017, cu excepția a două vehicule. Având în vedere venitul net bazat pe salariul mamei pentru perioada 2006-2012, costul vehiculului achiziționat în 2012 de tatăl lui Machidon ar fi putut fi acoperit în întregime din venitul salarial al mamei. În ceea ce priveşte vehiculul achiziționat de în 2017, venitul net salarial al mamei ar fi fost insuficient. În acelaşi timp, Comisia a observat că, la 21 noiembrie 2016, tatăl procurorului a efectuat trei transferuri bancare în Italia către o persoană pe care Comisia nu a putut să o identifice, în valoare totală de circa 3 mii de euro. Astfel, costul vehiculului (aproape 11 400 de euro) și al transferului (aproape 3 mii de euro) au fost adăugate la cheltuielile părinţilor, ridicându-se la un total de peste 14 mii de euro.

„Ipoteze, în lipsa unor informații exacte cu privire la prețurile de achiziţie ale vehiculelor şi la venitul real generat de activitatea magazinului-bar”

„Din salariul mamei pentru perioada 2013 – iulie 2017 (253 937 de lei), din care s-au dedus cheltuielile CCP pentru două persoane pentru aceeaşi perioadă (209 268 de lei), au rămas 44 669 de lei ( 2 140 de euro). Dacă această sumă se adaugă la suma potențială de 26 664 de euro care ar fi putut fi acumulată din magazinul-bar al părinților pentru perioada 2012 – 2017, părinții subiectului ar fi putut economisi până la 28 804 euro până în august 2017, ceea ce este suficient pentru a acoperi costul de 11 370 de euro pentru vehiculul Subaru achiziţionat în 2017 şi al transferurilor de 2 924 de euro şi pentru a avea economii suplimentare de 14 510 euro. 

Cu toate acestea, Comisia reiterează că calculele sunt bazate pe ipoteze şi nu au caracter determinant, în lipsa unor informații exacte cu privire la prețurile de achiziţie ale vehiculelor şi la venitul real generat de activitatea magazinului-bar. Datele privind salariul mamei și funcționarea continuă a magazinului-bar permit Comisiei să concluzioneze că părinții subiectului ar fi putut să își acopere cheltuielile zilnice şi nevoile curente, inclusiv costul celor două vehicule achiziționate în 2012 şi 2017, din salariul mamei şi din venitul de la magazinul-bar, în timp ce veniturile din străinătate ale tatălui ar fi putut fi conservate sub formă de economii în numerar. Pe baza informaţiilor disponibile, Comisia nu poate stabili existenţa unor economii semnificative acumulate din activitatea magazinului-bar şi din salariul mamei, dar nici nu poate exclude posibilitatea acumulării unor astfel de economii”, a concluzionat și de această dată Comisia. 

Și întreg venitul tatălui în Israel, lipsit de dovezi directe

Pe baza informaţiilor disponibile, Comisia nu poate determina suma exactă pe care tatăl procurorului a câștigat-o în Israel, „având în vedere atât informațiile insuficiente privind perioada exactă de lucru în Israel, cât şi lipsa unor date precise privind sumele câştigate de tatăl subiectului în Israel”.

În ceea ce priveşte perioada de muncă, Machidon a susținut că tatăl său a lucrat în Israel pentru o perioadă de nouă-zece ani, cu unele întreruperi între obţinerea unor noi vize. 

În acelaşi timp, Comisia a observat că i-au fost prezentate doar copii ale paşaportului care atestă existenţa unor vize aferente unor perioade distincte, cuprinse între octombrie 2007 până în mai 2012. 

„Comisia constată că nu dispune de alte dovezi privind călătoriile și munca tatălui subiectului în Israel înainte de anul 2007, cu excepția unui transfer de 5 mii de dolari efectuat de tatăl subiectului din Israel în Republica Moldova, la 12 decembrie 2006. 

Comisia constată, de asemenea, că copiile vizelor nu oferă o imagine completă şi coerentă a perioadelor de călătorie și muncă, unele fiind dificil de descifrat, iar altele conținând date care se suprapun. Comisia constată, de asemenea, că copia prezentată a paşaportului conţine informații doar începând cu 2007, având în vedere că paşaportul a fost eliberat în iunie 2007. Comisia admite posibilitatea ca tatăl să fi călătorit și să fi lucrat înainte de 2007 în Israel, dar constată că nu dispune de informații pe care să se bazeze în această privinţă. În acelaşi timp, Comisia nu poate ignora transferurile bancare efectuate de tatăl subiectului din Israel în R.  Moldova, inclusiv anterior anului 2007, în absenţa unei alte explicaţii rezonabile pentru aceste transferuri decât aceea că tatăl lucra în Israel”, a concluzionat Comisia, care a subliniat că informațiile disponibile indică faptul că tatăl procurorului a muncit și a obținut venituri în Israel pentru o perioadă cumulată de cel puțin cinci ani și șase luni, între 2006 și 2012.

Având în vedere „lipsa oricăror indicii cu privire la salariul exact pe care îl primea tatăl”, Comisia nu a acceptat afirmația procurorului cu privire la salariul lunar. În schimb, Comisia a recurs la informaţiile publice disponibile cu privire la programele pentru îngrijitori, implementate în Israel la sfârşitul anilor 2000 – 2012, potrivit cărora salariul minim pentru îngrijitori era de aproximativ 1 mie de dolari pe lună, incluzând minimum două săptămâni de concediu plătit. 

Comisia a concluzionat că tatăl lui Machidon ar fi putut câştiga un salariu total de 66 de mii de dolari între 2006 şi 2012. „Acesta este un calcul conservator bazat pe datele disponibile public privind salariul minim”, a remarcat Comisia. 

Calculul ipotetic al Comisiei pentru estimarea unei potențiale moșteniri

„Având în vedere faptul că nu poate stabili cuantumul exact al veniturilor şi al eventualelor economii generate de activitatea magazinului-bar administrat de părinții subiectului, dar pentru că există elemente indirecte relevante care indică faptul că afacerea funcţiona şi era, cel mai probabil, profitabilă, Comisia a procedat la estimarea mărimii potenţiale a moştenirii pe care subiectul ar fi putut-o primi în 2017, pe baza venitului minim total pe care tatăl său l-ar fi putut obține din activitatea desfăşurată în Israel, estimat la 66 de mii de dolari  (47 830 euro), precum şi a impactului potenţial al acestei moşteniri asupra balanței financiare a subiectului în perioada 2017-2023. 

Această abordare este în mod deliberat conservatoare: în cazul în care Comisia nu poate stabili venituri suplimentare sau economii exacte, aceasta formulează ipoteze argumentate, menite să evite supraestimarea sumei moştenite. În plus, pentru realizarea acestor estimări, Comisia acordă subiectului un anumit beneficiu al îndoielii, în sensul că nu a dedus din suma totală estimată a economiilor potențiale cheltuielile de deplasare ale tatălui subiectului către Israel sau alte cheltuieli incidente şi zilnice. În acelaşi timp, Comisia, nu a luat în considerare venitul adițional al tatălui subiectului în zilele de odihnă şi sărbători, invocat de subiect.

Subiectul a explicat că el și sora sa au moştenit în total suma de 75 000 euro, repartizată astfel: 55 de mii de euro  (73%) în favoarea subiectului și 20 de mii de euro (27%) în favoarea surorii subiectului. 

Comisia reține că existenţa sumei de 75 de mii de euro nu este confirmată de analiza probelor disponibile privind activitatea tatălui în Israel, efectuată de Comisie. Pe baza probelor disponibile, poate fi stabilită doar o moştenire monetară potenţială mai mică, în sumă de 47 830 euro, din care cota subiectului ar fi de 73%, respectiv 34 916 de euro. 

Această sumă, cumulată cu celelalte venituri ale subiectului în perioada 2017-2023, este suficientă pentru a acoperi toate cheltuielile subiectului, identificate de Comisie în aceeaşi perioadă, şi nu generează un sold negativ care să depășească pragul prevăzut de lege.

În concluzie, Comisia constată că s-a confruntat cu o situație complexă, în care informaţiile directe disponibile pentru confirmarea sumei fondurilor moştenite de subiect în 2017 sunt limitate. Cu toate acestea, luând în considerare ponderea cumulată a probelor indirecte, coerenţa generală a explicațiilor subiectului cu privire la acest aspect și circumstanţele excepţionale ale moştenirii… 

Probele prezentate Comisiei nu-i permit acesteia confirmarea cuantumului exact de 55 000 euro declarat de subiect ca moştenire şi utilizat drept sursă principală pentru achiziţionarea unui apartament în decembrie 2018. Cu toate acestea, evaluate în ansamblu, probele sunt suficiente pentru a înlătura dubiile serioase cu privire la suficiența resurselor financiare legitime pentru finanțarea achiziției din decembrie 2018. Pe baza unui venit plauzibil de 66 de mii de dolari obţinut de tatăl subiectului în Israel, Comisia concluzionează că subiectul ar fi putut moşteni o sumă de 34 916 de euro în august 2017. Această sumă, coroborată cu veniturile proprii ale subiectului, a fost suficientă pentru ca acesta să cumpere apartamentul în decembrie 2018”.

Nedeclararea economiilor în numerar, contrar prevederilor legale, în trei declarații anuale

Comisia a remarcat că Alexandru Machidon nu a declarat economii în numerar în declarațiile sale anuale de avere și interese personale depuse pentru anii 2016 şi 2017 și nu a declarat întreaga sumă a economiilor în numerar disponibile la data depunerii declaraţiei sale anuale pentru 2018. În acei ani, acesta a deținut funcția de șef interimar al Procuraturii raionul Criuleni și adjunct al procurorului-șef în aceeași instituție. 

În declarația sa anuală pentru anul 2016, Machidon nu a declarat economii în numerar în sumă de 210 mii de lei. În declarația anuală pentru anul 2017, procurorul nu a declarat economii în numerar în sumă de 430 de mii de lei şi 55 de mii de euro. 

Machidon a declarat aceste sume în răspunsul la prima rundă de întrebări scrise în cadrul evaluării integrității sale. Acesta a explicat că sumele de 210 mii de lei pentru 2016 și 430 de mii de lei pentru 2017 erau estimări aproximative ale numerarului disponibil. 

„Subiectul a recunoscut că ambele sume depășeau 15 salarii medii pe economie și că ar fi trebuit să le declare. Acesta a explicat că nedeclararea acestor sume s-a datorat, în primul rând, unei familiarizări insuficiente cu noile norme de declarare a economiilor în numerar, introduse prin legea nr. 133/2016 în cursul anului 2016, în contextul în care economiile în numerar nu trebuiau declarate anterior. 

De asemenea, a subliniat că nedeclararea sumelor ce constituiau economii în numerar pentru anii 2016 şi 2017 nu a fost intenţionată și nu a fost determinată de scopul de a ascunde sau induce în eroare autoritățile competente. De asemenea, a subliniat că, pentru 2017, a declarat toate veniturile primite ca moştenire şi donații, şi anume sumele de 55 de mii de euro şi 80 de mii de lei  (moştenire) şi 2 mii de euro (donație). Deoarece nu a cheltuit aceste sume în 2017, ele erau încă disponibile la sfârşitul anului 2017”, a reținut Comisia. 

Comisia a examinat capacitatea financiară a acuzatorului de stat de a fi acumulat economii în valoare de 210 mii de lei până la sfârşitul anului 2016. „Pe baza informaţiilor disponibile privind veniturile şi cheltuielile subiectului în 2016, Comisia concluzionează că o astfel de acumulare era plauzibilă”, se arată în raport. 

În cazul sumelor de 430 de mii de lei şi 55 de mii de euro acumulate la sfârşitul anului 2017, Comisia a analizat separat moştenirea de 80 de mii de lei și 55 de mii de euro. Astfel, Comisia s-a întrebat dacă procurorul ar fi putut acumula economii în valoare de 350 de mii de lei (adică 430 de mii de lei minus 80 de mii de lei, suma moștenită) din venituri legale. Concluzia a fost similară anului 2016 – „informațiile disponibile privind veniturile şi cheltuielile subiectului în 2017 au permis Comisiei să concluzioneze că subiectul ar fi putut acumula suma de 350 de mii de lei”.

Cum a explicat procurorul că a declarat abia în 2025 că avea economii în 2018 de 350 de mii de lei: „A declarat doar «economiile efective şi durabile»”

Deși în declarația sa anuală pentru anul 2018 Machidon a declarat economii de 15 mii de euro, în răspuns la prima rundă de întrebări scrise, acesta a explicat că la sfârşitul anului 2018 avea economii în numerar în valoare de 15 de euro și 350 de mii de lei. 

Solicitat să explice diferenţele dintre economiile în numerar declarate în declarația sa anuală pentru 2018 (15 mii de euro) și în răspunsul la prima rundă de întrebări (15 mii de euro şi 350 de mii de lei), procurorul a declarat că o parte din numerar a fost utilizată pentru cheltuielile efectuate la sfârşitul anului 2018 și începutul anului 2019, „inclusiv aproximativ 110 mii de lei cheltuiți pentru mobilarea şi dotarea apartamentului, precum şi alte cheltuieli curente la începutul anului”.

Potrivit acuzatorului de stat, la data depunerii declaraţiei sale anuale pentru anul 2018, avea o sumă de aproximativ 100 de mii de lei care se afla sub pragul de declarare relevant şi, prin urmare, nu a fost inclusă în declarația anuală. 

Comisia i-a solicitat lui Machidon să explice de ce suma de 100 de mii lei nu a fost declarată împreună cu suma de 15 mii de euro, având în vedere că legea prevede că tot numerarul disponibil, indiferent de monedă, trebuie să fie agregat în scopul aplicării pragului de declarare. În anul 2018, funcționarul era obligat să declare economiile în numerar care depăşesc 15 salarii medii pe economie, deţinute la data depunerii declarațiilor anuale, adică 96 690 de lei.

„A declarat doar «economiile efective şi durabile», deținute în valută străină, în timp ce suma aproximativă de 100 de mii de lei era destinată şi ar fi putut fi cheltuită pentru cheltuieli curente. El nu a cumulat această sumă cu suma deţinută în valută și, deoarece disponibilitățile în monedă națională nu depăşeau pragul de 15 salarii medii pe economie, nu a declarat-o”, a argumentat Alexandru Machidon.

Comisia a examinat capacitatea financiară a procurorului de a fi acumulat economii în valoare de 350 de mii de lei la sfârşitul anului 2018. 

„Informațiile disponibile privind veniturile şi cheltuielile subiectului în 2018 au permis Comisiei să concluzioneze că subiectul ar fi putut acumula aceste sume. Suma de 15 mii de euro declarată de subiect ca economii în numerar la sfârşitul anului 2018 face parte din moştenirea declarată, care este analizată separat”, se menționează în document.

„Îngrijorare cu privire la cazurile când procurorii invocă cunoaşterea insuficientă a legii pentru a justifica omisiunile sau inexactitățile constatate în declarațiile anuale depuse la ANI”

Comisia a constatat că Machidon nu a declarat sume substanțiale din economiile în numerar pentru doi ani consecutivi (2016 şi 2017) şi nu a declarat întreaga sumă din economiile în numerar disponibile pentru al treilea an (2018). 

„Explicaţiile subiectului țin de familiarizarea insuficientă cu normele privind declararea, nou introduse, pentru primii doi ani și interpretarea juridică incorectă pentru 2018. Comisia îşi exprimă îngrijorarea cu privire la cazurile când procurorii, despre care se prezumă că au o cunoaştere aprofundată a legii, invocă cunoaşterea insuficientă a acesteia pentru a justifica omisiunile sau inexactitățile constatate în declarațiile anuale depuse la ANI. Se prezumă că procurorii fie cunosc obligaţiile legale ce le revin în materie de declarare a averii, fie apelează la ANI pentru îndrumare, în măsura în care sunt necesare clarificări.

În cazul de faţă, Comisia concluzionează că omisiunile subiectului de a declara economiile în numerar în declarațiile anuale pentru 2016, 2017 şi 2018 nu ridică probleme legate de averea nejustificată, întrucât a fost stabilită capacitatea financiară a subiectului de a acumula aceste sume din surse legitime. În consecință, preocupările rămase ale Comisiei în această privinţă vizează disciplina şi respectarea regimului de declarare ca atare”, a subliniat Comisia. 

Cum a scăpat Machidon de examinarea acțiunilor sale prin prisma regulilor de etică

Membrii Comisiei au reținut că omisiunile lui Machidon „ridică preocupări” cu privire la respectarea Codului de etică al procurorilor din 2016. 

Cu toate acestea, legea în baza căreia este evaluat limitează evaluarea integrității etice la perioada de cinci ani anterioară evaluării. În conformitate cu regulamentul Comisiei, această perioadă acoperă intervalul de la 1 mai 2019 la 30 aprilie 2024, având în vedere că chestionarul de etică a fost trimis subiectului la 24 mai 2024. Astfel, declarațiile anuale care conţin omisiunile analizate au fost depuse la 23 martie 2017, 26 martie 2018 şi 28 martie 2019, „toate în afara perioadei relevante de cinci ani”.

„În consecinţă, fără a se pronunța asupra calificării acestor omisiuni drept încălcări ale eticii la momentul săvârşirii lor, Comisia concluzionează că acestea nu pot fi atribuite subiectului în scopul evaluării integrității etice în temeiul legii 252/2023”.

Prețul diminuat al apartamentului cumpărat în 2018: „Dubiile cu privire la faptul că prețul contractual ar fi putut fi subevaluat nu au fost complet atenuate”

Cel de-al treilea aspect al evaluării, posibila diminuare a prețului de achiziție al unui apartament cumpărat în decembrie 2018, a fost discutat în audierile publice. Și la această secțiune Comisia a anonimizat părți din raport. 

Pe baza informațiilor disponibile, Completul a avut dubii serioase cu privire la caracterul real al prețului de 34 de mii de euro declarat de procuror pentru apartament. 

„După cum s-a menţionat, datele obiective furnizate de companiile imobiliare sunt contradictorii, însă indică, în mod clar, o valoare de piață mai mare. În plus, dubiile Completului cu privire la preţul de vânzare-cumpărare al apartamentului au fost accentuate de caracterul vag al explicaţiilor subiectului cu privire la natura relației cu M.B. În consecinţă, deşi dubiile cu privire la faptul că prețul contractual ar fi putut fi subevaluat nu au fost complet atenuate, Comisia nu poate stabili acest fapt în baza probelor disponibile. În acest context, Comisia a procedat la examinarea incidenței acestui aspect din perspectiva criteriilor de integritate financiară şi etică în temeiul Legii nr. 252/2023.

Comisia nu poate determina cu certitudine cuantumul efectiv plătit de subiect pentru apartament. Cu toate acestea, în cadrul evaluării integrității financiare, chiar și în ipoteza în care s-ar considera că subiectul a achitat integral prețul mediu de piață estimat de 45 500 de euro pentru apartament în decembrie 2018 şi, concomitent, s-ar accepta că acesta a beneficiat de o moştenire în sumă de 34.916 de euro, rezultă că subiectul ar fi dispus de fonduri suficiente pentru acoperirea prețului apartamentului şi ar fi avut un sold financiar negativ de 50 263 de lei pentru perioada 2020-2021, ceea ce este semnificativ sub pragul prevăzut de lege”, a argumentat în final Comisia. 

După ce în spațiul public au apărut mai multe discuții în privința moștenirii, ZdG i-a solicitat șefului Procuraturii Generale un comentariu, dar nu am primit un răspuns deocamdată.

Alexandru Machidon a promovat evaluarea integrității pe 24 martie. Consiliul Superior al Procurorilor a acceptat raportul pe 16 aprilie. După expirarea termenului de contestare, președinta Maia Sandu a semnat decretul de numire în funcție pentru un mandat de 7 ani.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.