Aceeași știre, mai multe „surse”. Cum se fabrică „consensul” pe Telegram – studiu de caz
O știre apare pe un canal de Telegram. Peste câteva minute, aceeași informație este publicată pe altul, cu alte cuvinte. Uneori este vorba despre o știre obișnuită – o scumpire, un accident sau un rezultat sportiv. Alteori însă, odată cu informația sunt preluate aceleași interpretări politice, aceleași insinuări și chiar aceleași comentarii, fără ca sursa inițială să fie indicată. Ziarul de Gardă a analizat activitatea a șapte canale anonime de Telegram în limba rusă și peste 30 de postări publicate de acestea în perioada 26–28 septembrie, care au acumulat circa 300 de mii de vizualizări. Analiza arată cum funcționează un circuit de preluare și rescriere a conținutului și cum, prin acest circuit, aceeași narațiune poate ajunge la cititori din mai multe surse aparent independente.
În 15 cazuri, aceleași subiecte au apărut în perechi sau grupuri de câte trei postări. Unele au fost publicate la doar câteva minute distanță, iar cel mai scurt interval identificat a fost de numai 26 de secunde.
Faptul că mai multe canale publică aceeași știre nu reprezintă, în sine, o dovadă de coordonare. O informație de interes public este firesc să fie preluată rapid de numeroase surse. Ceea ce ridică semne de întrebare în cazul canalelor analizate este altceva: tiparul sistematic de preluare, lipsa indicării sursei și, mai ales, situațiile în care de la un canal la altul nu circulă doar faptele, ci și aceleași interpretări politice.
Una dintre cele mai clare legături este între canalele „Moldova 24” și „Молдова Live”. Cel din urmă a republicat în formă rescrisă toate cele 11 știri urmărite de pe primul canal. Intervalul dintre postări a variat de la numai câteva secunde până la 15 minute.
Indicii privind o potențială coordonare?
Pe 28 septembrie, canalul de Telegram „Moldova 24” anunța că tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici a ajuns la 26,14 lei pentru un metru cub. Un minut și 24 de secunde mai târziu, informația apărea pe „Молдова сейчас”. După alte aproximativ 11 minute, „Молдова Live” publica propria versiune.
Situații similare apar în cazul scumpirii motorinei, al protestului agricultorilor din Fălești sau al datelor despre nivelul sărăciei. Dar acestea sunt subiecte de actualitate. Dacă o decizie privind tariful la gaze este anunțată public, este normal ca numeroase surse să o preia rapid. Viteza publicării poate arăta că anumite canale se copiază sau folosesc aceeași sursă, dar nu demonstrează automat o operațiune coordonată de manipulare.
Chiar și faptul că „Молдова Live” a rescris toate cele 11 știri urmărite de pe „Moldova 24”, uneori la mai puțin de un minut distanță, poate demonstra, în primul rând, un mecanism de preluare a conținutului. Situația devine mai relevantă atunci când canalele nu preiau doar informația, ci și mesajul politic atașat acesteia.
„Ce amenințare reprezintă pentru Moldova”
Un asemenea caz apare într-o postare despre intenția Ucrainei de a muta unele puncte de trecere a frontierei pe teritoriul statelor vecine, în contextul atacurilor rusești. Știrea putea fi relatată factual: autoritățile ucrainene examinează o asemenea soluție pentru a proteja infrastructura de frontieră.
Canalul „Закулисье Молдовы” merge însă mai departe și îi spune cititorului cum să interpreteze informația: „Ce «veste îmbucurătoare»! Înțelegeți ce amenințare reprezintă acest lucru pentru securitatea Moldovei.”
Urmează o afirmație atribuită unor „experți militari” care nu sunt identificați: „Experții noștri militari spun că această metodă de mutare a punctelor de trecere ucrainene pe teritoriul Moldovei nu va rezolva în niciun fel problema atacurilor rusești, ci doar va complica situația de securitate deja pe teritoriul Moldovei.”
Aici nu mai avem doar o știre despre o eventuală decizie a Kievului. Faptul este transformat într-un mesaj: acțiunile Ucrainei ar putea pune în pericol R. Moldova, iar ceea ce face cazul relevant pentru analiza rețelei se întâmplă după numai două minute și 45 de secunde. Canalul „Гагаузские слухи” publică același comentariu cuvânt cu cuvânt. Nu doar faptul este identic. Sunt identice ironia – „ce veste îmbucurătoare!”, avertismentul despre securitatea R. Moldova, argumentația și referirea la aceiași „experți militari”.
Niciuna dintre postări nu este distribuită prin funcția „forward”, care ar fi arătat cititorului originea textului. Prin urmare, două canale aparent independente îi livrează publicului aproape simultan nu doar aceeași știre, ci și aceeași interpretare politică a informației. Acesta este un indiciu mult mai relevant de coordonare decât simplul fapt că ambele au scris despre Ucraina.
România: se schimbă cuvintele, rămâne interpretarea
Un alt exemplu privește România. Pe 26 septembrie, „Insider Moldova” publică materialul „28 de capitole și niciunul despre Moldova: ce înseamnă programul lui Mureșan”. După prezentarea documentului, textul introduce propria interpretare: „Din punct de vedere politic, absența unei direcții separate pentru Moldova este totuși sugestivă. În ultimii ani, la Chișinău, relațiile cu Bucureștiul au fost prezentate constant drept un parteneriat strategic special, iar sprijinul României – drept unul dintre elementele-cheie ale parcursului european al Moldovei.”
Apoi vine întrebarea care fixează mesajul: „Ce loc ocupă, în realitate, Republica Moldova printre prioritățile viitorului guvern al României? Pentru că între declarațiile despre «relațiile strategice» și programul guvernului există o diferență substanțială.”
După aproximativ opt minute, „Молдова Live” publică o versiune rescrisă. Formulările se schimbă, ideea rămâne: „În timp ce retorica diplomatică vorbește despre un nivel înalt al cooperării, programul real al guvernului arată că Moldova nu ocupă un loc important în planuri, ceea ce poate indica o ruptură între vorbe și fapte.” Finalul reproduce aceeași întrebare: „Este oare Republica Moldova într-adevăr o prioritate pentru viitorul guvern român?”
Și aici diferența este importantă. Două publicații care relatează despre același program de guvernare nu constituie o anomalie. Dar atunci când a doua preia, la câteva minute distanță, nu doar subiectul, ci și aceeași concluzie sugerată cititorului, că declarațiile Bucureștiului despre relația specială cu R. Moldova ar fi contrazise de acțiunile sale, coincidența devine mai greu de explicat doar prin actualitatea subiectului.
Când „copierea” poate amplifica o narațiune
Aceste exemple arată și de ce trebuie făcută diferența dintre amplificarea unei știri și amplificarea unei narațiuni. Prima este firească. O majorare a tarifului la gaze, un accident grav sau un protest al agricultorilor sunt evenimente de interes public. Ele vor fi preluate de numeroase surse.
În al doilea caz, odată cu faptul circulă și o interpretare: Ucraina devine un risc pentru securitatea R. Moldova, România declară că sprijină Chișinăul, dar în realitate l-ar marginaliza. Când asemenea mesaje sunt publicate de mai multe canale care nu se indică reciproc ca sursă, cititorul poate avea impresia că interpretarea este confirmată independent.
Este mecanismul prin care o singură interpretare poate căpăta aparența unui consens. Nu este nevoie ca textele să fie întotdeauna identice. În cazul mesajului despre România, al doilea canal schimbă vocabularul, dar păstrează construcția: declarațiile oficiale spun una, documentul ar demonstra alta. În cazul Ucrainei, mecanismul este și mai vizibil, pentru că întregul comentariu este reprodus aproape imediat.
Știrile neutre fac canalele să arate ca surse obișnuite
Canalele nu publică însă exclusiv asemenea mesaje. Printre ele apar și informații obișnuite.
Pe 26 septembrie, „Moldova 24” relata despre un accident grav pe traseul Tiraspol–Camenca, în urma căruia un copil a ajuns la terapie intensivă. Șapte minute mai târziu, „Молдова Live” relata despre același accident, într-o formulare diferită. A doua zi, Moldova 24 anunța că parajudocanul Ion Basoc a câștigat aurul la Campionatul Mondial. După zece minute, aceeași informație apărea pe „Молдова Live”. Mai sunt știri despre cozile de la punctul de trecere Sculeni, nivelul apei în Nistru sau sistemul MD-Alert.
Acest amestec de știri neutre cu mesaje politice și economice poate funcționa ca un camuflaj informațional. Canalul nu seamănă cu o platformă construită exclusiv pentru promovarea unei anumite narațiuni. Seamănă cu un flux obișnuit de știri, pe care utilizatorul îl poate consulta pentru informații despre accidente, sport, pentru trafic sau informații utile.
În interiorul acestui flux apar însă periodic aceleași interpretări: Ucraina ar pune în pericol securitatea R. Moldova, România și-ar reduce interesul pentru Chișinău, populația ar suporta scumpiri succesive, fermierii ar fi abandonați de stat, iar Moldova ar rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa.
