INTERVIU: Diabetul: mod de viață, maladie sau comorbiditate?

Ziua Mondială a Diabetului este marcată în fiecare an la 14 noiembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale de Diabet, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Acțiunile desfășurate în această zi la nivel internațional reprezintă cea mai amplă campanie mondială de informare asupra diabetului. 

În acest context, ZdG vă propune să citiți un interviu cu Stela Vudu, medic endocrinolog, asistentă universitară la Catedra de endocrinologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” despre viața diabeticilor pe timp de Covid și alimentația corectă. 

• În plină pandemie de COVID, ce mesaj poartă Ziua Mondială a diabetului în acest an? 
• În anii precedenți, Ziua Diabetului era dedicată familiei, nurselor, care îngrijesc pacienții cu diabet sau femeilor care se pregătesc să devină mame, având diabet. În acest an, dat fiind faptul că se împlinesc exact 100 de ani de la descoperirea insulinei, fără de care diabetul ar deveni o mare povară pentru foarte mulți pacienți, tema acestei zile este accesul la îngrijiri medicale, în condițiile în care aproape jumătate de miliard de oameni de pe glob ar putea suferi de diabet în perioada imediat următoare. Este important ca acest număr mare de pacienți să aibă acces la îngrijiri de calitate. 

• Diabetul e cel mai frecvent întâlnită maladie în listele de comorbidități ale pacienților decedați de COVID. Cum explicați această constatare?
• De fapt, diabetul zaharat nu crește susceptibilitatea persoanelor de a face COVID. Dar, diabetul zaharat sporește riscul de a face o formă severă a bolii, iar o formă severă înseamnă că persoana poate necesita spitalizare sau chiar intubare, existând și riscul unei evoluții total nefavorabile a bolii.
  
• De ce?
• Pentru că majoritatea pacienților cu diabet de tip doi au deja o vârstă, peste 45 de ani, dar e știut că, odată cu înaintarea în vârstă, crește incidența și prevalența diabetului. Pe de altă parte, mulți dintre acești pacienți au de obicei exces în greutate sau chiar obezitate. Obezitatea însăși este un factor de risc independent de a face o formă severă a afecțiunii cu noul coronavirus și asta pentru că obezitatea influențează negativ asupra mecanismelor respiratorii, COVID având o predispoziție pentru sistemul respirator, lucru deja bine cunoscut. Totodată, obezitatea, inclusiv diabetul, susțin un proces inflamator cronic în organism care predispune la COVID sever. În afară de aceasta, atât obezitatea, cât și diabetul compromit imunitatea. Cu cât e mai severă obezitatea și cu cât este mai dezechilibrat diabetul, cu atât imunitatea e mai compromisă. Toate împreună pot face ca persoanele cu diabet zaharat să fie mai predispuse la COVID.

Riscul complicațiilor după vaccinare – o temere nefondată în cazul diabeticilor

• Și cum pot fi evitate evoluțiile severe ale bolii?
• Fiecare ar trebui să se protejeze, dar mai ales – să se vaccineze. Mai circulă un mit potrivit căruia, în cazul persoanelor cu patologii asociate, inclusiv cu diabet, ar exista riscul complicațiilor după vaccinare. E o temere nefondată. Din contra, persoanele cu diabet sunt primele care ar trebui să se imunizeze, deoarece beneficiile vaccinului depășesc cu mult probabilele și rarele riscuri teoretice asociate vaccinării. Prevenția constă și în spălarea frecventă pe mâini, timp de cel puțin 20 de secunde, avitarea locurilor aglomerate, purtarea măștii în spații închise, dar și în spații deschise, atunci când acestea sunt aglomerate. Pacienții cu diabet, în particular, trebuie să aibă grijă ca valorile glicemice să fie cât mai aproape de țintele stabilite împreună cu medicul endocrinolog sau cu medicul de familie. 
  
• În acești aproape doi ani de pandemie, care a fost cel mai șocant caz în experiența dvs. de medic?
• Cele mai dramatice în această pandemie sunt cazurile în care decedează persoanele care, acum câteva ore, erau relativ bine. Astfel de situații se întâmplă nu doar la noi, dar și la nivel global. Deocamdată nu există un răspuns unanim la întrebarea: de ce se întâmplă astfel de situații, de ce uneori decesele survin în doar câteva ore.
  
• În acest răstimp, cât de eficient a fost accesul pacienților cu diabet la serviciile medicale?
• În special în perioadele inițiale, au fost afectate foarte mult consultațiile fizice. Cu timpul, s-au stabilit mai multe consultații la telefon sau în regim on-line.  Atunci când persoanele pierd controlul asupra glicemiei, apelează medicul la telefon și stabilesc strategiile imediate de tratament. Același lucru se întâmplă în toată lumea, aceasta fiind o consecință directă a pandemiei.
  
• În 2021, se împlinesc 100 de ani de la descoperirea insulinei și de la utilizarea acesteia în tratamentul endocrinologic. Cum explicați că pacienții diabetici sunt transferați pe insulină, imediat cum ajung internați în secția COVID?
• Pentru că există riscul apariției unor complicații endocrinologice severe, care pot pune în pericol viața persoanei. Formele tabletate de tratament nu sunt atât de eficiente, nu au efect imediat. Orice formă severă de maladie recomandă trecerea de la formele tabletate la insulină, pentru că insulina este cel mai inofensiv tratament, cu foarte puține reacții adverse. Cea mai frecventă reacție adversă fiind hipoglicemia, adică reducerea sub nivelul normal a cantității zahărului în sânge. În rest, ea acționează rapid și eficient.

Supraconsumul alimentar – un fenomen extrem de dăunător în cazul diabeticilor

• Ce au aflat nou endocrinologii în această perioadă de COVID?
• S-a confirmat științific că diabetul nu crește riscul de a face COVID, dar crește riscul ca, în cazul infectării, pacientul să facă o formă severă de diabet. Din această cauză, atunci când un pacient diabetic ajunge în secția de COVID, medicilor imediat le crește vigilența. Nivelul glicemiei în sânge este monitorizat cât de frecvent posibil, cel puțin o dată la 4-6 ore. E un interval suficient pentru a putea ajusta tratamentul, în caz de nevoie. Medicii au stabilit că pacienții cu diabet mai avansat pot avea nevoie de doze duble de insulină și recomandă aceste doze, în cazuri speciale.

• Care e cea mai eficientă schemă de control a nivelului glicemic din produsele alimentare? 
• De fapt, toate produsele alimentare cresc nivelul de glicemie, dar ar fi greșit să excludem în totalitate din alimentație anumite produse. Organismul omului are nevoie de glucoză. Sursele cele mai importante de zahăr sunt cerealele, pâinea albă, neagră, orice fel de pâine crește nivelul zahărului în sânge. Toate terciurile cresc nivelul de zahăr, inclusiv faimoasa hrișcă. Și produsele lactate. Deseori pacienții sunt înșelați de cifra 0% de pe ambalaj. Acest 0% înseamnă lipsa grăsimilor, sau 0% de zahăr adăugat, dar procentul de glucide rămâne în acest produs și pacienții trebuie să cunoască acest lucru. Toate fructele cresc nivelul de zahăr și ele ar trebui consumate selectiv. Senzațiile noastre sunt subiective. Cele mai bogate în glucide sunt bananele și strugurii. Și porumbul, și cartoful conțin zahăr, chiar și după ce sunt ținute în apă. Pe de altă parte, consumul de proteine, de pește, carne, ouă, nu sporește nivelul glicemic. Și grăsimile nu cresc nivelul zahărului. E bine să știm cum să combinăm aceste produse. De exemplu, dacă vom combina produsele din primul grup, cele care cresc zahărul, cu cele care nu sunt atât de ofensive, cum ar fi proteinele, nivelul glicemic nu va crește atât de brusc. Da, principala băutură pentru diabetici trebuie să fie apa. 

• Cresc prețurile și la produse alimentare. Cum poate un diabetic să respecte aceste norme, în condițiile în care, neavând suficienți bani, nu poate cumpăra produsele recomandate, carnea, peștele, brânza, care sunt foarte scumpe…
• Consider că modul sănătos de viață nu necesită neapărat foarte multe cheltuieli. Surse de proteine bune sunt și boboasele, care conțin cantități mari de protreine vegetale – fasolea, lintea, năutul, iar acestea rămân accesibile. La țară, oamenii își cresc produsele pe lângă casă, dar diabeticii trebuie să țină cont că, deși e crescută în condiții de casă, carnea trebuie preparată special. De altfel, consumul de carne ar trebui să fie de 2-3 ori pe săptămână, câte 75-100 de grame. Dar cine mănâncă doar 75 de gr de carne? O tendință a acestui secol este supraconsumul de produse alimentare, iar acest fenomen este extrem de dăunător în cazul diabeticilor.

• Vă mulțumim.