Promovarea la CSJ. Cine sunt și cum pot să obțină patru judecători, propuși de CSM vechiului Parlament, promovarea la CSJ, cu voturile noului Legislativ – Ziarul de Gardă
vizualizări
24 august 2021 | 09:35

Plenul Curții Supreme de Justiție este nefuncțional, pentru că, la Curtea Supremă de Justiție, activează, de facto, doar 19 judecători din 33, cât prevede legislația. Parlamentul trecut a refuzat sau nici nu a examinat candidaturile a șase magistrați, propuși Parlamentului de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea în funcții. 

ZdG a discutat cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiției și ai Parlamentului pentru a identifica soluțiile propuse de aceștia pentru deblocarea activității Plenului Curții Supreme de Justiție. 

Patru din cei șase judecători propuși anterior spre promovare Legislativului au șanse să ajungă la CSJ cu voturile actualilor deputați, după ce vechiul Legislativ fie nu s-a expus asupra candidaturilor, fie a făcut-o cu încălcarea procedurii. 

Pe parcursul anilor 2020 și 2021, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Parlamentului promovarea a șase judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ): Viorica Puica, Anatolie Minciună, Oxana Robu, Ghenadie Plămădeală, Nicolae Șova și Aliona Miron. Alți doi magistrați care activau deja la CSJ au fost propuși Parlamentului pentru funcțiile de vicepreședinți ai CSJ: Nadejda Toma, președinta Colegiului penal și Tamara Chișca-Doneva, respectiv, președinta Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ. Fostul Parlament a votat doar pentru numirile Nadejdei Toma și a Tamarei Chișca-Doneva, în timp ce în cazul celorlalți șase judecători, fie s-a expus formal, fie i-a respins. 

Timp de aproape un an, Parlamentul trecut a evitat, apoi a refuzat promovarea Vioricăi Puica la CSJ

Numirea Vioricăi Puica a fost respinsă de Parlament oficial, la 12 martie 2021. Înainte de asta, încă pe 15 iulie 2020, Comisia Juridică, Numiri și Imunități a Parlamentului, cu majoritatea voturilor deputaților Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), a respins propunerea de numire la CSJ a acestei judecătoare. Raportul Comisiei Juridice nu conține o motivare a deciziei luate. Membrii Comisiei nici măcar nu au audiat judecătoarea, o practică obligatorie a Comisiei Juridice de până atunci. 

Viorica Puica

Candidatura Vioricăi Puica a fost propusă pentru a fi discutată în plenul Parlamentului pe 16 și, respectiv, pe 20 iulie 2020, dar, de fiecare dată, subiectul era exclus de pe agendă. La 22 iulie 2020, 15 organizații ale societății civile au făcut un apel public prin care au solicitat Parlamentului să voteze cât mai curând posibil numirea ei în funcția de judecătoare a CSJ. La 12 martie 2021, la nouă luni de la aprobarea raportului Comisiei Juridice, majoritatea parlamentară formată din deputații PSRM și cei din platforma „Pentru Moldova”, afiliată Partidului Șor, a votat pentru respingerea propunerii de numire a Vioricăi Puica în funcția de judecătoare a CSJ. În cadrul ședinței Plenului Parlamentului din 12 martie 2021, examinarea candidaturii Vioricăi Puica s-a rezumat la citirea proiectului de hotărâre și a raportului Comisiei Juridice. La fel ca și Comisia, nici Parlamentul nu a audiat judecătoarea.  

Doi candidați — respinși, unul — trimis pentru clarificări la CSM, iar dosarele a doi judecători nici nu au fost examinate

Tot în ședința Parlamentului din 12 martie 2021 au fost respinse candidaturile judecătorilor Nicolae Șova (Judecătoria Chișinău) și Anatolie Minciună (Curtea de Apel Chișinău). În cadrul Comisiei Juridice, candidaturile celor doi nu au fost susținute, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, cei doi au obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document. 

Ședința Parlamentului din 12 martie 2021

În ședința Parlamentului din 12 martie urmau să fie discutate și candidaturile altor doi judecători, propuși spre promovare la CSJ: Oxana Robu și Ghenadie Plămădeală. Parlamentul nu a discutat însă candidaturile lor, deși, potrivit agendei, aceasta trebuia să se întâmple până la discutarea subiectului privind numirea judecătoarei Viorica Puica.

Mai devreme, la trei martie curent, Comisia Juridică a examinat și candidatura Alionei Miron pentru promovare la CSJ. Ședința nu a fost publică, însă numele ei nu a ajuns în Plenul Parlamentului pentru procedura de vot, pentru că anterior, inclusiv membri ai CSM au reclamat faptul că Miron ar fi fost promovată greșit la CSJ, fiind înregistrată o eroare la numărarea voturilor. Candidatura Alionei Miron a fost remisă CSM-ului pentru clarificări. 

Astfel, candidaturile a cel puțin patru dintre cei șase judecători ar urma să fie discutate și analizate de către deputații noului Parlament: Viorica Puica, Aliona Miron, Ghenadie Plămădeală și Oxana Robu. ZdG vă propune să cunoașteți detalii despre cariera și averea celor patru magistrați care aspiră, în continuare, la promovarea la CSJ.

Viorica Puica, judecătoare de aproape 20 de ani în prima instanță

Viorica Puica este judecătoare din 2002. Ea a activat doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău, deși a candidat și anterior de mai multe ori pentru a fi promovată în instanțele ierarhic superioare. În 2007, Puica a fost numită judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

La evaluarea ordinară din 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a oferit calificativul excelent, constatând că, „pe parcursul activității, judecătorul Viorica Puica nu a comis fapte compromițătoare, a respectat normele Codului de etică a judecătorului”. Cu același calificativ a fost evaluată și în 2015. În 2013, Puica primise calificativul foarte bine, Colegiul constatând că nu a comis  abateri disciplinare în activitatea sa. 

Judecătoarea Viorica Puica

Pentru succese remarcabile în înfăptuirea justiției”, la 22 decembrie 2007, Puica a fost desemnată de către CSM și de către Asociația Judecătorilor din R. Moldova drept „Cel mai bun judecător din țară”.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Viorica Puica, împreună cu soțul său, avocatul Valeriu Puica, dețin un apartament de 71 de metri pătrați, obținut în urma unui contract de investiție din anul 2014. Familia Puica deține și un automobil Hyundai Tucson, fabricat în 2017 și cumpărat în 2020 cu 293 de mii de lei, echivalentul a circa 15 mii de euro. Anul trecut, pe lângă veniturile salariale, familia Puica a raportat 40 de mii de lei din vânzarea unui automobil Nissan Almera și alți 400 de mii de lei din vânzarea unui apartament de 30 de metri pătrați, obținut încă în 2009. Tot anul trecut, soții Puica au contractat două datorii în valoare totală de circa 6 mii de euro. Din 2017 și până în 2021, familia judecătoarei are de rambursat alți 50 de mii de lei, obținuți în urma unui contract de credit semnat cu Mobiasbancă. 

Viorica Puica, despre promovarea la CSJ: Eu am depus la CSM o cerere prin care solicit să fiu propusă repetat Parlamentului pentru numirea în funcție, dacă nu greșesc pe 29 martie, după ce a refuzat Parlamentul. Mi s-a spus că Parlamentul a transmis actele și aștept ca subiectul să fie inclus pe agenda ședințelor CSM. Eu sper că CSM, în timpul apropiat, la una din ședințe, să mă invite și să fiu propusă repetat, așa cum prevede legea. La fel, sper că dacă voi fi propusă de CSM, și Parlamentul R. Moldova să mă numească în funcție, cu respectarea tuturor procedurilor.

Aliona Miron, cariera și averea magistratei care activează de 12 ani în prima instanță

Aliona Miron este judecătoare din anul 2009. Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău), iar în 2014 a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În 2014, 2017 și 2019, judecătoarea a fost evaluată de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine, membrii Colegiului constatând că magistrata nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figurează în dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO. 

Aliona Miron

Potrivit informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, familia Miron deține o casă de locuit cu suprafața de 190 de metri pătrați, obținută în 2018 în urma unui contract de înstrăinare a imobilului, cu condiția întreținerii pe viață, o altă casă, de 130 de metri pătrați, obținută în urma unui contract de moștenire, și două apartamente cu suprafața de 140 şi, respectiv, de 76 de metri pătrați, ultimul fiind procurat la preț preferențial într-un bloc construit special pentru magistrații Judecătoriei Râșcani. Familia judecătoarei deține câteva terenuri agricole obținute prin moștenire și două automobile: Volkswagen Multivan, fabricat și cumpărat în 2012 cu 553 de mii de lei, și Mercedes E 220, fabricat în 2004 și cumpărat în 2011 cu 8 mii de euro. Familia Miron mai deține o motocicletă F 8505T, fabricată în 2007 și cumpărată în 2013 cu 17,5 mii de lei. În 2015, soții Miron au contractat o datorie de 5 mii de euro, care urmează să fie rambursată până în 2025, cu o rată a dobânzii de 0 procente. 

Aliona Miron, despre promovarea la CSJ: Știu că în luna mai, dna Luiza Gafton (președinta interimară a CSM de atunci, n.r.) a semnat o scrisoare prin care a transmis înapoi către Comisia Juridică actele mele, pe motiv că nu a fost emis un act în privința mea. Dacă era o hotărâre de refuz, CSM era obligat să se întrunească, să discute din nou și să pună la vot. Dosarul meu s-a restituit printr-o simplă scrisoare, iar lucrul acesta nu este prevăzut de regulament, respectiv, eu am înțeles că dna Gafton a pus în discuție subiectul cu membrii CSM și a trimis actele înapoi la Parlament. Eu nu am fost informată oficial despre aşa ceva. Acum Comisia Juridică trebuie să ia o hotărâre, să propună Parlamentului, sau pozitiv sau negativ, iar Parlamentul să adopte o decizie în acest sens. 

Despre avere: Casa primită în 2018 de la părinții mei, în temeiul unui contract de înstrăinare, cu condiția întreținerii pe viață, este în Chișinău. Ei au construit două case identice. Referitor la veniturile lor, eu cred că au fost verificați, pentru că ei au venit din străinătate cu bani și au declarat toți banii. Mai dețin un apartament la sol, în Chișinău, și un garaj într-o curte comună. Le am de când m-am căsătorit, din 1997. Familia mea mai deține un imobil în s.Vălcineț, rl Călărași, moștenire de la socrii mei. Toate astea le-am avut înainte de a deveni judecător, cu excepția unui apartament pe care l-am cumpărat în blocurile construite pentru judecători. Dacă știam că o să fie genul ăsta de discuții, chiar nu-l mai luam niciodată. Împrumutul de 5 mii de euro a fost luat de la un membru al familiei, după ce a vândut casa, mi-a împrumutat acești bani”. Judecătoarea a precizat că este gata să ne prezinte toate actele ce justifică averea pe care o deținea familia sa. 

Oxana Robu, decizii în dosare de rezonanță. Vizată în dezvăluirile unei grefiere privind dosarul Platon

Oxana Robu Foto: Magistrat.md

Oxana Robu este judecătoare din anul 2004. În 2009 a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2014 a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău. Robu a fost evaluată de către Colegiul de Evaluare în 2013, 2016 și 2019, primind calificativele foarte bine sau excelent. 

Numele Oxanei Robu figurează într-un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO, conform informațiilor publicate de agentul guvernamental. Aceasta, pe când era la Judecătoria Ciocana, a anulat contractul de vânzare-cumpărare al unui teren procurat de compania Grafescolo S.R.L de la Consiliul Orășenesc Vadul lui Vodă. Deși soluția primei instanțe a fost menținută de CSJ, la CtEDO compania a câștigat dreptul la prejudicii morale în sumă de 3,6 mii de euro și alți 2 mii de euro cu titlu de cheltuieli de judecată pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece CSJ nu a motivat decizia luată și nu a citat legal compania reclamantă. 

Numele Oxanei Robu se regăsește într-un document cu declarațiile Dorinei Plucci, care era pe atunci grefieră a judecătoarei Liubovi Brînza. Mărturiile ei au fost depuse în cadrul cauzei penale „mita pentru judecători”, care era atunci în examinare la Judecătoria Chișinău. Grefiera preciza că a asistat în anticamera lui Ion Pleșca, pe atunci președintele CA Chișinău în momentul în care magistrații Liubovi Brînza, Oxana Robu și Igor Mânăscurtă  erau în biroul lui  Ion Pleșca. „Robu Oxana împreună cu Pleșca Ion se certau cu Liubovi Brînza, deoarece ultima avea altă opinie pe dosarul Platon, spunând că vrea să facă opinie separată. Certuri de acest gen am auzit mai multe. Menționez că, de fiecare dată, pe parcursul examinării cauzei, se anunța întrerupere și membrii completului de judecată erau chemați în biroul lui Ion Pleșca, iar ultimul le dădea indicații ce să facă pe dosar”, preciza grefiera. 

Citiți și: DOC/ Acuzațiile continuă la adresa fostului președinte al CA Chișinău. O grefieră confirmă că acesta dădea indicații judecătorilor

Oxana Robu a făcut parte din completul care, pe 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, împreună cu Liubovi Brânză și Igor Mânăscurtă, au menținut fără modificări sentința primei instanțe în privința lui Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare cu executare. 

Ulterior, în mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că dosarul Platon ar fi fost falsificat, astfel că a cerut revizuirea sentinței. În iunie 2021, Platon a fost achitat.

În ianuarie 2019, Oxana Robu a făcut parte și din completul care a decis să anuleze pedeapsa de cinci ani de închisoare, emisă de prima instanță în privința executorului judecătoresc Svetlana Mocan, vizată în dosarul „laundromatul rusesc”. Completul condus de Oxana Robu a decis că faptele Svetlanei Mocan constituie o contravenție, al cărei termen de prescripție de tragere la răspundere a expirat. 

Robu a fost președinta completului de judecată care, la 4 octombrie 2017, a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicație din cadrul Primăriei Chișinău, Igor Gamrețki, pedepsit de prima instanță cu doi ani de detenție, într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru trafic de influență în dosarul parcărilor cu plată din capitală. În ianuarie 2018, asemeni altor câțiva judecători de la CA Chișinău, Oxana Robu a refuzat să examineze dosarul Șor. Magistrata a motivat cererea de recuzare prin faptul că are în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon, în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării

Judecătoarea Oxana Robu

Averea judecătoarei: casă donată de părinți și Volvo în posesie de 24 de mii de euro

Conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, Oxana Robu deține o casă de locuit, obținută în 2015, în urma unui contract de donație semnat cu părinții săi. Datele cadastrale consultate de ZdG arată că imobilul se află în Chișinău, fiind înregistrat însă pe numele fiului judecătoarei. În 2015, la data donației, acesta era încă minor. Pe terenul în care este ridicată casa în care locuiește judecătoarea Oxana Robu este și un alt bun imobil, de 90 de metri pătrați, deținut de părinții magistratei. 

Casa în care locuiește judecătoarea Oxana Robu

În declarația de avere și interese pentru anul trecut, Oxana Robu a mai indicat că deține un autoturism Volvo, produs în 2019 și obținut în 2020, în baza unui contract translativ de posesie și folosință. Judecătoarea a indicat că mașina a costat 480 de mii de lei, echivalentul a circa 24 de mii de euro. Judecătoarea declară că deține în posesie și un Mercedes Universal, fabricat în anul 2003. În ultimele declarații de avere și interese, magistrata a indicat surse financiare obținute din vânzarea unor bunuri mobile sau imobile în anii precedenți. În declarația pentru anul 2020 aceasta a raportat inclusiv vânzarea apartamentului de 70 de metri pătrați, procurat la preț preferențial, în urma unui contract de investiții, într-un bloc construit pentru judecători pe strada Romană din Chișinău. 

Judecătoarea Robu, despre acuzațiile aduse de grefieră, dosarele de rezonanță și avere
despre promovarea la CSJ: Nu am fost informată despre ce urmează să se întâmple. Conform legislației, chestiunea dată urmează să fie pusă în discuție în plenul Parlamentului. 

despre dezvăluirile grefierei: „Referitor la declarațiile grefierei dnei Brînză, am dat și explicații Procuraturii Anticorupție, pentru că a fost depusă și o plângere pe dl Pleșca, iar judecătorii care au făcut parte din complet au fost audiați. Vă dați seama că dna Brînză,  una din judecătoarele vizate în dosarul privind acte de corupție, a ales o metodă de apărare. Eu nu vreau să comentez strategia pe care a abordat-o… Sigur că m-am revoltat, pentru că aceste afirmații nu corespund adevărului, iar dna grefier urma să fie întrebată din ce motive a făcut aceste declarații. Dar niciodată, nici eu, nici colegul meu nu am fost în birou să ni se dea indicații. La noi a fost o dispută despre anumite înscrisuri care au dispărut din dosar și eu, fiind președinte al completului, am pus niște întrebări, la care dumneaei nu putea să răspundă. Nici grefiera nu a putut să ofere răspunsuri clare, iar până la urmă a fost interpretat în felul în care am fost și eu mirată să aud.

despre deciziile din dosarele de rezonanță și eventuale influențe din exterior: Ce fel de influențe. Noi avem dosarele în față, avem probe. Le-am analizat. Dat fiind faptul că ele au fost etichetate ca fiind dosare de rezonanță, mă rog, fie, dar ca orice alte dosare, au fost examinate în complet. Cauza Gamrețki, de exemplu, am urmărit, cum, CSJ, în genere m-a uimit, că a exclus și pedeapsa complementară aplicată. Studiem practica și încercăm să ne facem lecțiile. 

despre dosarul de la CtEDO: Nu este adevărat. Pierderea la CtEDO este din cauza că, atunci când s-a examinat cauza la CSJ, nu a fost motivată decizia CSJ sub aspectul pe care l-a invocat partea în proces. Totodată, a fost invocat și faptul că s-a examinat în ordine de recurs în lipsa părților. Condamnarea se datorează CSJ, nu a deciziei luate de prima instanță. 

despre avere: Casa a fost construită de părinți. Ei au procurat o casă, iar pe terenul aferent au decis să mai construiască o casă. Eu, locuind cu ei, cu ce am putut, i-am ajutat, dar aportul a fost depus, în mare parte, de părinți. Mașina  (Volvo) este a fostului soț, care a fost cumpărată pentru fiu, iar pentru că el acum nu se folosește de ea, o folosesc eu, nu tot timpul, doar când am nevoie. Nu am, la moment, posibilitate să-mi procur automobil. 

Ghenadie Plămădeală: sursa foto: magistrat.md

Ghenadie Plămădeală, de 22 de ani judecător în prima instanță

Ghenadie Plămădeală este judecător din anul 1999, când a fost numit în funcție la Judecătoria Hâncești. Peste doi ani, în 2001, a fost transferat la Judecătoria Buiucani, iar în 2004 a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În 2014, 2016 și 2019, Ghenadie Plămădeală a fost evaluat cu calificativul „foarte bine” de către membrii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor.

În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Ghenadie Plămădeală declară că deține în posesie o casă de locuit cu construcții accesorii și garaj, obținută prin contract de donație în anul 2009, dar și un apartament de 69 de metri pătrați, tot în posesie și obținut tot în urma unui contract de donație din 2009. 

Ghenadie Plămădeală mai declară că deține în proprietate două automobile: un BMW-740i, fabricat în 2009 și cumpărat în 2015 cu 24 de mii de euro, și un BMW X3 XDrive, fabricat în 2013 și procurat în 2019 cu 140 de mii de lei. Judecătorul declară că are, din 2014, în posesie o motocicletă JAWA 350 cu ataș, dar și aproximativ 4 hectare de terenuri pe care le dă în arendă. 

Ghenadie Plămădeală, despre promovarea la CSJ: „Dacă nu a fost pusă în discuție candidatura mea, reiese că ea urmează să fie discutată (de noul Parlament, n.r.). Nu cunosc alte detalii. Doar ce am văzut în mass-media. Nu pot să vă spun ceva concret”.

despre avere: Casa de locuit a fost donată de mama. Este patrimoniul mamei. Casa este în raionul Cimișlia. Doar apartamentul este în Chișinău.

Alți doi judecători aspiră la promovarea la CSJ

Anatolie Minciună și Nicolae Șova au și ei șanse să ajungă la CSJ, doar că aceștia încă nu au depus cereri la CSM pentru a fi propuși în mod repetat Parlamentului pentru numire. Contactat de ZdG, Anatolie Minciună a precizat că a depus la CSM o cerere prin care a solicitat să fie verificate faptele invocate în raportul SIS. „Eu am rugat să se verifice toate mizeriile care au fost scrise despre mine. Am depus această cerere cu perspectiva de a fi propus repetat Parlamentului pentru numire”, a menționat Minciună.

Ce va face noua guvernare cu promovarea judecătorilor la CSJ?

Olesea Stamate, deputată, președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități:
Procedural, CSM ar trebui să remită repetat Parlamentului pentru examinarea și aprobarea candidaturilor doamnelor Puica și Miron, iar Parlamentul se va expune. Eu nu cunosc multe detalii despre alte candidaturi, pentru că nu eram atunci în Parlament. Voi ridica dosarele și voi vedea. Mingea acum e în terenul CSM ca să înainteze repetat acele candidaturi care nu au fost examinate sau au fost examinate cu încălcări de procedură. Cu siguranță, actualul Parlament nu va mai ține candidaturile spre examinare timp de nouă luni

Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției, membru al CSM:
Îmi aduc aminte despre această situație. Voi ridica problema la prima ședință a CSM la care voi participa. Acolo, dacă nu greșesc, sunt diferite situații și diferiți candidați, unii care merită a fi promovați, iar alții care nu merită. O sa mă clarific și cu procedurile și voi reveni.

Dorel Musteață, președintele interimar al CSM:
Unii colegi au depus cerere către Inspecția Judiciară ca să verifice cele invocate în ședința Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, pentru că acolo le-au fost aduse niște acuzații, care urmează a fi verificate și probate. Ulterior, în privința acestora o să decidem, o să punem subiectul în discuții la ședința plenului. În cazul colegilor care nici nu au fost puse candidaturile în discuție, probabil o să remitem repetat dosarele, ca ele să fie examinate de Parlament, care trebuie să ia o decizie, sau de admitere sau de respingere. 

Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură