• Lecția americană de justiție

    Lecția americană de justiție
    vizualizări
    09 decembrie 2019 | 08:12

    Sistemul american de justiție este considerat unul dintre cele mai complexe din lume, dar și unul dificil de înțeles de publicul larg. Cu toate acestea, sistemul este apreciat ca fiind unul dintre cele mai performante, bazat mai mult ca oriunde pe istorie, etică, conduită și integritate. Ziarul de Gardă a vizitat, la început de noiembrie 2019, SUA, și a aflat de la experți și profesioniști din justiția americană ce căi ar trebui să parcurgă un stat care-și propune să combată corupția. 

    Și în SUA există corupție. Spre deosebire de R. Moldova, însă, de cele mai multe ori, persoanele implicate în acte de corupție ajung să fie pedepsite, indiferent de culoarea lor politică sau de statutul social. Cel mai recent caz îl vizează pe Paul Manafort, fost director de campanie al președintelui Donald Trump, condamnat în martie 2019 la 73 de luni de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de fraude fiscale şi bancare și conspirație împotriva SUA. Manafort a început să coopereze cu anchetatorii care au lucrat la investigaţia procurorului special Robert Mueller privind intervenția Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 și posibilele legături dintre campania lui Trump și Moscova. Există și alte cazuri când procurorii și judecătorii americani nu au ținut cont de numele persoanei acuzate și și-au făcut datoria până la capăt, obținând condamnări de răsunet. Un semnal că, indiferent de orice, justiția din SUA funcționează.

    Lupta cu corupția trebuie să înceapă cu reforma instanțelor de judecată

    Richard Stern, președintele Parteneriatului pentru Fondul de Transparență, o organizație anticorupție non-profit cu sediul în Washington, care abordează corupția la scară mică din întreaga lume, crede că, într-un stat, combaterea corupției ar trebui să înceapă de la reforma instanțelor de judecată. „Punctul de pornire într-un proces de combatere a corupției cred că ar trebui să fie reforma justiției. De ce este important de început cu reforma în instanțe? Pentru că tu, chiar dacă ai un centru anticorupție foarte bun, în final, oricum dosare ajung în instanță, iar dacă acolo este corupție, de multe ori acele cazuri pornite de agenția anticorupție pot fi stopate. Ce să faceți dacă există corupție și în agențiile anticorupție? Identificați niște „campioni” cu funcții înalte la nivel de Guvern, care chiar ar schimba lucrurile. Chiar dacă unii din sistem se pot împotrivi implicării Guvernului în reforma justiției, fără această implicare e imposibil de realizat reforme de amploare. Important e să nu renunțați la luptă”, spune expertul, completat de colegul său, Lars Jeurling, care crede că, în procesul de combatere a corupției și de reformare a justiției e nevoie de o societate civilă puternică.

    „Societatea civilă, ca să contribuie la implementarea reformelor, ar putea începe de la probleme mai puțin spectaculoase, dar care pot fi rezolvate. Astfel, și aceste organizații ar putea obține o mai multă încredere din partea publicului. Construirea unei societăți civile puternice ia mult timp, dar e clar că, fără ea, eforturile de implementare a reformelor nu au succes”, spune Jeurling.

    „Cel care a comis un act de corupție trebuie să știe că aproape sigur va fi pedepsit grav”

    Jessica Tillipman

    Jessica Tillipman, adjunctă a decanului și profesoară în cadrul școlii de drept a Universității George Washington, apreciază că, peste Ocean, judecătorii și procurorii sunt implicați foarte rar în cazuri de corupție pentru că beneficiază de salarii generoase, dar și pentru că țin foarte mult la prestigiul profesiei lor, dar și la statutul social. „Nu este suficient un singur mecanism anticorupție pentru a lupta cu corupția, e nevoie de mai multe mecanisme care ar acționa împreună. E insuficient să existe legi bune. Important e ca ele să fie puse în aplicare, iar cel care a comis un act de corupție să știe că aproape sigur va fi pedepsit. Ăsta ar fi un mecanism foarte bun de prevenire. Totodată, e nevoie de asigurarea transparenței în toate procesele juridice”, crede Tillipman.

    În SUA, să dai mită unui doctor sau unui polițist pentru a obține un anumit serviciu sau o favoare este inacceptabil, pentru că ambele părți urmează a fi pedepsite, când sunt deconspirate. „Nu cred că soluția pentru a combate corupția într-o țară în curs de dezvoltare e să iei legi și modele din țări mai dezvoltate și să le implementezi. Asta nu va merge. Pentru a lupta cu corupția e nevoie de o dorință mare pe interior și de o voință politică, sprijinită de populație. E nevoie ca întreaga populație să se angajeze în combaterea corupției, iar legislația să fie aplicată uniform. E nevoie de transparență maximă și cred că tehnologiile noi pot ajuta la asta. Totodată, trebuie o presă independentă, care ar dezvălui cazurile de corupție constant și consecvent pentru a se menține o presiune asupra sistemului. Sigur că și influența externă poate ajuta, pentru că atunci când organismele internaționale ajută o țară cu bani, ele trebuie să fie sigure că se implementează reformele promise când s-au cerut banii”, precizează Tillimpan.

    Judecători aleși de popor și procese cu jurați. Aplicabil sau nu în Moldova?

    În SUA, o parte dintre judecători sunt aleși prin vot, de către cetățeni, iar în procesele de judecată sunt implicați jurații, cetățeni simpli care participă și au un cuvânt de spus în procese penale sau civile. În SUA, jurat poate fi orice cetățean, acesta fiind obligat să se prezinte în momentul în care este citat pentru a face parte dintr-o curte cu jurați într-un anumit proces. Practic, orice cetăţean american, mai devreme sau mai târziu va ajunge jurat. Părţile din proces pot respinge ca anumiţi juraţi să facă parte din complet, fără a oferi vreo motivaţie. Totodată, în procese este aplicată regula unanimităţii, juraţii fiind obligaţi să rămână în procedura de jurizare până se ajunge la o unanimitate. În procesele cu jurați, judecătorii au doar rolul de arbitru.

    „Noi, în SUA, avem probleme cu judecătorii aleși. Nu doar pentru că judecătorii trebuie să strângă bani pentru o campanie electorală, ci și pentru că ei ar putea lua decizii care să fie pe placul alegătorilor și mai puțin în spiritul legii. S-ar putea ca procesele cu jurați să fie o soluție și pentru alte țări, dar trebuie să existe reglementări foarte stricte, pentru a elimina eventuale conflicte de interese sau situațiile în care jurații să ia decizii părtinitoare. Trebuie o legislație strictă”. concluzionează Jessica Tillipman.

    Jodi Vittori

    Jodi Vittori, de la Fundația Carnegie pentru Pacea Internațională crede că, în SUA, „corupția înflorește acolo unde nu există presă locală puternică” și că „oamenii au fost cei care, de-a lungul istoriei, au inițiat lupta cu corupția. Într-o zi, de exemplu, oamenii de afaceri s-au unit și au zis că ei nu mai vor să dea mită. Așa a început. Totodată, multe lucruri în SUA s-au schimbat după scandaluri publice” precizează Vittori, oferind drept exemplu asasinarea președintelui american William McKinley de către un finanțator al campaniei sale electorale, nemulțumit că, după alegeri, nu a primit postul de lucru pe care-l dorea.

    „Era anul 1901, dar atunci politicienii au înțeles că trebuie să fie făcute legi care să reglementeze foarte clar finanțarea campaniilor electorale”, a remarcat Vittori. „Pentru lupta cu corupția este nevoie de oameni integri, care nu au fost implicați niciodată în acte de corupție. Cu oameni corupți, cu siguranță, nu poți lupta cu corupția”, concluzionează Jodi Vittori, făcând referire la cultura poporului american de a nu se implica în acte de corupție. 

    Răspuns la tentativa de mituire a unui procuror: Tocmai ai primit încă un cap de acuzare 

    Corey Amundson

    În SUA se pune accentul foarte mult pe procesul de recrutare al persoanelor care vin în funcțiile de judecători sau procurori. Sunt promovați cei care vor să facă ceva în care cred cu adevărat. Aici, oamenii care vor să facă foarte mulți bani, din start, își aleg o altă meserie. „Cred că în SUA oamenii care-și doresc să lucreze în justiție – cel puțin să fie procurori și judecători, sunt cei gata să primească mai puțini bani, dar să facă ceva în care cred cu adevărat. Iar lucrul în care ei cred este misiunea lor în justiția pe care o fac. Respectiv, dacă asta e motivația pentru cineva să vină la un post de muncă, atunci cred că acest tip de oameni e mult mai puțin probabil să ia bani ca să facă ceva injust. Oamenii care se gândesc la bani, probabil vor căuta să facă ceva care chiar să le aducă mai mulți bani. Și apoi, mai e cultura – eu mă simt foarte mult învestit în misiunea noastră, mi-am petrecut întreaga viață urmând această misiune și ideea că aș putea sacrifica atâtea lucruri pentru o mită e inimaginabilă. E vorba de tot în ce am crezut și pentru ce am lucrat întreaga carieră. Iar eu sunt doar un mic exemplu. Instituțiile din țara asta sunt pline cu alți oameni asemănători”, explică Corey Amundson, șeful secției integritate publică din cadrul Direcției Penale a Departamentului de Justiție.

    „Mie, cât am activat în funcție de procuror, nu mi s-a oferit niciodată mită și nu cred că e pentru că oamenii nu au vrut asta. Dimpotrivă, consider că și-au dorit-o mulți dar, cel mai probabil, ei știau răspunsul. Iar răspunsul e: tocmai ai primit încă un cap de acuzare – tentativă de mituire. Aș spune că e important să fie angajați în funcțiile de judecători și procurori oameni care cred în misiunea lor, care au o fundație de standarde etice și morale, sunt deștepți, capabili și au bun simț. Plus, e important să fie experimentați, să aibă experiență de viață. Aceste criterii sunt foarte importante și sunt cele pe care trebuie să ne concentrăm. Sunt înclinat însă să angajez un procuror mai puțin experimentat, dar în care am încredere, decât să iau pe cineva foarte experimentat, dar în care nu am atâta încredere când vine vorba de concentrare pe misiunea lui. Mărirea salariului pentru cei din justiție e doar o piesă din lupta împotriva corupției. Cum am mai spus, e nevoie de persoane potrivite în funcții. Dacă o să fie numiți în funcții persoane competente și o să le fie mărit salariu, da, asta ar putea fi o parte din succes, dar dacă se vor mări salariile unor persoane care nu ar trebui să facă justiție, unor persoane corupte, nu văd mărirea salariului ca pe o soliție. Deci, mărirea salariilor este o piesă din soluție, dar nu este răspunsul”, consideră Corey Amundson. 

    Frauda bancară de la Chișinău văzută din SUA

    Raportul Companiei Kroll, care a investigat dispariția unui miliard de dolari din cele trei bănci din R. Moldova, arată că, o parte din bani, 25,5 milioane USD, au ajuns, inclusiv, în conturi bancare ale unor bănci americane.

    În cadrul vizitei de documentare pe care a întreprins-o în SUA, ZdG s-a întâlnit cu Mary Butler, șefa Secției spălarea banilor și recuperarea activelor din cadrul Unității internaționale a Diviziei penale a Departamentului de Justiție și a încercat să afle dacă, în SUA, au fost demarate anchete ce vizează frauda bancară din R. Moldova sau dacă în ultimii ani au existat solicitări oficiale din partea organelor de drept de la Chișinău de a se implica în recuperarea banilor. Deși aceasta a dat de înțeles că ar cunoaște despre frauda din sistemul bancar, a evitat să ofere informații la acest subiect.

    „Nu pot comenta chestiuni care nu sunt încă publice. N-am informații despre acest caz, dar știu că există multă informație pe internet. Nu putem confirma sau infirma existența unor asemenea demersuri din partea autorităților de la Chișinău. Dar, cred că mulți au citit despre această fraudă, inclusiv raportul Companiei Kroll, deci, sperăm că, până la final, investigațiile se vor solda cu succes”, a precizat Mary Butler.

    În anii care au urmat frauda bancară din R. Moldova, mai mulți politicieni au făcut apeluri către SUA să se implice în investigarea dispariției miliardului din băncile de la Chișinău. Ultima declarație publică care a vizat acest subiect a avut loc în septembrie 2019, când ministrul de Interne din acea perioadă, Andrei Năstase, tot el, președintele Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” a anunțat că, după o vizită în SUA, la FBI, ar fi discutat cu reprezentantul instituției pentru România și R. Moldova, iar acesta ar fi spus că SUA se vor implica în ancheta privind frauda bancară. Autoritățile americane nu au infirmat, dar nici nu au confirmat că ar avea în agendă asemenea anchete.

    Cum este combătută corupția în SUA:

    Între 15 și 30% din suma recuperată pentru cei care denunță o fraudă, iar în New Jersey, cel care oferă informații poate primi până la 25 de mii USD

    Avertizorii de integritate din majoritatea statelor americane – adică persoanele care denunță, cu probe din interiorul unor instituții, organizații publice sau private, primesc până la 30% din suma de bani recuperată în urma denunțului unei fraude. În statul american New Jersey, de exemplu, autoritățile oferă între 15 și 25% din suma de bani recuperată, drept recompensă pentru avertizorii de integritate care denunță un caz de corupție sau o fraudă. Dacă procurorul nu s-a alăturat cazului denunțat de acea persoană, atunci aceasta obține cel puțin 25% din suma recuperată, dar nu mai mult de 30%.

    Cuantumul despăgubirilor pe care îl primește o persoană depinde de decizia instanței, care va aprecia măsura în care acea persoană a contribuit în mod substanțial la urmărirea penală și la deconspirarea schemei. Cu alte cuvinte, cu cât contribuția acelei persoane este mai substanțială la descoperirea unei fraude, cu atât ea va primi o compensație mai mare.

    Activitatea avertizorilor de integritate din SUA este reglementată, diferit, în mai multe domenii. Practica însă este obligatorie atât în mediul public, cât și în companiile private. Este arhicunoscut cazul lui Bradley Birkenfeld, un fost bancher american care a primit 104 milioane USD în calitate de avertizor de integritate după ce a furnizat informații care au condus la descoperirea unor fraude bancare masive. În 2007, în calitate de angajat al băncii UBS, americanul a oferit informații către Departamentului de Justiție, care au dus la o înțelege prin care banca UBS a plătit 780 milioane USD pentru a evita urmărirea penală. În 2008, Birkenfeld a pledat vinovat pentru conspirație la fraudă și a fost condamnat în 2009 la 40 de luni de închisoare. Banii au intrat în conturile lui Birkenfeld la început de septembrie 2012, an în care acesta a fost eliberat din închisoare.

    Recent, chiar procedura de impeachment împotriva președintelui SUA, Donald Trump, a fost declanșată după o plângere făcută de un avertizor de integritate îngrijorat că acțiunile preşedintelui referitoare la Ucraina erau ilegale şi puneau în pericol securitatea naţională.

    O lege privind avertizorii de integritate a intrat în vigoare în noiembrie 2018 și în R. Moldova. Până în prezent, însă, nu a fost înregistrată, oficial, nicio sesizare. Avertizorii de integritate din R. Moldova nu sunt renumerați financiar, iar experții locali au atenționat că aceștia nu beneficiază de protecție eficientă și suficientă din partea statului, astfel că există pericolul să fie deconspirați sau chiar trași la răspundere de către angajator.

    În 2017, autoritățile competente din New Jersey au lansat un alt program menit să îmbunătățească lupta împotriva corupției. Astfel, Procuratura Generală din New Jersey oferă o recompensă de până la 25 de mii USD pentru orice informație din partea publicului care duce la condamnarea cuiva pentru o infracțiune ce implică corupție publică. Programul de recompense e finanțat de Procuratura Generală din fonduri recuperate de organele de drept în urma unor cauze penale.

    Persoanele care solicită această recompensă trebuie să furnizeze informații despre o infracțiune care nu a fost dezvăluită anterior forțelor de ordine și nu trebuie să fi participat la această crimă. Cel mai frecvent, doar persoana care raportează prima infracțiunea primește recompensa. Cu toate acestea, în cazul în care două sau mai multe persoane furnizează informații diferite și importante pentru urmărirea penală a cazului, recompensa poate fi distribuită. Recompensa nu este disponibilă angajaților guvernamentali care au aflat despre infracțiune în timpul angajării lor, dacă aceștia au obligația oficială de a raporta astfel de infracțiuni. Numele persoanelor care oferă informații despre cazuri de corupție este confidențial.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Președintelui Curții de Apel Chișinău „îi pare rău de situația în care a nimerit” asistenta sa, care are un salariu de circa 8000 de lei, dar și-a procurat Porsche

    „Mie îmi pare rău că a fost publicat… sau situația în care a nimerit, dar ea este o profesionistă”, a declarat președintele Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, în cadrul edițiie din 24 septembrie a…
    Președintelui Curții de Apel Chișinău „îi pare rău de situația în care a nimerit” asistenta sa, care are un salariu de circa 8000 de lei, dar și-a procurat Porsche

    Clima: „Nu ne simțim bine când presa ne etichetează. Încrederea în justiție ar crește doar atunci când se va finaliza linșajul mediatic”

    Președintele Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, susține că nu a întâlnit în activitatea sa „interferențe politice”, nu are legături cu politicieni, iar decizia de a menține, în 2018, hotărârea primei ins…
    Clima: „Nu ne simțim bine când presa ne etichetează. Încrederea în justiție ar crește doar atunci când se va finaliza linșajul mediatic”

    Votat de CMC: Două terenuri din sectorul Ciocana vor reveni în proprietatea municipalității

    Două terenuri cu o suprafață totală de circa șase hectare din intravilanul capitalei, amplasate pe strada Bucovina, sectorul Ciocana, vor reveni în proprietatea municipalității. O decizie în acest sens a fost a…
    Votat de CMC: Două terenuri din sectorul Ciocana vor reveni în proprietatea municipalității

    Președintele SUA, dat în judecată de nepoata sa

    Mary Trump, nepoată a preşedintelui american Donald Trump, l-a dat în judecată pe acesta joi, acuzându-l pe el şi pe alţi membri ai familiei sale că au înşelat-o cu zeci de milioane de dolari dintr-o moştenire,…
    Președintele SUA, dat în judecată de nepoata sa

    Informații oficiale: Câte cazuri active de COVID-19 sunt în penitenciarele din R. Moldova

    Actualmente, sunt 15 cazuri active de COVID-19 în rândul personalului penitenciar și niciun caz activ în rândul persoanelor private de libertate, anunță joi, 24 septembrie Administrația Națională a Penitenciare…
    Informații oficiale: Câte cazuri active de COVID-19 sunt în penitenciarele din R. Moldova

    COVID-19: Guvernul britanic a lansat aplicația de monitorizare a localizării persoanelor testate pozitiv

    Guvernul britanic a lansat joi o aplicaţie de monitorizare a localizării persoanelor testate pozitiv pentru COVID-19 în Anglia şi Ţara Galilor şi a încurajat populaţia să o instaleze pe telefoanele mobile pentr…
    COVID-19: Guvernul britanic a lansat aplicația de monitorizare a localizării persoanelor testate pozitiv