Detalii despre TOȚI cei 101 deputați din noul Parlament. Dosare, avere declarată și controverse

Unii au dosare, alții au averi de milioane. Unii sunt la prima lor experiență în legislativ, alții sunt cu unu, două sau mai multe mandate de parlamentari în spate. O parte dintre ei au reprezentat anterior alte formațiuni politice.

63 dintre deputații viitorului Parlament reprezintă Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), 22 sunt reprezentanți ai Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), 10 ai Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), iar șase sunt adepții Partidului Șor.

ZdG vă propune să faceți cunoștință cu toți cei 101 deputați care și-au câștigat dreptul de a activa în viitorul Parlament, după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Le-am analizat CV-urile, le-am verificat declarațiile de avere pentru a vedea cu ce bunuri intră în Legislativ și le-am căutat dosarele penale.

PAS – 63 de mandate

Primii deputați din lista PAS, oameni care au lucrat cu Maia Sandu

Igor Grosu, primul pe lista PAS, este președintele interimar al partidului. Istoric și pedagog de profesie, înainte de a se lansa în politică, acesta a activat în calitate de expert al mai multor proiecte și a ocupat funcții de conducere în cadrul unor organizațiilor neguvernamentale ca Amnesty International Moldova, Asociația Pro-Democrație și Centrul de analiză și evaluare a reformelor. A deținut funcții publice în cadrul Ministerului Economiei și a fost viceministru al Educației în perioada în care instituția era condusă de Maia Sandu.

Este unul dintre fondatorii PAS. La alegerile prezidențiale de anul trecut, a blocat, cu mașina personală, drumul de acces spre o secție de votare din regiunea transnistreană, motivându-și gestul prin faptul că alegătorii din stânga Nistrului votează „inconştient” şi ar fi plătiţi cu câteva sute de lei pentru a vota.

În ultimii doi ani, familia proaspătului deputat a raportat venituri de circa 625 de mii de lei. Totodată, familia Grosu declară două case de locuit, una primită drept moștenire și alta amplasată în orașul Durlești, mun. Chișinău, un apartament de 41 de metri pătrați, 2 hectare de terenuri agricole, două terenuri intravilane și un automobil de model Volkswagen Touran, fabricat în 2009. Anul trecut, familia Grosu a contractat un credit în valoare de 11,5 mii de lei de la compania „Max Credit”.

Familia Grosu locuiește în casa de 121,7 metri pătrați, amplasată în orașul Durlești. Casa din suburbia municipiului Chișinău, în care locuiește liderul PAS a atras atenția presei și a fost subiect de discuție în ultimele zile de campanie electorală. Imobilul cu o suprafață de 121,7 metri pătrați a ajuns în atenția publică după ce Grosu a indicat pentru el o valoare de circa 231 de mii de lei. Imobilul a fost cumpărat de familia Grosu în 2011. Liderul PAS a explicat anterior că a indicat în declarațiile de avere valoarea cadastrală a imobilului în care locuiește cu familia. ZdG a localizat casa în care locuiește familia liderului PAS. Imobilul, cu un nivel, este acoperit cu foi de ardezie și se întinde pe un teren de 4,5 ari.

Natalia Gavrilița, a doua pe lista PAS, este vicepreședinta formațiunii. În prezent, Gavrilița este directoarea Fondului Global pentru Inovare. Gavrilița a fost ministra Finanțelor în guvernul condus de Maia Sandu, iar ulterior a fost înaintată de două ori de președinta Maia Sandu la funcția de prim-ministră, dar nu a fost votată de deputați. În ultimii doi ani, veniturile familiei Gavriliță au constituit circa 1,7 milioane de lei. Familia sa are în proprietate un apartament de 51 de metri pătrați și două automobile, marca Lexus și Subaru, estimate la aproximativ 400 de mii de lei. 

Mihail Popșoi (3) este vicepreședinte al PAS și vicepreședinte al Parlamentului, fiind deputat din 2019. Potrivit declarației pe proprie răspundere depusă la CEC, în ultimii doi ani, familia Popșoi a înregistrat venituri de aproape 1,6 milioane de lei. Popșoi declară o casă de locuit cu teren, demolată între timp, și două apartamente, unul de 30 și altul de 65 de metri pătrați. Totodată, Popșoi deține două automobile, ambele de model Toyota Auris. În conturile sale bancare familia a virat, în ultimii doi ani, 846 de mii de lei. În 2020, familia deputatului a contractat și o datorie în sumă de 30 de mii de lei.

Sergiu Litvinenco (4) este jurist de profesie, fiind și el unul dintre fondatorii PAS. Actual deputat pe listele partidului, Litvinenco a activat înainte de a se lansa în politică în calitate de consultant juridic în cadrul mai multor proiecte cu finanțare externă, prin intermediul cărora se acorda consultanță unor instituții de stat, printre care și Ministerului Educației, în perioada în care instituția era condusă de Maia Sandu.

Sergiu Litvinenco declară că, în ultimii doi ani, familia sa a avut venituri de circa 1,3 milioane de lei. Deputatul declară o casă de locuit cu teren aferent în comuna Hârtop, ambele moștenite, un apartament de 52 de metri pătrați în proprietate și altul de 82 de metri pătrați, în posesie. Familia deputatului deţine un automobil Mercedes Benz, E class, care ar valora 12 mii de euro, iar un alt automobil, Toyota Auris, este deținut în posesie. Familia Litvinenco are 390 de mii de lei în conturi bancare.

Afaceri cu firme din zone offshore

Andrei Spînu (5), secretar general al formațiunii, este specialist în business și administrare a afacerilor. Până în mai, curent, a exercitat funcția de secretar general al Președinției, funcție din care a degrevat pentru a se alătura, în campania electorală. A fost secretar general al Guvernului în perioada în care Maia Sandu a condus instituția. În 2010, el a figurat pe lista Partidului Liberal Democrat (PLDM) pentru alegerile parlamentare, fiind și preşedintele tineretului PLDM. 

Spînu este proprietarul a trei companii internaționale din Hong Kong, SUA și Marea Britanie, iar soția acestuia este fondatoarea și administratoarea unei companii din R. Moldova. Anterior, rise.md a scris că Spînu a jonglat ani buni cu mai multe companii, inclusiv din zone offshore și că ar fi admis o incompatibilitate de funcție pe când era viceministrul Tineretului și Sportului, în 2015-2016. Informațiile au servit drept temei pentru o sesizare la ANI, control care, deocamdată, nu a ajuns la o finalitate.

Pentru ultimii doi ani, proaspătul deputat declară venituri de aproape 9 milioane de lei. Acesta declară că deține o casă de locuit de 125 de metri pătrați, trei terenuri agricole și unul intravilan, precum și două automobile: un Audi Q5 și un Volkswagen Tiguan. În conturile sale bancare familia Spînu păstrează circa 297 de mii de lei.

Liliana Nicolaescu-Onofrei (6), vicepreședintă a partidului și actuală consilieră a președintei Maia Sandu în domeniul educației și cercetării, a ajuns în Parlament în urma alegerilor parlamentare din 2019, ulterior fiind numită ministră a Educației, Culturii și Cercetării, în perioada guvernării Maiei Sandu. Pedagogă de profesie, a ajuns pentru prima dată într-o funcţie publică în Guvern, în 2012, atunci când a fost numită de Maia Sandu, pe atunci ministră, în funcția de consilieră în cadrul Ministerului Educaţiei, iar ulterior, promovată ca viceministră. A plecat de la minister după plecarea Maiei Sandu din funcție. 

Liliana Nicolaescu-Onofrei a fost acuzată că ar fi plagiat un document redactat de Maia Sandu, în perioada când era ministră a Educației, acuzațiile fiind respinse și declarate false atât de consilieră, cât și de președinta Maia Sandu.

În ultimii doi ani, venitul familiei deputatei alese a constituit aproape 773 de mii de lei. În declarația pe proprie răspundere depusă la CEC, Nicolaescu-Onofrei indică faptul că familia sa are în proprietate două apartamente, unul de 97,9 metri pătrați și altul de 43 de metri pătrați, dar și un automobil, model Honda Accord. În conturile sale bancare familia păstrează aproape 79 de mii de lei. Familia Nicolaescu-Onofrei deține două companii, dintre care una oferă servicii de consultanță, iar cealaltă nu funcționează. 

Doina Gherman (7), de meserie profesoară, este actuală deputată și membră a Comisiei drepturile omului și relații interetnice din Parlament. Este președinta Organizației de Femei a PAS. Înainte de a se lansa în politică, a fost inspector superior în cadrul Serviciului Vamal și, potrivit declarației pe proprie răspundere depusă în 2019 la CEC, a activat în cadrul Asociației „Fortius”, al cărui membru fondator este colegul său Sergiu Litvinenco. Familia Gherman gestionează o afacere în domeniul transportului rutier de mărfuri, prin intermediul firmei „Agrogal-Trans” SRL. Numele ei se regăsește într-o sesizare la ANI și Procuratura Generală (PG) privind controlul averii care, deocamdată, nu a ajuns la o finalitate. 

În ultimii doi ani, familia Gherman a înregistrat venituri de aproape 2,3 milioane de lei. Gherman declară ½ cotă-parte dintr-o construcție nefinisată, a cărei valoare nu o indică, două automobile, unul de marca Lexus și celălalt – Skoda Octavia, dar și o remorcă. Totodată, familia Gherman deține un teren extravilan, unul intravilan și unul agricol, dar și ⅕ din alte patru terenuri agricole, pentru care indică, în total, o valoare de circa 458 de mii de lei.

Deputata aleasă are și datorii de circa 200 de mii de lei. Solicitată de ZdG, Gherman a precizat că locuiește, de aproximativ un an, pe adresa construcției nefinisate, indicată în declarație, precizând că acolo se găsește o casă de locuit. „Noi nu putem face actele finale, deoarece nu sunt finalizate toate construcțiile adiacente, cu toate anexele”. Cât despre sesizarea la ANI și PG, aceasta crede că e una „politică” și că organele de control nu ar avea ce să depisteze.

Vladimir Bolea (8), jurist și istoric de profesie, este vicepreședinte al formațiunii politice și actual deputat în Parlament. Din 2012, timp de șapte ani, a fost instructor în economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Deține o companie, „Hulboca” SRL, în Iași, România, care are ca gen de activitate comerțul cu ridicată al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat.

În ultimii doi ani, veniturile familiei Bolea au ajuns la 1,2 milioane de lei. Bolea declară că are în proprietate un teren de 0.1957 ha al cărei valoare nu o indică și nici nu trece în declarație vreun bun imobil. În schimb, în 2021, Bolea și-a procurat o mașină de model Skoda Octavia în valoare de circa 312 mii de lei, iar soția sa conduce un automobil de model Honda CRV, cu o valoare indicată de 10 mii de lei. Familia deține în conturi bancare 8 mii de lei și alte 741 de mii de lei bani în numerar. Solicitat de ZdG, Bolea a precizat că, din 2017, locuiește, împreună cu soția, în casa socrilor din comuna Băcioi.

Davidovici, acuzată de „viziune anti-românească”

Veronica Roșca (9), profesoară de meserie, este vicepreședintă a partidului și actuală deputată în Parlament. Averea ei a servit drept temei pentru înaintarea unei sesizări pe numele ei la ANI și PG, după ce deputatul socialist, Grigore Novac a invocat că deputata nu a indicat în declarația de avere o casă, apartamente, alte imobile și faptul că este proprietara unei companii. Controlul încă este în derulare. 

În ultimii doi ani, familia Roșca a avut venituri de aproape 2 milioane de lei. Ea deține un apartament de 97,8 de metri pătrați, trei automobile (Dacia Logan, Hyundai IX 35, Seat Leon), dar  și o cotă-parte de ½ din trei terenuri agricole moștenite, fără a indica prețul. Roșca mai declară o cotă-parte a unui membru al familiei în cadrul Firmei „R&B Brands”, dar și datorii de 650 de mii de lei.

Lilian Carp (10) este și el profesor de meserie și actual deputat PAS. Carp a fost anterior vicepreședinte al Partidului Liberal (PL), pe listele căruia a ajuns deputat, în 2014. Trei ani mai târziu, s-a retras din majoritatea parlamentară, după asocierea PL cu Partidul Democrat din Moldova (PDM) la guvernare, iar în scurt timp s-a alăturat echipei PAS. Carp a fost anterior şef al Cabinetului primarului general de Chişinău și consilier al fostului edil al capitalei, Dorin Chirtoacă. 

În declarația pe proprie răspundere depusă la CEC, Carp indică venituri de circa 1 milion de lei pentru ultimii doi ani. Deputatul mai declară un apartament de 90 de metri pătrați și un automobil de model Opel Ascona. Carp figurează în calitate de fondator al firmei „Jerasdava” SRL, al cărei domeniu de activitate este creșterea animalelor și cultivarea plantelor cerealiere, informație care însă nu se regăsește în declarația sa depusă la CEC, deși a indicat, în declarația depusă la ANI, că deține 30% din această companie. Totodată, el nu indică la CEC și vânzarea, în 2020, a unui automobil.

Natalia Davidovici (11) este jurnalistă de meserie și actuala consilieră a președintei Maia Sandu pentru relații interetnice. Înainte de a ajunge în echipa prezidențială, Natalia Davidovici a activat în cadrul unei organizații de creditare nebancară în domeniul auto. Anterior, ea a fost prezentatoare la posturile de televiziune Publika TV și TV7 Moldova, care retransmitea postul rus „NTV”. Davidovici este fondatoarea companiei „Danat Prim” SRL, care prestează activități de suport pentru interpretarea artistică. 

În 2014, într-un articol apărut în publicația „Аргументы и Факты” (Argumente și Fapte, n.r.), ziar deținut de „Exclusiv Media”, afiliată socialiștilor, Davidovici, în calitate de directoare a canalului TV7, opina cu privire la propunerea guvernării de atunci de a interzice difuzarea „propagandei rusești” la posturile de televiziune din R. Moldova, și spunea că aceasta ar fi o încercare de a introduce cenzura. Davidovici a publicat, de-a lungul carierei, articole atât în publicația „Аргументы и Факты”, cât și Комсомольская правда, afiliate comuniștilor și socialiștilor. Reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor au acuzat-o în timpul campaniei electorale că ar avea o viziune anti-românească, publicând și o declarație de-ale ei în care făcea referire la faptul că „românii sunt ocupanți”.

Ivan Diacov, fostul candidat din partea Partidului Nostru (PN) pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, scria, într-o postare pe pagina sa de socializare, că Davidovici „a fost responsabilă de propaganda electorală a PN”, actualul Bloc electoral „Renato Usatîi”, în timpul campaniei electorale pentru a alegerile locale din 2019.

În ultimii doi ani, Davidovici declară venituri de circa 573 de mii de lei. Davidovici declară trei apartamente, unul – de 123,7 metri pătrați, altul – de 50,7 metri pătrați și al treilea – de 43,9 metri pătrați, dar și un automobil, marca Kia Carens.

Olesea Stamate (12) avocată de profesie, este vicepreședintă a formațiunii politice și actuala consilieră prezedențială în domeniul justiției. A condus ministerul Justiției în perioada în care Maia Sandu s-a aflat în fruntea Guvernului, iar ulterior a fost candidata PAS la alegerile din circumscripția nr.38, Hîncești, însă a fost învinsă de candidatul socialist, Ștefan Gațcan. Până a intra în politică, Stamate a condus, timp de cinci ani, Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, unde figurează ca membru fondator.

La scurt timp după învestirea ei în funcția de ministră a Justiției, s-a aflat că Procuratura Anticorupție (PA) a clasat un proces penal în care a figurat anterior soțul său, Gheorghe Stamate, el fiind scos de sub urmărire cu doi ani mai devreme. Pentru ultimii doi ani, familia Stamate indică un venit de aproape 4,8 milioane de lei. În declarația depusă la CEC, Olesea Stamate indică ⅓ cotă-parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați, ½ – dintr-o casă de locuit de 329 de metri pătrați,  ½ cotă-parte din două terenuri agricole și un automobil, model Porsche Macan, dobândit în 2019. În conturile bancare familia deține 3,8 milioane de lei.

Foști PLDM-iști pe lista PAS

Larisa Voloh (13) este profesoară de istorie de meserie și primară a satului Palanca, raionul Ștefan Vodă, timp de aproape 14 ani. Voloh a candidat la funcția de deputat la alegerile parlamentare din 2014 pe lista PLDM, însă nu a ajuns în legislativ. Voloh este președinta Grupului de Acțiune Locală „Lunca Nistrului”, membra consiliului de administrare a Congresului Autorităților Locale din Moldova și a consiliului de administrare al organizației nonguvernamentale „Icar-Dedal”. Împreună cu soțul ei, Voloh gestionează firma „Voloh Prim”. 

Potrivit declarației pe proprie răspundere depusă la CEC, în ultimii doi ani, familia sa a avut venituri de circa 506 mii de lei. Familia este proprietară a unei case de locuit și deține patru terenuri agricole, bunuri estimate la aproape 57 de mii de lei.

Dan Perciun (14) este vicepreședinte al formațiunii politice din 2017, actual deputat în Parlament, unde este și vicepreședinte al fracțiunii. Potrivit CV-ului său, primul loc de muncă după absolvire a fost Ministerul Educației (ME), condus atunci de Maia Sandu, unde a activat în calitate de şef al Departamentului e-transformare al ME. Ulterior, a activat în calitate de expert evaluator, consultant, în cadrul unor proiecte la UNICEF, UNDP, Comisia Europeană etc.

În ultimii doi ani, Perciun a avut un venit de circa 293 de mii de lei din salariu. Alte 334 de mii de lei le-a primit din „indemnizații pentru transport și pentru îndeplinirea obligațiunilor de serviciu, inclusiv pentru salarizarea unui asistent”. Totodată, Perciun mai declară o donație de circa 186 de mii de lei. Perciun deține un apartament de 78,2 metri pătrați, a cărui valoare ajunge la aproape 1,1 milion de lei. Datoriile acestuis constituie circa 593 de mii de lei.

Ion Groza (15) este actual deputat în Parlament, unde a ajuns în urma alegerilor parlamentare din februarie 2019, fiind unul dintre cei trei candidați independenți care au câștigat pe circumscripții uninominale. A aderat la fracțiunea parlamentară PAS, în mai 2020. Începând cu 2003,  timp de 16 ani, a fost consilier raional în Cahul. Primele trei mandate le-a obținut candidând pe listele Blocului electoral Alianța „Moldova Noastră”, iar ultimul l-a câștigat pe listele PLDM. În iulie 2015, a fost ales președinte al Consiliului Raional Cahul, iar un an mai târziu a anunțat că părăsește formațiunea și că rămâne neafiliat politic. În paralel cu activitatea de ales local, Groza a deținut funcții administrative și în cadrul unor organizații creștine.

În ultimii doi ani, acesta a obținut un venit de circa 908 mii de lei. Groza deține o casă de locuit de 110 metri pătrați, neevaluată, ½ cotă-parte dintr-o altă casă de 78,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 206 mii de lei, două terenuri, dintre care unul neevaluat, iar prețul indicat al celui de-al doilea este de aproape 70 de mii de lei. Groza conduce un autoturism, marca Volvo, pentru care indică o valoare de 75 de mii de lei.

Virgiliu Pîslariuc (16) este membru al Biroului Național Politic PAS și actual deputat în Parlament. Este doctor în științe istorice și conferențiar universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova.

În ultimii doi ani, potrivit declarației pe proprie răspundere depusă la CEC, familia Pîslariuc a avut un venit de circa 1 milion de lei. El are în proprietate două apartamente de 68,9 m.p. și, respectiv, de 39,1 m.p., a căror valoare indicată este de circa 331 de mii de lei.

Valentina Manic (17) este vicepreședintă a raionului Hâncești, numită în funcție în 2020. După publicarea listei candidaților PAS, în spațiul public au apărut informații conform cărora Manic ar fi fost acuzată de falsuri în înscrisuri oficiale. Incidentul s-ar fi întâmplat în 2015, pe atunci când Manic era șefa Direcției Finanțe din cadrul Consiliului raional Hîncești. Solicitată de ZdG, Manic a insistat că informația este una falsă, „niște aberații” care au ofensat-o și crede acesta reprezentă un atac asupra persoanei ei.

În ultimii doi ani, familia Manic a avut venituri de circa 891 de mii de lei. Ea declară două apartamente de 28 şi, respectiv, de 42 metri pătrați, dar și un garaj, a căror valoare totală indicată este de circa 178 de mii de lei. În conturile bancare familia păstrează circa 737 de mii de lei.

Vasile Șoimaru (18) este deputat în Primul Parlament al R. Moldova și semnatar al Declarației de Independență a R. Moldova. Soția sa este profesoară la liceul „Prometeu” din capitală. Șoimaru a fost unul dintre profesorii fostei lidere PAS, Maia Sandu, la universitate.

În ultimii doi ani, familia Șoimaru a avut un venit de circa 797 de mii de lei. Ea deține un apartament de 155 de metri pătrați, un spațiu comercial și un automobil model Dacia Sandero.

Dumitru Alaiba (19) este actual deputat în Parlament. În perioada 2009-2013, a activat în cadrul Guvernului condus de Vlad Filat. Ulterior, timp de trei ani, a condus Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul R. Moldova. Este membru fondator al Centrului de Politici și Reforme.

Familia Alaiba deține o firmă în Estonia, de unde este originară soția sa, cu activități în domeniul jurnalismului și consultanței. Totodată, cei doi dețin cote-părți în firma „Silicon Village”. 

Alaiba este vizat într-o sesizare la ANI și PG privind verificarea „neconcordanțelor și lacunelor” din declarațiile de avere și interese, depusă de deputatul socialist, Grigore Novac. 

În ultimii doi ani, familia Alaiba a înregistrat venituri de circa 2,6 milioane de lei. Alaiba declară că familia deține trei apartamente cu o suprafață de 114, 55 și 21 de metri pătrați, ½ cotă-parte dintr-o casă de locuit de 48 metri pătrați, un autoturism model Volvo S60 și ½ dintr-un teren intravilan. În conturile bancare familia sa deține circa 88 de mii de lei.

Radu Marian (20), vicepreședintele formațiunii politice, este actual deputat în Parlament, fiind ales la scrutinul din februarie 2019. Înainte de a intra în politică, a activat la „Expert-Grup” și a cofondat proiectul educațional „TwentyTu”, dar a și colaborat cu organizația neguvernamentală „Fortius”, alături de alți colegi de partid.

În ultimii doi ani, Marian a avut un venit de circa 690 de mii de lei. Marian declară un apartament pe care îl închiriază din 2020 și o bicicletă de circa 6 mii de lei, pe care a procurat-o, la fel, în 2020. În contul său bancar acesta păstrează 166 de mii de lei. 

Galina Sajin (21) este actuala deputată în Parlament, unde a acces în urma alegerilor din februarie 2019, la care a candidat pe circumscripția nr. 50, la Vest de R. Moldova, ea fiind stabilită în Italia. În campania electorală din 2019, Sajin a figurat într-o hotărâre a Judecătoriei Chișinău, în care instanța a constatat faptul că a încălcat legislația electorală și i-a fost interzis să difuzeze un spot video.

În ultimii doi ani, ea a avut venituri de circa 747 de mii de lei. Galina Sajin are în proprietate o casă de locuit obținută prin contract de donație, pentru care indică o valoare de circa 17 mii de lei, trei terenuri intravilane, dintre care doar pentru unul indică prețul de 415 mii de lei. Din 2019 Sajin conduce un automobil, model Toyota Yaris, cu o valoare indicată de circa 260 de mii de lei. 

Petru Frunze (22), avocat de meserie, este actual deputat în Parlament și președintele Organizației teritoriale Ialoveni a PAS. Înainte de a accede în legislativ a fost, timp de aproape opt ani, primarul satului Puhoi, Ialoveni din partea PLDM. Frunze figurează ca fondator al firmei „Lexprom Plus”, care se ocupă de activități de agrement, și asociat al companiei din România, care are ca gen de activitate comerțul, „Moldlux”, administrată de soția sa. Numele lui Frunze figurează într-o sesizare depusă de deputatul socialist, Vasile Bolea, la ANI privind verificarea „neconcordanțelor” din declarația sa de avere. Solicitat de ZdG, Frunze a declarat că „domnul Bolea alte ocupații nu avea decât să intimideze deputații din opoziție. Acolo sunt invocate informații neveridice, doar informații bazate pe scopuri politice și ceea ce a scris dumnealui a fost verificat un an în urmă și nu s-a constat nimic din ceea ce a scris”. 

În declarația pe proprie răspundere depusă la CEC, familia Frunze indică venituri de 875 de mii de lei, în ultimii doi ani. Acesta declară o casă de locuit de 150 de metri pătrați, moștenită, aflată în posesie, dar neevaluată, un apartament de 51 de metri pătrați, aflat în proprietate, pentru care nu indică prețul și ½ dintr-o altă avere imobilă, cumpărată cu circa 42 de mii de lei. Totodată, Frunze mai indică trei terenuri în proprietate, iar unul în posesie, fără a le indica valoarea. El declară că familia sa deține trei autoturisme (Renault Megane, Mitsubishi Colt, Land Rover Evoque).

Deputați în primul Parlament, experți și medici

Oazu Nantoi, (23) este, în prezent, deputat în Parlament și membru al fracțiunii parlamentare PAS. S-a lansat în politică în 1989, când a fost ales vicepreşedinte al Sfatului Frontului Popular din Moldova. În 1990, creează Partidul Social Democrat din Moldova, pe care îl conduce până în 2004. În 2007, Nantoi a aderat la PDM, unde devine vicepreședintele formațiunii politice, iar în 2009 a ajuns în funcția de deputat în fracțiunea democraților. Peste doi ani, părăsește formațiunea politică și își înaintează candidatura la funcţia de preşedinte, în calitate de candidat neafiliat politic. Este unul dintre fondatorii Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”.

În 2015, Oazu Nantoi se alătură partidului condus de ex-premierul Iurie Leancă. Înainte de alegerile prezidențiale din 2016, Oazu Nantoi i-a cerut liderului PPEM să se retragă din cursa electorală în favoarea Maiei Sandu. În replică, a doua zi, pe 21 octombrie, PPEM l-a exclus din partid. Din 2016 până în prezent, Oazu Nantoi nu a aderat oficial la niciun partid.

Nantoi figurează într-o anchetă Rise, privind preluarea, în condiții suspecte, a unor active importante de stat „Aroma” de către firma cu investitori ciprioți, care au fost reprezentați de Nantoi. În ultimii doi ani, familia Nantoi a avut un venit cumulativ de aproape 734 de mii de lei. Familia sa are în proprietate trei apartamente, un teren agricol și un automobil model Ford Focus. În conturile sale bancare familia deține circa 1 milion de lei. 

Vasile Grădinaru (24), jurist de profesie, este președintele fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău. A fost candidatul PAS pe circumscripția nr. 23 Chișinău la alegerile parlamentare din 2019, însă nu a acces în Parlament. Familia Grădinaru gestionează două afaceri: „Move Flex” și „My Style”. 

Pentru ultimii doi ani, acesta indică venituri de circa 217 mii de lei. Grădinaru are în proprietate un apartament de 78 de metri pătrați, un teren agricol și conduce un automobil model Skoda Superb.

Artur Mija (25) este trezorierul formațiunii politice și fostul șef al cabinetului prim-ministrului Maia Sandu. Anterior, a fost secretar al organizației de tineret „PAS Youth”. Mija figurează ca fondator al companiei „Fix Construct”, care are ca gen de activitate „intermedieri în comerţul cu material lemnos şi materiale de construcţii”. 

Potrivit declarației pe proprie răspundere depusă la CEC, Mija declară venituri de circa 369 de mii de lei, în ultimii doi ani. El mai declară doar o mașină model Honda Accord, dobândită în 2021 cu circa 250 de mii de lei. 

Ana Racu (26) este membră a Comitetului Organizațiilor Națiunilor Unite împotriva torturii și expertă în drepturile omului. Anterior, a fost șefa serviciului de presă al Departamentului Instituții Penitenciare, actuala Administrație Națională a Peniteciarelor. 

În declarația sa de avere depusă și publicată pe site-ul CEC, Racu a indicat venituri oficiale în sumă de 134 de mii de lei, obținute în ultimii doi ani. Deține 1,77 hectare de terenuri agricole, moștenite în 2019, două apartamente, ambele de 50 de metri pătrați, dobândite în 2013 și 2018, iar din 2020 are în proprietate un Renault Kadjar, fabricat în 2016, pentru care susține că a plătit 8,8 mii de euro (aproximativ 180 de mii de lei).  Pentru ZdG, Racu a precizat că „mașina este înregistrată pe numele meu, dar a fost procurată pe banii soțului (actual, n.r.), am și confirmarea de transfer bancar de pe numele lui. Este înregistrată pe numele meu, deoarece pașaportul lui era expirat în acel moment, iar la vămuire trebuia un act valabil. Mașina a fost procurată de la o licitație din Franța. Eu nu am permis de conducere”. 

Racu a precizat că a depus la CEC două declarații de avere, iar în una dintre ele, care nu este publicată pe site-ul instituției, a indicat și veniturile obținute în ultimii doi ani de către actualul soț, 24 de mii de euro, bani care au permis achiziția automobilului. Ea ne-a și remis documentul la care a făcut referire. 

Mihail Druță (27) a fost deputat în primul Parlament al R. Moldova și este semnatar al Declaraţiei de Independenţă. A activat în diverse funcţii în cadrul Ministerului Apărării, iar în prezent este stabilit în Italia. La alegerile parlamentare din circumscripția uninominală Hâncești a fost propus de către Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), pentru a fi susținut de forțele pro-europene. A refuzat să se înscrie în cursa electorală, motivând că și-a dorit să participe la alegeri „doar în calitate de candidat comun al PPDA și PAS, dar și a cel puțin două formațiuni politice unioniste”.

În ultimii doi ani, familia Druță a avut venituri de circa 702 mii de lei. Familia Druță deține o casă de locuit de 100 metri pătrați și un garaj, un apartament de 93,7 de metri pătrați și trei terenuri agricole, obținute prin donație. 

Marcela Adam (28), profesoară de meserie, este, în prezent, consilieră a fracțiunii PAS în Parlament. Soțul ei gestionează firma „Topocart Grup”, specializată în activități de inginerie și consultanță tehnică.

În ultimii doi ani, familia Adam a avut un venit de circa 629 de mii de lei. Familia are în proprietate o casa de locuit de 111,8 metri pătrați, un teren intravilan și un automobil, model Renault Symbol. 

Adrian Belîi (29) este medic, profesor universitar și șeful Departamentului de anestezie și terapie intensivă din cadrul Institutului de Medicină Urgentă (IMU). Cariera acestuia ține, în mare parte, de IMU și USMF „N. Testemițanu”. Belîi este președintele a două asociații specializate în medicină și gestionează firma „ICS Elitismed Planning Company”, care are ca domeniu de activitate traducerea scrisă și orală. 

În declarația pe proprie răspundere depusă la CEC, deputatul ales indică faptul că familia sa a avut venituri de aproape 1,5 milioane de lei, în ultimii doi ani. Familia Belîi are în proprietate un apartament de 47 de metri pătrați achiziționat în 2020, și două mașini, una – de model Toyota Rav 4, procurată în 2021, și alta – Toyota Prius. În conturile sale bancare familia deține aproximativ 211 mii de lei.

Mariana Cușnir (30), juristă de profesie, în prezent este vicepreședinta Organizației Teritoriale Orhei a formațiunii politice și agent comercial în cadrul întreprinderii cu capital străin „Trigor AVD”. Până în 2021, a fost consilier raional la Orhei din partea Blocului Electoral „ACUM”. Înainte de a se alătura la PAS, a fost membră a PLDM.

În ultimii doi ani, familia sa a înregistrat venituri de circa 843 de mii de lei. În declarația pe proprie răspundere depusă la CEC, aceasta indică că are în proprietate două case de locuit, ambele obținute prin contract de donație, un apartament de 72 de metri pătrați, un garaj, ½ dintr-un spațiu comercial, dar și două automobile (Daewoo Matiz, Vovo XC90). În conturile sale bancare familia Cușnir deține aproximativ 193 de mii de lei.

Dumitru Budianschi (31) este expert economic și director de programe în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”. De-a lungul anilor, dar și în prezent, acesta colaborează cu mai multe asociații și organizații naționale și internaționale, pentru care oferă consultanță. 

În ultimii doi ani, familia sa a înregistrat un venit de circa 1,7 milioane de lei. Familia deține două apartamente, unul cu o suprafață de 104,7 metri pătrați și altul – de 72,2 metri pătrați, dar și două automobile (Lexus NX 300h, Renault Grand Scenic). Soții păstrează aproximativ 1,7 milioane de lei în conturile bancare.

Alexandr Trubca (32) este consilier municipal în Chișinău, pe listele PAS. Anterior, a activat la Ministerul Mediului, fiind consultant superior al Serviciului Relații Publice, de unde a fost demis, în noiembrie 2012, pentru că ar fi lipsit nemotivat de la serviciu. În aprilie 2013, prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, menținută ulterior de Curtea de Apel (CA) Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, ordinul de concediere a fost anulat, iar Trubca a fost repus în funcție. A urmat un litigiu financiar, tranșat la CA Chișinău în favoarea Ministerului Mediului. 

În declarația de avere depusă pe proprie răspundere la CEC, Trubca a raportat, pentru anii 2019-2020, venituri oficiale în sumă de aproape 600 de mii de lei din salariu, indemnizație de consilier municipal și activități de consultanță. El deține în proprietate un apartament de 91 de metri pătrați, cumpărat în 2019 și un Renault Kadjar, fabricat în 2016 și cumpărat cu 12,5 mii de euro. În 2019, când a procurat locuința, Trubca a contractat un credit de 878 de mii de lei, scadent în 2044, cu o rată a dobânzii de 5%. 

Oleg Canațui (33) este consilier orășenesc în Leova, din partea PAS. Anterior, a fost consilier local pe listele PLDM. 

Conform informațiilor din declarația de avere depusă la CEC pentru ultimii doi ani, Canațui a avut venituri oficiale în valoare de aproape un milion de lei, cei mai mulți bani, aproximativ 600 de mii de lei provenind din vânzarea unei proprietăți. Canațui deține, din 2019, drept de abitație într-o casă de locuit, a cărei valoare nu o indică. El mai declară două mașini, ambele de marcă BMW, fabricate în 2002 și 2004 și obținute în 2017 cu patru şi, respectiv, opt mii de euro. 

Oleg Canațui este proprietarul a două companii care gestionează case de schimb valutar: „Stabil Global Can” și „Eromed Lux”, iar în 2016 a contractat două credite în valoare totală de aproximativ 950 de mii de lei, bani care urmează să fie rambursați până în 2030. 

La începutul lunii iunie, socialiștii l-au acuzat pe Canațui că ar comite evaziune fiscală, prin intermediul caselor de schimb valutar pe care le gestionează. „Zilnic, vin persoane care schimbă valută și, în loc de cec, li se eliberează fițuici. Oamenii buni achită impozite, nu se eschivează de la plata impozitelor, nu fac evaziune fiscală, pentru ca noi să putem să achităm salarii, pensii de cel puţin 2000 lei pe care le-ați promis cetățenilor”, a acuzat deputatul socialist Vasile Bolea, care a precizat că a făcut interpelări la organele de drept pentru a verifica activitatea agentului economic. Presa afiliată PSRM a prezentat și două foițe în care erau indicate calcule aferente unor tranzacții de schimb valutar. 

Oleg Canațui susține însă că acuzațiile aduse de Vasile Bolea sunt „manipulări”. „Foile prezentate sunt însoțite de bon de casă, doar că nu știu din ce cauză dl deputat nu a arătat și bonul de casă, ci doar foile, care se dau persoanelor care solicită asta. Bon fiscal se eliberează la orice persoană”, a precizat acesta. „Am absolut toate actele în regulă. Eu plătesc impozite și nu mănânc din „kulioace” (pungi, n.r.). Am făcut interpelare la poliție, să vină să mă verifice. Sunt denigrări și aberații”, susține Oleg Canațui. 

Igor Talmazan (34) a fost șeful Cabinetului Preşedintelui Fracţiunii parlamentare PAS din Parlamentul precedent, iar anterior a fost șeful Corpului de Control al prim-ministrului, în perioada în care funcția era deținută de Maia Sandu, fosta lideră a PAS. Talmazan a fost, anterior, consilier municipal și reprezentant al Partidului Liberal, inclusiv în funcția de viceministru al Mediului sau în cea de șef al Inspectoratului Ecologic de Stat. 

Talmazan raportează, în declarația de avere depusă la CEC, venituri de aproape 300 de mii de lei pentru perioada 2019 – 2020. El declară și trei automobile, inclusiv un Kia Sportage, fabricat în 2014 și deținut din 2019 prin uzufruct. Un automobil l-a vândut în 2020, primind pentru el un avans de 30 de mii de lei. El deține și firma „SQS Group”, cu activități declarate în domeniul transportului rutier de mărfuri. 

Marina Morozova (35) este manageră generală la firma „Blacksea-EMS”, o companie cu capital olandez, specializată în producerea modulelor de putere pentru stații de încărcare a mașinilor electrice și surse de putere pentru panouri LED. 

În ultimii doi ani, ea a avut venituri oficiale de la această companie, în sumă de 793 de mii de lei, echivalentul a 33 de mii de lei lunar, iar soțul său a raportat venituri de la alte două firme, în valoare de 623 de mii de lei. Familia proaspetei deputate deține, din 2019, un apartament de 128 de metri pătrați, un loc de parcare, o casă de locuit, obținută prin donație, dar și două mașini: Volkswagen Tiguan și Mercedes C220. Împreună cu soțul dețin firma „Timardicom” SRL, cu activități de comerț în domeniul IT. În 2019, când a procurat apartamentul, familia Morozov a contractat un credit în valoare de 800 de mii de lei, scadent în 2022. 

Ersilia Qatrawi (36) este primara satului Ștefănești din raionul Ștefan Vodă. Ea deține acest fotoliu din 2015, când a câștigat alegerile în calitate de candidată a PLDM. 

În ultimii doi ani, familia Qatrawi a raportat venituri oficiale de aproximativ 580 de mii de lei. Mai mult de jumătate din bani au provenit din transferuri din afară țării de care a beneficiat soțul ei, Haitham Qatrawi. Familia Qatrawi deține aproximativ 15 hectare de terenuri agricole, o casă de locuit și un automobil Opel Astra, fabricat în 2005 și cumpărat în 2012. Aceasta gestionează firma „Qatrawi”, cu activități declarate în agricultură. 

Larisa Novac (37) a fost șefă adjunctă a Direcției Educație din Florești și profesoară la gimnaziul „Mihai Eminescu” din satul Ghindești, raionul Florești. În ianuarie 2020, Novac a rămas fără funcția de șefă adjunctă a direcției, după ce consilierii raionali au votat pentru desființarea acestui post.

În ultimii doi ani, familia sa a avut venituri oficiale de aproximativ 730 de mii de lei, cei mai mulți bani provenind din salariul soțului ei, angajat la Energbank. Familia Novac deține un apartament de 39 de metri pătrați în Chișinău, șapte hectare de terenuri în satul Gura Camencii din raionul Florești și un automobil Mitsubishi Colt, fabricat în 2005 și procurat în 2012. În 2019, când a cumpărat apartamentul în Chișinău, familia Novac a contractat un credit în sumă de 379 de mii de lei, scadent în 2029.

„Nu sunt nici pe departe milionar, eu nu am așa bani. Sunt banii care au trecut prin conturile mele în ultimii doi ani”

Sergiu Lazarencu (38) este viceprimarul comunei Stăuceni, municipiul Chișinău. Anterior, la fel ca și alți candidați de pe lista PAS, a făcut și el parte din PLDM. În ultimii doi ani, proaspătul deputat și soția sa, angajată la Promo-Lex, au raportat venituri oficiale de aproximativ 880 de mii de lei din salarii, indemnizații și darea în arendă a unui automobil. 

Lazarencu declară că familia sa deține în proprietate un apartament, un alt bun imobil nelocativ, dobândit în 2019 (cu valoarea de 1,1 milioane de lei), și trei autovehicule: Ford Tranzit și Volkswagen Caddy (camioane) și Toyota Avensis, fabricată în 2011 și cumpărată în 2017 cu 10,5 mii de euro. Proaspătul deputat deține 100% cotă-parte din firma „Pandicom-Line”, cu activități în domeniul comerțului și producerii conservelor de fructe și legume. El raportează și datorii la bănci în valoare de 1,25 de milioane de lei. 

Andrian Cheptonar (39) este administrator la compania „Smartrent”, pe care o deține în proprietate. Firma se ocupă cu darea în chirie a automobilelor. Familia Cheptonar deține în proprietate opt automobile, inclusiv un Mercedes E300, fabricat în 2016 și cumpărat în 2020 cu 20 de mii de euro. Două dintre ele sunt date în locațiune companiei sale. Soția sa deține o altă companie din domeniul închirierii auto, „Autocomrent”. În 2015, printr-o hotărâre a Judecătoriei Ungheni, firma a fost pedepsită contravențional cu o amendă în valoare de o mie de lei pentru că nu a prezentat în termen declarațiile privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

În ultimii doi ani, Cheptonar a raportat în declarația depusă la CEC pe proprie răspundere că familia sa a avut venituri oficiale în valoare de aproape 1,3 milioane de lei. Cei mai mulți bani Cheptonar susţine că i-a primit în calitate de bursă la „University of Essex” din Regatul Unit, 21 de mii de lire sterline, echivalentul a aproximativ jumătate de milion de lei. Alți 9 mii de euro el i-a primit cu titlu de donație, dar nu a indicat în declarația depusă la CEC cine a fost donatorul. Deputatul ales susține că, în această perioadă, în conturile bancare ale familiei au rulat aproximativ 1,1 milioane de lei.

Ofițer SIS în timpul evenimentelor din aprilie 2009: „Sub nicio formă nu am oprit tineri și nu le-am interzis să ajungă la Chișinău”

Conform informațiilor din CV-ul său, Cheptonar a fost ofițer de informații în cadrul Serviciul de Informații și Securitate (SIS), Direcția teritorială Ungheni, între anii 2004 și 2010, iar reprezentanții partidului Alianței pentru Unirea Românilor l-au acuzat că, în aprilie 2009, ar fi oprit tinerii din Ungheni care doreau să ajungă la protestele anticomuniste care se desfășurau la Chișinău. Ulterior, Cheptonar a lucrat și la Primăria Ungheni.

„Pe 7 aprilie, cum este normal pentru o persoană activă în acel serviciu, la acel moment, eu am fost mobilizat în Ungheni, pentru a monitoriza potențialul protestatar. În acele momente, în Chișinău deja erau distrugeri de edificii. Eu m-am aflat în zona protestului, la o distanță de 50 sau 100 de metri. Nu am interacționat nici măcar pentru o clipă cu un protestatar, nu am avut atribuții de a da indicații sau de a interacționa cu poliția în vreun fel. Eram atunci un ofițer de 26-27 de ani, nu aveam rang de conducere sau coordonare. Eram mobilizat pentru a monitoriza dacă cineva începe acțiuni destabilizatoare, la fel ca cele din Chișinău. Sub nicio formă nu am oprit tineri și nu le-am interzis să ajungă la Chișinău”, afirmă Andrian Cheptonar, solicitat de ZdG. 

Cât despre averea sa, Cheptonar susține că s-a creat o confuzie, din cauza faptului că a indicat în declarații toți banii care au rulat prin conturile familiei sale în ultimii doi ani, mulți fiind bani împrumutați. „Când am avut nevoie de viză pentru a pleca în Marea Britanie, am împrumutat bani de la mama și i-am depus pe cont. Apoi, acești bani au fost depuși într-un alt cont, pentru ca să-și deschidă viză și soția. Apoi i-am rambursat mamei. Sunt aceiași bani. Nu sunt nici pe departe milionar, eu nu am așa bani. Sunt banii care au trecut prin conturile mele în ultimii doi ani”, precizează Cheptonar. Afacerea cu închirierea mașinilor este una „de familie. O parte din automobile aparțin și mamei mele, care e în Italia din 2004”, susține Cheptonar. 

Maria Gonța (40), profesoară de meserie, este consilieră raională în Fălești din partea PAS. Anterior, a fost șefa Secției Politici, Educație și Management din cadrul Direcției Generale Educație Fălești. Ea indică, în declarația pe proprie răspundere depusă la CEC, că în ultimii doi ani a acumulat 20 de mii de lire sterline (500 de mii de lei), activând ca „liber profesionist” în Marea Britanie. 

Gonța declară o casă, aflată în proprietate din 1991 și două autovehicule: un Fiat Scudo, fabricat în 2007 și cumpărat în 2019, și un camion DAF, dobândit în 2012. În documentul depus la CEC Gonța nu a declarat terenul pe care este amplasată casa, așa cum a făcut în declarația depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anul 2020. 

Consilierul municipal abonat la banii publici din Bălți

Boris Marcoci (41), inginer constructor de meserie, este directorul și proprietarul companiei de construcții „Marsharcon”, fondată în Bălți. Marcoci este președintele Organizației Teritoriale PAS din Bălți. Marcoci a candidat, în 2019, la funcția de primar al orașului Bălți din partea Blocului ACUM. Este consilier municipal în Bălți din partea PAS, iar anterior a deținut acest statut din partea PLDM, candidând și din partea acestui partid la funcția de primar de Bălți, fără rezultate notabile. Un site local a scris în timpul campaniei electorale că Marcoci a colaborat anterior și cu PDM-ul condus de Vladimir Plahotniuc, înainte de a adera la PAS. Aceeași sursă a publicat imagini video cu Marcoci la volanul unui automobil de lux, Mercedes GLE, fabricat în 2019, mașină care nu se regăsește în declarația de avere depusă de proaspătul deputat la CEC, la înregistrarea în cursa electorală. În acel document, Boris Marcoci a indicat doar un singur automobil, Toyota RAV 4, fabricat în 2009 și cumpărat în 2011. 

În declarație el a mai indicatul faptul că, în ultimii doi ani, de la compania „Marsharcon” a avut venituri salariale oficiale de aproape jumătate de milion de lei. Împreună cu soția, de la această companie familia Marcoci a obținut și dividende în sumă totală de 1,4 milioane de lei. Familia proaspătului deputat a avut venituri și de la alte firme în ultimii doi ani: „Agrofermplus” și „ImexAgro” și deține aproape 3 hectare de terenuri agricole, 2 case de locuit cu terenuri aferente și un apartament de 48 de metri pătrați, cumpărat în 2014. 

Compania „Marsharcon” este deținută de soții Boris și Elena Marcoci, fiind fondată încă în anul 2000. Familia Marcoci a deschis o companie cu denumire similară și în România, în orașul Bacău. Firma din R. Moldova a avut în 2019, conform informațiilor publice, venituri din vânzări în sumă de 43,76 de milioane de lei și un profit de 2,63 de milioane de lei. În 2013, compania a fondat, la rându-i, o altă firmă, specializată în comerț: „Parc Industrial Marsharcon”. 

Firma familiei proaspătului deputat PAS „Marsharcon” SRL este o abonată la banii publici, câștigând, începând cu anul 2013 și până în iunie 2021 contracte în valoare de aproximativ 36 de milioane de lei. Cel mai mare contract, conform datelor publicate pe portalul Agenției Achiziții Publice, a fost obținut în mai 2020 de la Primăria Bălți – 12,7 milioane de lei pentru „reparația capitală a carosabilului din str. Conev”. Majoritatea contractelor publice ale companiei au fost semnate cu Primăria mun. Bălți. 

Andrian Băluțel (42) a fost în ultima perioadă consilier în cabinetul vicepreședintelui Parlamentului, Mihail Popșoi, și el deputat PAS. Anterior, în 2019, a fost și secretar de stat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în guvernul condus de Maia Sandu. 

În ultimii doi ani, familia Băluțel a avut venituri oficiale (brute, fără calcularea impozitelor) de la Parlament și mai multe organizații non-guvernamentale în sumă totală de aproximativ 850 de mii de lei. Familia proaspătului deputat declară că are în proprietate un automobil Toyota Auris, fabricată în 2012 și cumpărată în 2018 cu 6 mii de euro, dar și o datorie de 20 de mii de lei, contractată în 2020. 

Deputatul demis după ce CNI a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților

Artemie Cătănoi (43) este coordonator de proiecte la „Asociația Pshihologilor Tighina”, iar în ultimii doi ani familia sa avut venituri salariale și dividende de la mai multe ONG-uri și instituții de stat în sumă totală de 850 de mii de lei. Familia proaspătului deputat deține ½ dintr-un apartament de 67 metri pătrați, un garaj și trei automobile, dintre care unul în proprietate și două în posesie: Dacia Sandero (2) și Opel Astra. Noul deputat este unul dintre fondatorii firmei „Justiceconsult Prim” înregistrată în orașul Căușeni. 

În septembrie 2012, Comisia Naţională de Integritate constata că Artemie Cătănoi a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor, el fiind şeful Secţiei administraţie publică din cadrul Consiliului Raional Căuşeni și jurist la Centrul de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Traficului de Fiinţe Umane din aceeaşi localitate. Deși a atacat actul CNI în judecată, nu a reușit anularea lui. În baza actului ANI, Cătănoi a fost demis din funcția în septembrie 2014. Ulterior, a atacat și dispoziția președintelui raionului prin care a fost dat afară, dar instanțele i-au respins cererea, inclusiv CSJ. 

Artemie Cătănoi a devenit șef al Oficiului Teritorial Căușeni, propus în funcție de Guvernul Leancă în 2014, la scurt timp după ce a fost demis din cadrul Consiliului Raional Căușeni. El a fost demis din funcție în ianuarie 2016 de Guvernul Filip. Cătănoi a fost anterior membru al PLDM. 

Ina Coșeru (44) este președinte Centrului Național de Mediu, de unde a obținut în ultimii doi ani venituri de aproximativ 700 de mii de lei. Coșeru este consilieră municipală pe listele PAS în Consiliul Municipal Chișinău (CMC), de unde a ridicat în ultimii doi ani 78 de mii de lei. Alți 38 de mii de lei proaspăta deputată i-a obținut de la Expert Group, în urma unui contract de prestări servicii.

Coșeru nu indică în declarația de avere depusă la CEC niciun bun imobil. Ea declară însă un automobil Lexus ES300H, fabricat în 2014 și cumpărat în 2019 cu 282 de mii de lei. 

Maria Pancu (45) a fost, până în 2020 asistent manager la compania SA „Dacia LV”, care deține rețeaua de magazine Jardi, parte a grupului JLC, holding controlat de milionarul Vladimir Jardan. Pancu este președinta Organizației de Seniori PAS și, din 2019, consilieră PAS în orășelul Codru, mun. Chișinău.

În ultimii doi ani, proaspăta deputată a avut venituri de aproape 190 de mii de lei din salariu și pensie. Pancu nu raportează bunuri mobile sau imobile în declarația de avere depusă la CEC. 

Ion Șpac (46) este antreprenor în construcții, fiind stabilit de mai mulți ani în Irlanda. În ultimii doi ani, familia Șpac a avut venituri oficiale în valoare de 230 de mii de euro (4,7 milioane de lei).

Familia Șpac raportează în declarația depusă la CEC că deține în proprietate, din 2006, un apartament în Irlanda, care valorează 450 de mii de euro și o casă de locuit în Moldova, evaluată la 15 mii de euro, dar și două mașini: un Mercedes Benz Vito fabricat și cumpărat în 2021 cu 56 de mii de euro și un Mercedes Benz GLE 500e, fabricat în 2015 și cumpărat în 2018 cu 47 de mii de euro.

În anii când a făcut achizițiile, familia Șpac a contractat și două credite în valoare totală de 441 de mii de euro (9 milioane de lei).

Deputatul care a figurat într-un dosar penal: „A fost un dosar politic”

Ion Babici (47) este manager de proiecte la Centrul de Resurse pentru Tineret Dacia și președintele PAS din Soroca. În 2019 a candidat din partea Blocului ACUM la funcția de primar al orașului Soroca. 

În ultimii doi ani, familia Babici a avut venituri oficiale în sumă de aproximativ 1,3 milioane de lei. Ea deține un apartament de 62 de metri pătrați și patru terenuri cu o suprafață totală de aproximativ jumătate de hectar. Stela Babici, soția proaspătului deputat este fondatoarea companiei Inteligent Group, înregistrată în Soroca. 

Centrul de Resurse pentru Tineret Dacia, fondat de familia Babici este o organizație necomercială care implementează proiecte la nivel local, în special pentru femei și tineri. Ea este și fondatoarea unui SRL: „Artdedal” cu activități declarate în fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii

În timpul campaniei electorale, portalul sinteza.org a scris că Babici este urmărit penal în baza articolului 361 din Codul Penal, Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false. Sursa citată precizează că dosarul penal ar fi fost pornit pe 25 noiembrie, 2020, ca urmare a unui demers din 20 octombrie anul trecut al Consiliului Electoral Central al Circumscripției Electorale (CECE) Raionale Soroca. Cetățeanul Ivan Cecan l-a acuzat pe Ion Babici că a falsificat semnătura sa pe o cerere din 22 octombrie 2021, prin care ar fi cerut să fie exclus din componența biroului electoral al secției de votare din Slobozia-Vărăncău, unde a fost propus de către Partidul Acțiune și Solidaritate. 

Ion Babici a precizat pentru ZdG că un asemenea dosar există, însă acesta nu are niciun statut. „Este ordonanța prin care mi s-a retras statutul de bănuit. Dosarul continuă, dar eu nu am niciun statut. A fost un dosar politic. Nu a fost nici parte vătămată în acest dosar. Persoana care a depus plângere la CECE și-a retras-o ulterior. Este un caz ieșit din comun. Dosarul penal merge mai departe. ei caută persoana care a falsificat o semnătură. eu am fost nevoit să fac declarații, am fost citat… Eu am fost nevoit să dau semnăturile la expertiză. Expertiza a spus clar că eu nu am semnat. A fost clar un dosar politic. ei ne-au acuzat pe noi că am falsificat o cerere de retragere a unui reprezentant din comisie dintr-un sat. Asta e dreptul nosttru. Eu puteam până la urmă să-l retrag și prin alte metode. Nu era necesar să-i falsifici cererea”, precizează Babici. 

Angela Munteanu – Pojoga (48) este consilieră municipală în CMC pe listele PAS. Jurnalistă de meserie, proaspăta deputată a lucrat la câteva instituții mass-media din țară, iar ulterior a plecat în Portugalia. A revenit în R. Moldova în 2010. 

În ultimii doi ani, familia sa a avut venituri salariale de circa 540 de mii de lei. În această perioadă a obținut și o donație în sumă de 8 mii de dolari. Familia Munteanu – Pojoga deține trei terenuri agricole cu o suprafață de 1,3 hectare, două apartamente, de 38 și 77 de metri pătrați, dar și o casă de locuit primită drept moștenire în satul său de baștină, Ciuciuleni, Hâncești. 

Victor Spînu (49) este și el jurnalist de meserie. În ultimii doi ani acesta a avut venituri salariale în sumă de 33 de mii de lei oferind servicii de consultanță Fundației „Konrad Adenauer”, iar alți 193 de mii de lei i-a încasat ca dividende de la firma „Leadgen” SRL, unde este unic fondator și administrator. Datele publice arată că firma are un singur angajat și desfășoară activități în domeniul IT. Pe pagina sa de facebook Spânu precizează că este și fondator la NOXX Agency, o companie care creează site-uri web. Spînu este și coautorul aplicației trolless, care permite identificarea și izolarea profilelor identificate ca trolli pe facebook.

Proaspătul deputat declară în declarația de avere depusă la CEC că este proprietarul unui Nissan Qashqai fabricat în 2007 și procurat în 2016 cu 120 de mii de lei. În 2020, Spînu a contractat un credit în valoare de 550 de mii de lei de la Angela Ciutac. Victor Spînu a precizat pentru ZdG că banii au fost luați cu împrumut de la mama sa. 

Marcela Nistor (50) este trainer în cadrul Fundației pentru Educație Financiară OK și actriță la Teatrul Poetic Alexei Mateevici. În vârstă de 27 de ani, Nistor a avut în ultimii doi ani venituri salariale de aproximativ 475 de mii de lei. Proaspăta deputată deține, din 2019, un apartament de 66 de metri pătrați, cu o valoare de 1,5 milioane de lei.

Rosian Vasiloi (51) este fostul șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră în Guvernul Sandu. Ulterior, Vasiloi a fost asistentul unui deputat PAS. În ultimii doi ani, familia sa a avut venituri oficiale de circa 680 de mii de lei, o mare parte din bani provenind din pensie: 248 de mii de lei. 

Familia Vasiloi deține patru terenuri agricole cu o suprafață de aproape 2 hectare, un apartament de 81 de metri pătrați, cumpărat în 2008 și un Volkswagen Passat din 2018, procurat în 2021 cu 20 de mii de euro. În anul în care și-a cumpărat mașina, proaspătul deputat a contractat un credit de 12 mii de euro de la Microinvest. 

Cel mai tânăr deputat din viitorul Parlament

Eugeniu Sinchevici (52) are 22 de ani și va fi cel mai tânăr deputat din viitorul Legislativ. Președinte al PAS Youth, Sinchevici este manager de proiect la compania Edison International, de unde a avut venituri de 101 mii de lei în ultimii doi ani. El a activat pentru o scurtă perioadă și la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, de unde a avut venituri de opt mii de lei. Sinchevici vine în Parlament fără a ave casă sau automobil. Proaspătul deputat este fondator și administrator la compania „Inventivnet”, pe care a înregistrat-o în luna februarie curent. Compania are activități în comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet.

Iurie Păsat (53) este primarul comunei Bălceana din r. Hâncești, ales din partea Blocului ACUM în 2019. El a avut în ultimii doi ani venituri de 172 de mii de lei din funcția de primar. Iurie Păsat a mai fost primar al satului Bălceana și în perioada 2011 – 2015, fiind atunci ales pe listele PLDM. 

Soția acestuia este angajată în rețeaua de supermarketuri Linella, de unde a încasat 120 de mii de lei în doi ani. Familia proaspătului deputat are câteva terenuri agricole cu o suprafață de aproape 3 hectare, două clădiri dobândite în 1994 și două mașini: un Nissan Qashqai fabricat în 2016 și cumpărat în 2020 cu 12,7 mii de dolari și o Dacia Duster cumpărată în 2016 cu 5,5 mii de euro. Familia Păsat are și datorii de 12,7 mii de dolari și 104 mii de lei, ambele scadente în 2025. 

Gheorghe Ichim (54) este consilier raional în Sângerei din partea PAS. Ichim este antreprenor, iar din realizarea producției agricole a raportat venituri de 150 de mii de lei timp de doi ani, deși nu indică faptul că familia sa ar deține vreo companie. 

Familia Ichim deține șapte terenuri cu o suprafață de aproape 5 hectare, dar și trei bunuri mobile: Mitshubishi Outlander fabricat în 2004 și cumpărat în 2021 cu 80 de mii de lei, BMW X3, fabricat în 2015 și cumpărat în 2019 cu 260 de mii de lei și o remorcă Newgen cumpărată în 2008 cu 24 de mii de lei. 

Igor Chiriac (55) este avocat, raportând onorarii în sumă de 142 de mii de lei pentru ultimii doi ani. Soția sa, angajată în cadrul Cancelariei de Stat a avut în ultimii doi ani venituri de 310 mii de lei. 

Familia Chiriac deține două apartamente în proprietate, unul de 93 și altul de 47 metri pătrați, dar și un autoturism Ford Focus, fabricat în 2008 și procurat în 2018. Proaspătul deputat a indicat că mașina ar valora 10 mii de lei, deși prețul ei de piață este de câteva ori mai mare. În 2019, când a cumpărat apartamentul de 47 de metri pătrați, familia Chiriac a contractat un credit în sumă de 430 de mii de lei. Igor Chiriac a fost procuror în perioada 2002 – 2013, ultima dată el activând în Procuratura de Transport. 

Iulia Dascălu (56) este directoare la compania „Capital Broker” SRL, pe care o deține în proprietate. Împreună cu soțul, Boris Dascălu, familia deputatei alese a avut în perioada 2019 – 2020 venituri oficiale de circa 2,7 milioane de lei din salarii, locațiune și dividende de la mai multe companii din domeniul asigurărilor. Încă 945 de mii de lei familia Dascălu i-a obținut din vânzarea unei mașini și a unui apartament. 

Soții Dascălu dețin trei loturi pomicole și un teren intravilan, un apartament de 56 de metri pătrați și o casă de locuit de 140 metri pătrați, construită începând cu anul 2007. Imobilul are o valoare cadastrală de aproape 1 milion de lei. 

Proaspăta deputată conduce un Volvo CX 90, fabricat în 2010 și cumpărat în 2017. La fel ca și alți colegi, ea a indicat că mașina ar valora 10 mii de lei, deși prețul de piață al unui asemenea automobil este de cel puțin 25 de ori mai mare. 

Familia Dascălu raportează că deține cote părți în trei companii: „Capital Broker” SRL „Dascom&Co” SRL și „Capital Test” SRL – care deține un centru de testare auto. 

Efimia Bandalac (57) a activat în ultimii ani ca avocată. A fost anterior președinte și vicepreședinte a raionului Briceni și lidera Organizației raionale a PLDM. La alegerile parlamentare din 2010, Bandalac a candidat, de pe locul 49, în lista PLDM, în încercarea de a obține un mandat de deputat, iar în 2014, de pe poziția a 56-a. Bandalac a fost inițial pe locul 69 în lista PAS la anticipatele din 11 iulie, dar ulterior a avansat până pe poziția a 57, care-i permite să acceadă în Parlament. 

Pentru perioada 2019 – 2020, Efimia Bandalac raportează la CEC venituri salariale de aproximativ 124 de mii de lei și alți 677 de mii de lei din vânzarea unui bun. Proaspăta deputată deține două terenuri intravilane, o casă de locuit în Briceni, dată în exploatare în 2010, cu o suprafață de 195 de metri pătrați și un Nissan Qashqai, fabricat și cumpărat în 2017 cu 18,5 mii de euro. 

Liliana Grosu (58) este vicepreședinta Organizației Teritoriale PAS din Bălți. Este psiholog școlar la Liceul Teoretic „B.P. Hașdeu” din mun. Bălți de unde a avut în ultimii doi ani venituri de 364 de mii de lei. Deputata aleasă deține un apartament de 64,8 metri pătrați. 

Gheorghe Agheorghiesei (59) este administrator și fondator la compania „Geoterra”, înregistrată în satul Vărzărești, Nisporeni, la care este și unic fondator. Proaspătul deputat a candidat în 2019 din partea Blocului ACUM la funcția de primar al orașului Nisporeni, dar nu a reușit să câștige, fiind acum consilier orășenesc în Nisporeni. Anterior, el împreună cu familia a muncit timp de 20 de ani peste hotarele țării. 

Agheorghiesei indică în declarația de avere de la CEC că în perioada 2019 – 2020 a avut venituri de la firma „Maestro – Nut”, din vânzarea producției agricole în valoare de 117 mii de lei. Soția deputatului este angajată la Spitalul Raional Nisporeni, având în aceeași perioadă venituri de 368 de mii de lei. 

Familia Agheorghiesei declară că deține aproape 13 hectare de terenuri agricole, o casă de locuit în satul Vărzărești, Nisporeni, obținută în 2017 și două mașini: un Ford Tranzit și un Volvo XC90 fabricat în 2005 și cumpărat în 2014 cu 150 de mii de lei. 

Soția directorului adjunct al SPPS și dosarul penal în care este vizată familia lor

Zinaida Popa (60) este consilieră municipală în CMC pe listele PAS. Proaspăta deputată este soția lui Vasile Popa, numit de Maia Sandu în decembrie 2020 în funcția de director adjunct al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). 

Zinaida Popa anunță pe rețelele de socializare că este de profesie psiholog/psihoterapeut și co-fondatoare la Centrul Psihologic ZEN. Pentru ultimii doi ani, familia Popa a raportat venituri salariale oficiale de aproximativ 680 de mii de lei de la Primăria Chișinău, Parlament, SPPS, PAS, pensie și îndemnizație pentru creșterea copilului. Familia proaspetei deputate are în proprietate o casă de locuit de 114 metri pătrați, obținută în 2018, două apartamente de 96 și 65 de metri pătrați, cumpărate în 2018 și 2020 și un garaj. 

Soții Popa au în proprietate și trei mașini: un Hyundai i30 fabricat în 2013 și dobândit în 2019, un Hyundai Matrix, fabricat în 2005 și dobândit în 2013, dar și o mașină agricolă K-700 fabricată în 1964, dobândită în 2017 și înregistrată în orașul Cantemir.

Recent, în plină campanie electorală, s-a constatat că fratele șefului adjunct al SPPS, respectiv, cumnatul proaspetei deputate PAS a fost reținut de Centrul Național Anticorupție într-un dosar care vizează acordarea frauduloasă a subvențiilor în agricultură.Adrian Popa, șeful Direcției Autorizare Plăți de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură este acuzat că ar fi contribuit ca firme afiliate familiei Popa să primească, în perioada 2016 – 2020, subvenții de la stat de circa patru milioane de lei. Printre beneficiari ar fi fost și Gospodăria Ţărănească „Popa Zinaida Alexandr”, condusă de Zinaida Popa. Familia Popa a negat însă că ar fi participat la ilegalități și a precizat pentru presă că subvențiile au fost obținute legale. 

Articol ZdG: Deputata acuzată în 2009 că ar fi cerut mită

Victoria Cazacu (61) este temporar neangajată în câmpul muncii. De meserie profesoară, proaspăta deputată a avut în ultimii doi ani venituri de la Direcția de învățământ a Consiliului raional Ocnița în sumă de 106 mii de lei, instituție unde este angajat și soțul ei. Familia Cazacu deține o casă de locuit și un apartament în Ocnița, dar și un automobil Honda Civic, fabricat în 2003 și cumpărat în 2017 cu 3 mii de euro. 

În 2009, numele Victoriei Cazacu apare într-un articol ZdG, ea fiind acuzată că ar fi cerut mită de la profesori pentru a le oferi grade didactice. Angela Chistruga, care era profesoară la Liceul „Ştefan cel Mare” din Ocniţa ne-a povestit atunci despre modul în care i s-au solicitat 100 USD la Direcţia raională. „Victoria Cazacu, responsabilă de aplicarea lucrărilor din cadrul Direcţiei de Învăţământ Ocniţa, mi-a spus să-i dau 100 USD, pentru recenzie”. Profesoara menționa că nu avea acasă bancnote în valută străină și că a mers noaptea, împreună cu soţul, să schimbe banii.  Chistruga susţinea atunci că au fost şi martori care au văzut momentul în care Victoria Cazacu ar fi luat banii. După ce s-a adresat la ministra Educației de atunci, Larisa Şavga, i s-a întors suma de 100 USD. 

Solicitată atunci de ZdG să comenteze situaţia, Victoria Cazacu, care era directoare la Centrul Metodic din cadrul Direcţiei Generale de Învăţământ Ocniţa, a negat acuzațiile. „Sunt nişte bârfe, lansate de Chistruga, pentru că nu a reuşit să susţină examenul, şi acum mă învinuieşte pe mine”. Cazacu a calificat-o pe profesoară ca fiind o persoană foarte periculoasă, pornită doar pe scandaluri. „N-am primit niciun leu de la Chistruga”, preciza actuala deputată.

Doi vicepretori din Capitală obțin ultimele două locuri în Parlament pe lista PAS

Vitalie Jacot (62) este vicepretorul sectorului Botanica. În ultimii doi ani, familia Jacot a avut venituri oficiale de circa 565 de mii de lei.

Familia proaspătului deputat are două apartamente, unul de 40 și altul de 97 de metri pătrați, un garaj și un automobil Skoda Fabia, fabricat în 2007 și cumpărat în 2014 cu 74 de mii de lei. Din 2006, familia Jacot rambursează un credit în valoare de 260 de mii de lei. Ea gestionează compania „Integrium” SRL, cu activități de consultanţă în tehnologia informaţiei. 

Dorian Istratii (63) este ultimul candidat din lista PAS care prinde un loc în viitorul Parlament în urma scrutinului din 11 iulie. Istratii este vicepretorul sectorului Ciocana și  președintele Organizației Ciocana a PAS. Anterior a fost coordonator de operațiuni în Departamentul operațional al companiei „Oriflame International”.

În perioada 2019 – 2020, familia Istratii a avut venituri oficiale de circa 600 de mii de lei. Proaspătul deputat a declarat că a obținut inclusiv 1000 de dolari din vânzarea criptomonedelor, iar 28,4 mii de lei i-a încasat de la CNAS, ca ajutor de șomaj. Familia Istratii are un apartament de 67 de metri pătrați cumpărat în 2014 și o debara. Deputatul ales pe listele PAS conduce un automobil Skoda Superb, fabricat și cumpărat în 2009 cu 15 mii de euro. Familia sa are de rambursat, până în 2034, un credit de 530 de mii de lei contractat în 2014, an în care a procurat apartamentul. 

PSRM – PCRM: 32 de mandate

Veniturile de milioane ale familiei Voronin și banii familiei Dodon primiți de la o firmă cercetată penal

Vladimir Voronin, capul de listă al Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), a deținut în perioada 2001 – 2009 funcția de președinte al R. Moldova, iar, ulterior, până în 2019 a fost deputat. În septembrie 2010, pe numele lui Voronin a fost deschis un dosar penal pentru evenimentele din aprilie 2009. Procurorii au cerut ridicarea imunității acestuia, dar patru zile mai târziu Parlamentul a fost dizolvat, Voronin reușind să scape de dosar, pentru că procurorii nu au mers repetat în Legislativ. Fosta familie prezidențială a fost acuzată în repetate rânduri că s-a îmbogățit fraudulos, acumulând numeroase terenuri în Chişinău şi în zonele alăturate, terenuri agricole și sute de hectare de pădure, doar că acuzațiile nu s-au soldat cu dosare penale.

După câțiva ani în care au făcut schimb de replici dure și şi-au adus acuzații serioase, Vladimir Voronin și discipolul său Igor Dodon, care a părăsit rândurile PCRM în 2011, și-au strâns mâinile și au decis să meargă într-un bloc electoral comun la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani depusă la CEC, familia Voronin indică venituri de aproximativ 1,8 milioane din salariu, indemnizație, pensie și obligațiunile deținute la FinComBank, banca gestionată de fiul său Oleg Voronin. Comunistul mai declară șapte terenuri care ar valorea 325 de mii de lei, casa din satul Corjova, raionul Dubăsari, moștenită, după decesul mamei sale, și alta – la Pârâta, dar și un apartament de 232 metri pătrați pe str.Serghei Lazo din Chișinău, evaluat la Cadastru la 1,88 milioane de lei. Voronin indică și o limuzină Audi A8, fabricată în 2009 și achiziționată în 2017, cu 10 mii de euro, dar și peste 3,6 milioane de lei și 21 de mii de euro, deținute în mai multe conturi bancare.

În 2014, Comisia Naţională de Integritate (CNI), predecesoarea Autorității Naționale de Integritate (ANI), a inițiat un control al averii comunistului, la scurt timp însă cauza a fost încetată. Voronin s-a judecat de mai multe ori pentru „apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale”. În noiembrie 2016, Judecătoria Chișinău l-a obligat pe Renato Usatîi să-i achite comunistului despăgubiri în mărime de un leu și să-i prezinte scuze publice. În octombrie 2018, Voronin a pierdut la Curtea Supremă de Justiție cauza în care cerea despăgubiri de un milion de lei de la „Jurnal de Chişinău Plus” şi jurnalistul Constantin Cheianu.

Igor Dodon, liderul PSRM, poziționat pe locul doi în lista blocului, a ocupat în ultimele două decenii exclusiv funcții publice, dar a reușit să adune o avere de invidiat, să se odihnească în cele mai alese destinatii turistice și să-și promoveze rudele, prietenii și apropiații.

Conform informațiilor din declarația depuse la CEC, Igor Dodon a raportat, pentru ultimii doi ani venituri salariale din funcția de președinte de țară de circa 548 de mii de lei. După încheierea mandatului, acesta a rămas șomer. Soția acestuia, Galina Dodon, a suplinit bugetul familiei cu circa 773 de mii de lei de la compania „Exclusiv Media” SRL, înregistrată pe numele consăteanului lui Dodon, Corneliu Furculiță, compania fiind vizată, încă în 2016, într-un dosar penal deschis pentru finanțarea ilegală a PSRM, dosar care deocamdată nu are o finalitate. Nu a avut finalitate, fiind clasat, iar procesul penal deschis după ce în spațiul public au apărut imagini video de la discuțiile dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care primul primea o sacoșă neagră, în timp ce-i spunea lui Plahotniuc să i-o dea „lui Costea și mâine o să-i dea lui Cornel, pentru că eu mâine la cinci zbor, el lunea trebuie să dea salariile”. 

Rudele și apropiații lui Dodon, cu afaceri de milioane

Bugetarul Igor Dodon nu are mașină proprie, iar din 2013, când a oficializat, cu ajutorul unui credit, achiziția casei cu trei niveluri din sectorul Buiucani al Capitalei, familia sa nu a făcut nicio achiziție oficială. În schimb, după cum a scris ZdG în ultimii ani, membrii familiilor acestora, dar și alte persoane apropiate au trăit pe picior larg. Familia lui Igor Dodon a mers, constant în vacanțe exotice, iar persoana cea mai apropiată, singurul său frate, Alexandru Dodon s-a lansat, în Rusia, în afaceri imobiliare împreună cu fiul fostului procuror general al Rusiei, iar în R. Moldova a deschis o firmă cu activități în agricultură. Inițial, mama fraților Dodon, Galina, profesoară de limbă română în satul Sadova, a cumpărat câteva zeci de hectare de terenuri agricole, iar la începutul anului 2020, majoritatea dintre ele au trecut pe numele companiei lui Alexandru Dodon, „Agrofactory” SRL.

Tot în Sadova, în ultimii ani, oameni din anturajul președintelui s-au ocupat de restaurarea fostei baze de odihnă din localitate, pompând milioane de lei. În paralel cu ascensiunea președintelui Dodon, simpli membri de partid au lansat mai multe posturi de televiziune (NTV, TNT, Primul în Moldova, Accent TV), iar oameni fără mari venituri din anturajul prezidențial au dezvoltat și au fortificat afaceri și averi de milioane. De fiecare dată însă, Igor Dodon a declarat public că averea sa este doar cea indicată în declarațiile de avere și interese personale.

Greceanîi cercetată penal în dosarul energiei electrice din 2008 și venitul modest al lui Batrîncea

Zinaida Greceanîi (3) a deţinut funcţii importante în stat pe timpul guvernării comuniste și a continuat practica și după ce a părăsit PCRM pentru a dezvolta PSRM, împreună cu Igor Dodon. Pe când era ministră a Finanţelor, Greceanîi a atras, în 2007, condamnarea R. Moldova la CtEDO în cauza „Oferta Plus”, statul fiind obligat să plătească despăgubiri de 2,5 milioane de euro. Activitatea sa în funcţia de prim-ministră, în 2008-2009, a fost marcată de lipsă de transparență a cheltuielilor publice şi de protejarea unor agenţi economici.

La 7 aprilie 2009, ea a amenințat că vor fi utilizate armele împotriva tinerilor ieșiți la protest, iar șase ani mai târziu, în aprilie 2015, Greceanîi a declarat la un post TV că a procedat corect atunci când, în 2009, a declarat că „vor fi vărsări de sânge”. Tot în 2008, soțul acesteia a luat un credit neperformant de la Banca de Economii a Moldovei, însă dosarul penal deschis în care erau investigate aceste circumstanțe nu a avut o finalitate.

În ultimii doi ani, Greceanîi a avut un venit oficial, din salariu și pensie, de peste 650 de mii de lei. Familia Greceanîi deţine două terenuri şi o casă de locuit de peste 1,18 milioane de lei, dată în exploatare în 2007, pe când candidata era prim-viceprim-ministră. În realitate, casa ar valora peste 5 milioane de lei. Greceanîi mai indică un Volkswagen de 2 500 de euro şi o Honda, pe care o deține în folosință. 

În 2017, Procuratura Generală a pornit o urmărire penală pe marginea unei scheme de import a energiei electrice din Ucraina, prin intermediul unei companii-căpuşă. Schema îi viza pe Dodon şi Greceanîi. La 5 mai 2021, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (​PCCOCS) a reluat urmărirea penală pe acel caz.

Vlad Batrîncea (4) și-a început activitatea politică și partinică în cadrul PCRM, iar în 2011 îl urmează pe Igor Dodon și aderă la PSRM. Este deputat din 2014, timp în care s-a remarcat printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenofobe, în special la adresa românilor. La una dintre ședințele Parlamentului din martie 2016, deputatul a rupt harta României Mari, iar în februarie 2015 a lansat o inițiativă legislativă care ar interzice demnitarilor să dețină dubla cetățenie, mai exact pe cea românească, deși mai mulți colegi de-ai săi dețin cetățenia României.

Pentru ultimii doi ani, Batrîncea declară doar un salariu oficial de 613 mii de lei de la Parlament și un apartament procurat în 2019, a cărui valoare cadastrală indicată este de 890 de mii de lei. Deși mereu a indicat venituri modeste, Batrîncea este unul dintre cei mai generoși sponsori ai PSRM în timpul tuturor campaniilor electorale.

În iunie 2020, colegul său de partid Ștefan Gațcan acuza, într-o plângere depusă la PG, retrasă ulterior, că Vlad Bătrîncea și Corneliu Furculiță l-ar fi fost intimidat și amenințat „sub podul de la Telecentru”, după ce anunțase că părăsește formațiunea politică.

Pensionarul Reidman, cu bolid de lux

Oleg Reidman (5) este un membru fruntaș al PCRM, venit în politică în 2003, din lumea business-ului. A fost consilierul președintelui Vladimir Voronin, iar din 2009 a fost deputat în patru legislaturi consecutive, timp în care a fost subiect al mai multor investigații jurnalistice, el fiind acuzat că a tăinuit în safeul personal toate documentele, inclusiv raportul Comisiei de anchetă privind situația de la Banca de Economii, comisie pe care Reidman a condus-o în 2013.

Conform declarației depuse la CEC, Reidman indică, pentru ultimii doi ani, un venit de doar 13 mii de lei din salariu și 143 de mii de lei din pensie. Alte 480 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui BMW X6. Comunistul și-a procurat, în schimb, anul trecut, un Mercedes Crossover din 2019, la preț de 1,16 milioane de lei. Acesta mai deține un teren a cărui valoare cadastrală ar fi de 556 de mii de lei și o casă de locuit de 1,6 milioane de lei.

În 2009, Vasile Tarlev, fost premier, l-a acuzat pe Reidman că împreună cu Marc Tkaciuk ar fi monopolizat aproape toate importurile şi exporturile din ţară, inclusiv importurile de carne şi peşte. Ambii au respins acuzaţiile. În 2014, deputata Ana Guţu l-a acuzat că se îmbogăţeşte pe seama sănătăţii cetăţenilor R. Moldova, punând în vânzare medicamente necalitative. Reidman s-a apărat, menţionând că medicamentele pe care le vinde sunt de calitate.

Autor de carte burdușită cu falsuri, date incomplete și manipulare

Bogdat Țîrdea (6) este politolog de profesie și cunoscut în spațiul public cu prenumele de Bogdan. În 2014, accede în Parlament alături de PSRM, iar cinci ani mai târziu câștigă al doilea mandat. Bogdat Țîrdea a participat, adesea, la răspândirea unor informații false care favorizau PSRM. În octombrie 2020, acesta a lansat o carte în care atacă dur societatea civilă din R. Moldova, operând cu falsuri, date incomplete și manipulare.

Pentru ultimii doi ani, socialistul indică un venit oficial de peste 445 de mii de lei de la Parlament și 281 de mii de lei din vânzarea unui automobil. Declară o casă de locuit amplasată în orășelul Codru, municipiul Chișinău, despre care ZdG a constat, în 2020, că ar valora de cinci ori mai mult decât 597 de mii de lei, așa cum indică Țirdea. Tot el declară un apartament de 67 de metri pătrați, a cărui valoare ar fi de 378 de mii de lei și care, în 2016, i-a adus un control al averii din partea CNI, care suspecta că valoarea apartamentului depășea veniturile realizate de deputat în acea perioadă. Controlul a fost casat la scurt timp. Țîrdea mai indică un automobil Mazda CX5, a cărui valoare este de 22 de mii de euro. Țîrdea este verificat în această perioadă și de ANI, dar controlul nu are încă o finalitate.

Alla Dolință (7) a ieşit, de-a lungul timpului, în evidenţă prin donaţiile generoase pe care le-a făcut pentru PSRM. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, care i-au deschis calea spre Parlament pentru două mandate, familia Dolință a finanțat campania electorală cu peste jumătate de milion de lei. 

Pentru ultimii doi ani, Dolință indică un venit oficial de 630 de mii de lei de la Parlament. Soțul acesteia, care activează în cadrul firmei „Din Teh Group” SRL, fondată și administrată de fiica deputatei socialiste, a avut un venit de circa 68 de mii de lei. Familia Dolință deține în proprietate șapte terenuri agricole, două apartamente, dintre care unul ar fi fost moștenit în 2015, și două automobile – un Porsche Cayenne din 2011, care ar valora 988 de mii de lei, și o Toyota FG Cruiser din 2006, al cărei preț indicat este de 450 de mii de lei.  Într-o investigație realizată în anul 2015 de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Ziarul de Gardă se arată că Alla Dolință nu a indicat în declarațiile cu privire la venituri şi proprietăți firmele la care este fondatoare ea sau soțul ei. În octombrie 2020, Dolință a apărut la ședința comisiei parlamentare, Comisiei juridice, numiri și imunități, care s-a desfășurat online, într-un restaurant în timp ce mânca zeama. Colegul ei de partid, președintele socialist al Comisiei Juridice, Vasile Bolea, i-a urat poftă bună și a îndemnat-o să deconecteze camera video.

Venituri de milioane din licitații cu statul pentru firma deputatei

Alla Pilipețcaia (8) este actuală deputată în Parlament pe listele PSRM. Conduce o afacere de familie, prin intermediul firmei „Debut-Sor” SRL, specializată în vânzarea produselor din carne, care a câștigat peste 15 licitații, în valoare totală de peste 1,2 milioane de lei, de când aceasta este în politică. Ea a avut, în ultimii doi ani, venituri puțin peste un milion de lei din salariul său şi al soțului, care este inspector de poliție în Soroca.

Deține o casă de locuit și alte 4 construcții pe care le trece în declarația depusă la CEC ca fiind moștenite. Mai indică un teren intravilan și nu declară niciun automobil. Printr-o hotărâre din noiembrie 2018, Judecătoria Soroca a recunoscut firma „Debut-Sor” SRL, administrată de Pilipețcaia, vinovată de „achiziţionarea, păstrarea, transportul şi comercializarea ilegală a valorilor materiale”, fiind obligată să achite o amendă de 9 mii de lei. În decembrie 2019, în cadrul festivalului tradițiilor și obiceiurilor de iarnă desfășurat, în orașul Soroca, Alla Pilipețcaia, vorbitoare de limbă rusă, a adresat localnicilor un mesaj de felicitare în limba rusă, iar la sfârșit, dorind să le transmită oamenilor „Crăciun fericit!”, le-a urat „Fericiun crecit!”.

Datoriile comunistei Bodnarenco pentru credite

Elena Bodnarenco (9) este membră a PCRM din anul 1994 și a deținut două mandate de deputată, în legislaturile 2005-2009 și 2014-2018. A fost și primară a orașului Soroca. În declarația depusă la CEC, cu ocazia scrutinului anticipat, Bodnarenco indică un venit oficial de circa 252 de mii de lei. Aceasta mai declară un credit de 20 de mii de lei, contractat în 2016, fără a arăta însă detalii privind scadența. Elena Bodnarenco nu a indicat niciodată în declarațiile sale de avere și interese bunuri mobile sau imobile.

Numele Elenei Bodnarenco figurează în trei hotărâri ale Judecătoriei Soroca privind încasarea unor datorii. În februarie 2011, a fost obligată să achite unei companii de creditare o datorie de peste 51 de mii de lei, în mai 2016 – să restituie aproape 19 mii de lei unei bănci, iar în aprilie 2018 – o datorie de 13 mii de lei către o companie specializată în colectarea şi recuperarea datoriilor.

Alexandr Suhodolski (10) a ajuns în Parlament după alegerile parlamentare din 2019, PSRM punându-i la dispoziție din fondul electoral cei mai mulți bani – aproape 140 de mii de lei. A fost viceprimar al mun.Comrat și vicepreședinte al Adunării Populare din UTA Găgăuzia. Conform declarației depuse la CEC, în ultimii doi ani, Suhodolski a avut un venit oficial de aproape 870 de mii de lei de la Parlament. 

Acesta mai declară un automobil de model Audi A8, fabricat în 2008, pe care îl trece în acte cu drept de proprietate din 2020 și nu declarată nicio locuință. Suhodolski a susţinut desfăşurarea referendumului din 2014, declarat ilegal de Judecătoria Comrat şi nerecunoscut de autorităţile de la Chişinău, prin care se vota independența regiunii față de R. Moldova și aderarea țării la Uniunea Vamală. 

Constantin Starîș (11) este jurnalist de profesie, dar în activitatea sa a susținut activ PCRM. La finalul guvernării comuniste, Starîș a fost autorul filmului electoral „Atac asupra Moldovei” despre violențele din aprilie 2009, în care, după cum a recunoscut chiar el, a montat convorbirile telefonice. În 2010, ajunge deputat pe listele PCRM. Starîș indică, în declarația depusă la CEC, un venit de circa 240 de mii de lei de la PCRM și 16 mii de lei din dobânda unui depozit bancar. Alte circa 220 de mii de lei au fost aduse la bugetul familiei Starîș de soția sa, Ecaterina. Acesta mai indică două apartamente și trei automobile, ultimul – o Toyota Prius Prime, fabricată în 2018 și achiziționată în 2021 cu 150 de mii de lei.

Cel mai vârstnic deputat, casa de milioane a lui Furculiță și implicarea socialiștilor în silvicultură

Eduard Smirnov (12) este actual deputat în Parlament pe listele PSRM, fiind cel mai vârstnic ales al poporului.  Pentru ultimii doi ani, Smirnov indică un venit oficial de la Parlament de 870 de mii de lei. Mai declară un apartament din 2001, de aproape 400 de mii de lei, și un garaj din 1983. Deputatul ales se plimbă cu un automobil de model Mercedes 200E din 1994. Acesta deține în patru conturi bancare peste 106 mii de lei și 6 mii de dolari SUA. În 2015, CNI a inițiat un control în privința deputatului Smirnov, care a vizat o eventuală încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, dar cauza a fost încetată. 

Corneliu Furculiță (13) este deputat socialist din anul 2014. Deține cetățenia română, la fel ca alţi câţiva deputaţi socialişti, chiar dacă formațiunea din care face parte se pronunţă împotriva integrării europene şi a Unirii R. Moldova cu România. Pentru ultimii doi ani, Furculiță indică un venit oficial de 726 de mii de lei, iar soția acestui, administratoarea „Exclusiv Media” SRL, a obținut 578 de mii de lei.

Deputatul ales mai declară venituri de peste 32 de mii de euro din vânzarea unui automobil și a unui apartament. În vara anului 2020, ZdG a constat că Furculiță locuiește într-o casă impunătoare pe care nu o declarase. Procuratura Generală anunța atunci că nu are temei de verificare a averii acestuia, iar ANI a constat „lipsa bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic” și nu a inițiat procedura de control a averii socialistului. La doar două luni după ce ZdG i-a surprins pe deputat și pe soția sa la casa amplasată într-o suburbie a Capitalei, bunul a fost înregistrat la Cadastru și se regăsește și în declarația depusă la CEC. El mai trece în declarație un apartament situat în Chișinău. Familia Furculiță are în folosință două automobile și circa 155 de mii de lei în cinci conturi bancare. 

Deputatul este fondator unic a două întreprinderi: „Exclusiv Media” SRL, care deţine licenţele de emisie a posturilor NTV Moldova şi ТНТ Exclusiv, precum şi un SRL „Poliactiv”, specializat în comerţ şi construcţii. Postul NTV Moldova a fost sancţionat în repetate rânduri de Consiliul Audiovizualului pentru încălcarea legislaţiei, prin reflectarea neechilibrată a campaniilor electorale şi favorizarea unui singur concurent – PSRM. La „Exclusiv Media” activează, de mai mulți ani, și Galina Dodon, soția lui Igor Dodon, dar și Tatiana Țaulean, soția primarului socialist al mun. Chișinău, Ion Ceban.

„Exclusiv Media” SRL mai deține și ziarele „Аргументы и Факты в Молдове” (Argumentî i Faktî – aif.md) și Комсомольская правда (Komsomolskaya Pravda – kp.md). Numele companiei „Exclusiv Media” figurează într-o cauză penală pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari, cauză la care a fost conexat și procesul penal pe faptul unei eventuale finanțări din exterior a PSRM. Urmare a investigațiilor, procurorii au constatat că, în februarie 2016, pe conturile „Exclusiv Media” SRL au ajuns mijloace bănești în sumă de 1 499 884 de euro de la compania offshore „Westerby Limited”, înregistrată în Bahamas. Ulterior, în martie-aprilie 2016, deputatul socialist Petru Burduja și soția deputatului Corneliu Furculiță au retras de pe conturile companiei peste 20 de milioane de lei, invocând restituirea ajutorului financiar obținut de la persoane fizice. Dosarul finanțării din Bahamas nu are încă o finalitate.

Veaceslav Nigai (14) este vicepreședinte al Consiliului Raional Căușeni din partea PCRM. Este la a doua tentativă de a accede în Parlament, după un eșec în 2014. În perioada 2019 – 2020, Nigai a obținut un venit de aproape 400 de mii de lei din salariu și indemnizații. Conform declarației de avere depuse la CEC, familia proaspătului deputat PCRM deține două terenuri cu suprafețe mici, un garaj și un automobil Renault Kadjar, procurat în 2019 cu 100 de mii de lei, un apartament de 63 de metri pătrați, pe care îl indica în declaraţiile precedente, şi care nu se mai regăsește în acte. 

Irina Lozovan (15) este actuală deputată socialistă. A fost consilieră raională în cadrul Consiliului raional Ocnița, dar și consilieră orășenească la Otaci. Pentru ultimii doi ani, aceasta a declarat venituri de 707 mii de lei. Lozovan a mai trecut pe hârtie două terenuri intravilane, o casă de locuit de 75 m.p., un apartament de aproape 100 m.p., precum și trei automobile – un Fiat Stilo din 2002, un Volkswagen din 2006, dar și un autoturism de model HYUNDAI IX35, fabricat în 2014 – toate trecute cu valoarea de zece mii de lei.  

În iunie curent, Lozovan a fost vizată în investigația ZdG – Hoții de păduri (III). Implicarea specialiștilor în silvicultură și o înregistrare cu directorul Moldsilva: „Cum pe voi de apărat, dacă voi ați recunoscut totul?”. La o întâlnire cu mai mulți angajați ai Întreprinderii pentru Silvicultură Edineț, deputata le-a mulțumit acestora pentru susținere în precedentele campanii electorale și le-a promis ajutor pe viitor, atunci când vor avea nevoie. 

Tatiana Cunețchi (16) este economistă de profesie, fostă deputată comunistă care, în noiembrie 2019, a renunțat la mandat în favoarea funcției de director interimar al Agenției Servicii Publice. Între timp, a ajuns prim-directoare adjunctă a instituției. În trecut, a activat în cadrul mai multor instituții de stat, printre care se numără Inspectoratul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Serviciul Vamal și Curtea de Conturi. Cunețchi a obținut, în ultimii doi ani, un venit oficial de peste un milion de lei din salarii, indemnizație și pensie.

Ea mai deține peste 472 de mii de lei într-un cont bancar. Deputata aleasă declară și un apartament primit în 2015 de la stat, despre care, în 2016, spunea că „în 2015 el doar a fost supus privatizării. În el trăiesc patru persoane. Este un apartament de stat, în care eu locuiesc de peste 15 ani cu toată familia mea”. Din anul 2019, ea se plimbă cu un automobil de model Toyota Auris, a cărui valoare indicată este de 90 de mii de lei. 

Fiodor Gagauz (17) a deținut în ultimii patru ani funcția de deputat din partea PSRM. Este președinte al Mișcării Obștești „Edinaia Gagauzia”, prin intermediul căreia a militat permanent pentru transformarea R. Moldova în federație, în care unul dintre subiecți să fie regiunea transnistreană, iar al doilea – UTA Gagauz Yeri.

Funcția de deputat i-a adus, în ultimii doi ani, un venit oficial de 740 de mii de lei. Acesta declară un teren agricol cu suprafața de 0,51 hectare obținut în 2001 și alte două situate în intravilan: unul – cu suprafața de 0,18 hectare și altul – cu suprafața de 0,22 hectare. Are o casă de locuit despre care spune că a construit-o singur, un apartament, achiziționat în 2008 la circa 820 de mii de lei, și două garaje.  În declarațiile depuse la ANI până în 2020, deputatul socialist a indicat proprietăți în afara R. Moldova, un apartament de 45 de metri pătrați în orașul Burgas, Bulgaria, pe care l-a obținut în 2007. Imobilul nu se regăsește însă în declarația depusă la CEC. 

Valeriu Muduc (18) este șef al secției Direcția Deservire Fiscală Fălești, fost președinte al raionului Fălești. În noiembrie 2014, Muduc a aspirat la funcţia de deputat, fiind înscris în lista PCRM pe poziţia 43. Potrivit declarației pentru 2019-2020 depusă la CEC, Valeriu Muduc a înregistrat încasări în mărime de 306 mii de lei din salariu și indemnizație.

Reprezentantul PCRM a mai raportat o casă de locuit și un apartament, ambele în posesie și folosință. La începutul anului 2018, Muduc a fost amendat, pentru că a traversat la culoarea roșie a semaforului. A contestat actul în instanța de judecată, însă printr-o hotărâre din 11 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți contestația acestuia a fost respinsă, el fiind obligat să achite o amendă de 750 de lei. 

Adela Răileanu (19) este jurnalistă de profesie, demisă, în aprilie 2009, din funcţia de directoare a Televiziunii Publice „Moldova 1”, pentru neasigurarea echilibrului și a pluralismului de opinii. A activat în presa comunistă, apoi a ajuns la cea afiliată PSRM. În 2019, a devenit deputată, alături de socialiști. În declarația depusă la CEC, Răileanu indică un venit oficial de 730 de mii de lei de la Parlament.

Deputata socialistă mai indică că este proprietara unui apartament, a cărui valoare ar fi de 450 de mii de lei, și că din 2011 conduce un Mitsubishi ASX fabricat în același an și a cărui valoare este puțin peste 301 mii de lei. Răileanu mai indică că în martie curent a primit în dar un apartament.

Alla Darovannaia (20) este economistă de formare și a devenit deputată pe listele PSRM, în urma alegerilor parlamentare din februarie 2019. A ajuns în Parlament însă doar după ce colegul ei de partid Vladimir Țurcan a fost promovat în funcția de judecător al Curții Constituționale. Dorovannaia a declarat, pentru ultimii doi ani, conform actului depus la CEC, venituri oficiale de 729 de mii de lei. Ea declară un apartament de 61 de metri pătrați și un automobil pe care îl are în proprietate începând cu anul 2011.

ZdG a scris anterior că Alla Dorovannaia este cumnata lui Oleg Teterea, unul dintre cei mai vechi și devotați prieteni și cumetri ai lui Igor Dodon, fost deputat socialist, propulsat în mai 2020 la șefia „Chișinău-Gaz” SRL. Aceasta deține o cotă de 50% în compania „Export Invest” SRL, care se ocupă de „intermediere și brokeraj”, fiind înregistrată în 2002 și administrată de Boris Teterea, fiul mai mare al fostului deputat PSRM. Partenerul de afaceri al deputatei Darovannaia în firma „Expert Invest” este Sergiu Catană, nașul de cununie al lui Igor Dodon. Dorovannaia este asociată cu cumnatul său și în firma „Tedar Investment” SRL, care avea, până în septembrie 2019, denumirea de „Tedar-Auto” și se ocupa cu reparația mașinilor. Ea deține doar 10% din acțiuni, restul 90% fiind deținute, oficial, de Teterea.

Apartament nou și credit cu dobânda 0%

Vasile Bolea (21) a fost ales deputat în 2014. Fiind jurist de profesie, acesta s-a remarcat de nenumărate ori în procesele în care apăra interesele PSRM. În Legislativ a semnat mai multe proiecte de lege, inclusiv cel privind denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Proiectul a fost examinat în prima lectură, dar a fost retras ulterior. În declarația depusă la CEC, Bolea indică salariul său de la Parlament şi pe al soţiei sale de la ÎS Moldpresa, de circa 877 de mii de lei. 

Familia lui Bolea deţine un apartament cumpărat în 2003, în Chişinău, cu suprafaţa de 43,8 metri pătrați, cu valoarea cadastrală indicată de puțin peste 219 mii de lei, şi alt apartament, cu o suprafață de 56,55 metri pătrați, procurat anul trecut cu puțin peste 39 de mii de euro, echivalentul a circa 831 de mii de lei, adică cât aproape întreg venitul familiei pentru ultimii doi ani. Deputatul mai declară un automobil Chevrolet Aveo, din 2010, cumpărat în 2013 cu 70 de mii de lei. De asemenea, deputatul şi soţia sa au plasamente în Compania de Asigurări Grawe Carat de 26 de mii de lei în total. În anul 2018, Bolea a contractat un credit de 25 de mii de euro, pe care trebuie să-l ramburseze până în anul 2023, la dobânda zero. 

Bolea este deputatul care a promovat o ştire falsă difuzată de mass-media, conform căreia dacă  Maia Sandu ajungea preşedinte în anul 2016, avea să aducă în R. Moldova 30 de mii de sirieni. În perioada în care a deținut funcția de deputat, Bolea a avut mai multe discursuri presărate cu amenințări și limbaj licențios. În martie curent, în timp ce prezenta raportul proiectului de lege privind instituirea stării de urgență în R. Moldova, a utilizat cuvinte necenzurate.

Stă cu chirie și se plimbă cu mașina mamei

Vladimir Odnostalco (22) deține funcția de deputat al fracțiunii PSRM, din noiembrie 2014. A fost acuzat că s-a căsătorit fictiv cu colega sa de partid Marina Radvan, pentru  a obține gratuit un teren în Stăuceni. Deputatul figurează într-un clasament al demnitarilor care promovează mesaje de ură. Pentru ultimii doi ani, Odnostalco indică în declarația depusă la CEC un venit oficial de circa 816 mii de lei. Soția acestuia, cu care s-a căsătorit după ce a divorțat de Marina Radvan, care activează la „Totus Art Graphics” SRL, fondată și administrată de consilierul municipal socialist Victor Poleacov, a ridicat un salariu de doar 57 de mii de lei timp de doi ani. Familia Odnostalco se plimbă, din 2020, cu mașina mamei deputatului socialist, o Toyota Camry din 2018. Tot de anul trecut, familia sa locuiește într-un apartament oferit în locațiune, adică în chirie.

În septembrie 2020, ANI a inițiat procedura de control privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale în privința lui Odnostalco, întrucât, în 2016, a luat un împrumut de 450 de mii de lei de la compania „Exclusiv Media” SRL. Fără a-l întreba din ce resurse a întors datoria, în martie 2021 ANI a încetat controlul.

Inga Sibova (23) este ingineră de profesie și activează în calitate de directoare a „Cimișlia-Gaz” SRL. În 2019, a încercat să obțină un fotoliu de deputat pe listele PCRM, dar nu a acces în Parlament. Pentru ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, familia Sibova a avut un venit de 600 de mii de lei din salariul de la „Cimișlia-Gaz” SRL, indemnizație de la Consiliul raional Cimișlia și pensia soțului. Ea mai indică un teren intravilan, pe care îl are în posesie din 1993 și o casă de locuit din 2005.

Afacerile „penale” ale lui Burduja cu socialiștii și averea de milioane subevaluată de Mudreac

Petru Burduja (24) a ajuns în politică în 2014, când a candidat la parlamentare pe listele PSRM. Nu devenit deputat, dar a fost angajat la Parlament ca asistent al unui deputat socialist. La scrutinul din 2019, reușește însă să ajungă parlamentar. În declaraţia depusă la CEC, Burduja indică un venit de circa 750 de mii de lei. Soţia sa este angajată la Spitalul Clinic Central şi, în ultimii doi ani,  a ridicat un salariu de 202 mii de lei. Burduja mai declară că deţine un apartament de 70 de metri pătrați, primit prin testament, patru terenuri agricole cu o suprafaţă de 1,5 ha, cu o valoare de 25 de mii de lei, şi un automobil Honda CRV, fabricat în 2010 şi cumpărat în 2017 cu 261 mii de lei. 

Burduja s-a implicat și în afaceri cu socialiștii, din postura de administrator al companiei „Exclusiv Media” SRL, cea care deţine postul de televiziune NTV Moldova şi ТНТ Exclusiv, și care este vizată într-un dosar penal deschis pentru finanțarea ilegală a PSRM încă în 2016, dosar care nu are o finalitate. În noiembrie 2014, pe când exercita funcția de director al companiei „Monolit Construct” SRL, printr-o hotărâre dictată de Judecătoria Chișinău, acesta a fost recunoscut vinovat pentru nerespectarea legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă și amendat cu 4 mii de lei. A atacat cu recurs, iar Curtea de Apel Chișinău a trimis cauza la rejudecare în instanța de fond. În septembrie 2015, Judecătoria Chișinău a emis o altă decizie, prin care procesul contravențional intentat în privința lui Burduja a fost încetat. Burduja a fost coleg la Universitatea Agrară cu Galina Dodon, soția liderului PSRM.

Radu Mudreac (25) ocupă, din 2014, fotoliul de deputat în Parlament, din partea PSRM. Este unul dintre deputații socialiști care, deși este pro-rus, deține cetățenie română. Conform declarației depuse la CEC, în ultimii doi ani Familia Mudreac a avut un venit oficial de 573 de mii de lei. El deține un teren intravilan, a cărui valoare s-ar ridica la 35 de mii de euro, un apartament dobândit în 2011 cu circa 686 mii lei, dar și o casă de locuit de 200 de m.p., pe care o deține din 2018 și a cărei valoare indicată este de 978 de mii de lei, deși imobilul valorează de cel puțin cinci ori mai mult, conform unei investigații a ZdG.  

Deputatul conduce un automobil de model Toyota Land Cruiser, pe care l-a procurat în 2012 cu 600 de mii de lei. Mudreac indică în declarația sa de avere și interese personale că deține o cotă de participare de 50% la „Gradioni” SRL, firmă care, în 2011, a cumpărat un imobil pe str. Tighina 46 din Chișinău, unde se afla un monument de arhitectură protejat. Edificiul a fost distrus, iar în locul lui, în 2015, a fost dat în exploatare Centrul comercial „Grad”, acțiune care a ajuns în vizorul ANI abia în 2020. În urma controlului averii deputatului, inspectorul de integritate a stabilit o diferență de peste 4,5 milioane de lei între averea dobândită și veniturile realizate de către deputatul socialist și familia sa, în perioada decembrie 2014 – august 2016. În rezultat, Mudreac a fost denunțat la PG pentru îmbogățire ilicită și spălarea banilor.

Diana Caraman (26) este membră PCRM și, anterior, a candidat la funcția de consilieră municipală pe listele acestui partid. Caraman a fost inițial pe locul 38 în lista BECS, dar pe ultima sută de metri a fost promovată până pe locul 26, care-i permite să ajungă în Parlament. Este vorbitoare de limbă rusă, iar la evenimentul de lansare a candidaților comuniști în alegerile locale din 2019, ea a cerut presei să-i permită să se exprime în limba rusă, după ce a încercat, în prealabil, să vorbească românește. Economistă de profesie, Caraman a fost, până în 2019, asistenta unui deputat PCRM. În ultimii doi ani, ea a raportat venituri oficiale în valoare de aproximativ 135 de mii de lei. Candidata nu declară locuință personală și nici automobil.

Chiril Tatarlî (27) este agronom de profesie și, până la alegerile din 24 februarie 2019, în urma cărora a ajuns deputat, a fost președinte al raionului Taraclia. Potrivit declarației depuse la CEC, el deține o casă de locuit și alte două anexe situate în Taraclia și obținute în 1984, un automobil Suzuki Grand Vitara din 2007, cumpărat în 2013 cu doar 1 850 de euro, și un VAZ 21063 din 1990.

Anul trecut, acesta a devenit proprietarul a 11 terenuri agricole, cu suprafețe cuprinse între 10 și 40 de ari, toate cu o valoare totală indicată de 100 de lei. Mai are în posesie două terenuri intravilane, cu valoarea de zero lei. Tatarlî deține cinci depozite bancare în care păstrează peste 806 mii de lei și aproape 22 mii de lei. În perioada în care a deținut funcția de președinte al raionului Taraclia, acesta a redirecționat din fondul rutier al regiunii sume importante pentru a-și procura o mașină de serviciu, a face reparație în birou și a-l dota cu tehnica necesară, parte din echipament fiind destinat inclusiv aparatului președintelui raionului.

Numele deputatei din articolele legate de „furtul miliardului”

Elena Beleacova (28) este directoare a Agenția relații interetnice, propulsată în această funcție de PSRM, după ce s-a dezlipit de PDM, cu care a participat, fără succes, în alegerile parlamentare din 2009 și 2014. Ajunsă în tabăra socialiștilor, Beleacova a fost decorată, în septembrie 2018, de președintele de atunci Igor Dodon cu „Ordinul de Onoare”. În ultimii doi ani, a avut un salariu de doar 149 de mii de lei.

Conduce un automobil de marca Toyota, fabricat și procurat în 2019 cu puțin peste 24 de mii de euro. Numele Elenei Beleacova se regăsește și în articolele legate de „furtul miliardului”. Mold-street.com a scris în aprilie 2016 că un litigiu între doi oameni de afaceri scoate la iveală că Elena Beleacova nu şi-ar fi declarat conturile de milioane ale unui offshore. În declaraţiile de avere, Elena Beleacova nu menţionează nicăieri că ar fi beneficiar al firmei offshore „Mitta Group”, înregistrată pe Insulele Virgine Britanice. 

Svetlana Căpățină (29) este consilieră comunistă în Consiliul raional Orhei și, în trecut, a încercat de două ori să obțină un mandat de parlamentară. În declaraţia prezentată la CEC, în calitate de candidat la funcţia de deputat, Svetlana Căpăţină indica 162 de mii de lei din salariu și pensie și trei bunuri imobile nefinalizate. Anul trecut, a contractat un credit în valoare de 60 de mii de lei, pe care trebuie să-l ramburseze până în anul 2023, la dobânda de 8,3%. 

Se judecă cu ANI, după donațiile și cotizațiile către PSRM

Grigore Novac (30) este actual deputat în Parlament pe listele PSRM. În Parlament el a semnat mai multe proiecte de lege, inclusiv cel privind denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Proiectul a fost examinat în prima lectură, dar a fost retras, ulterior. Novac s-a remarcat și prin implicarea în mai multe altercații, ultima dată, în iunie 2020, când s-a încăierat în timpul pauzei unei emisiuni televizate cu deputatul PAS, Mihai Popșoi. Novac l-a lovit pe Popșoi, iar cel din urmă, după ce a chemat poliția, i-a tras și el o palmă deputatului socialist.

ANI a constatat, în iunie 2020, că Grigore Novac a încălcat legislația, inspectorul de integritate Ada Griciuc depistând o diferență vădită între veniturile și achizițiile familiei sale în mărime de 113 mii de lei, generată de procurarea automobilului Volvo XC 90, și o diferență nejustificată în mărime de 358,3 mii de lei, generată de efectuarea, în perioada 2015-2018, a plăților în scop politic sub formă de donații și cotizații către PSRM. 

Deputatul și-a argumentat achizițiile și donațiile din acea perioadă declarând că, în 2018, la celebrarea căsătoriei, ar fi obținut 250 de mii de ruble rusești, 83 de mii de euro și 15,5 mii de dolari, dar și că, în 2012, a depus la organul fiscal o declarație prin care declara că deținea 830 de mii de lei. Inspectorul de integritate însă nu a acceptat explicațiile pe motiv că alesul poporului nu le-a susținut prin „probe concludente și nu a prezentat înscrisuri care ar confirma cu certitudine volumul banilor donați”. Totodată, inspectorul și-a argumentat decizia prin faptul că celebrarea căsătoriei implică și cheltuieli, pe care alesul poporului nu le-a raportat, dar și că „circumstanțele identificate pun la îndoială veridicitatea sumei indicate (în declarația din 2012, n.r.), precum și credibilitatea acumulării disponibilului financiar din surse legale”.

Grigore Novac a atacat în instanță actul de constatare emis de către ANI. Până acum, în dosar au fost programate patru ședințe de judecată, următoarea urmând să aibă loc la începutul lunii iulie, cu câteva zile înainte de alegeri. 

Datele din declarația de avere depusă la CEC arată că, în 2019-2020, familia sa a obținut venituri de aproximativ un milion de lei, soția sa fiind și ea angajată în Parlament. 

Numele lui Novac a fost vizat, tangențial, și într-o cauză penală, după ce, în 2011, pe când era jurist la Fundația „Soluția” a dobândit, gratuit, împreună cu alte 300 de familii, terenuri publice în comuna Stăuceni, municipiul Chișinău, în calitate de familii nou-formate. Cauza penală inițiată pentru a verifica circumstanțele alocării terenurilor nu are însă o finalitate. 

Nicolai Rusol (31) este consilier municipal în Chișinău din partea PCRM. Anterior, până în 2019, a activat în Parlament, fiind șeful cabinetului fracțiunii comuniștilor din Legislativ. În ultimii doi ani, Rusol a declarat venituri de la partid, Parlament și Primăria Chișinău, în valoare totală de 236 de mii de lei. El deține ¼ cotă-parte dintr-un apartament în Chișinău, privatizat în anii 90, și un automobil VAZ fabricat în 2005 și cumpărat în 2019 cu 10 mii de lei. 

Ivanna Koksal (32) a acces în Parlament, pe listele PSRM, în urma alegerilor din februarie 2019, după ce, anterior, a fost membră a Adunării Populare a UTA Găgăuzia de legislaturile a patra și a șasea. La 18 mai 2018, președintele de atunci Igor Dodon i-a acordat medalia “Meritul Civic”, „pentru contribuție la asigurarea statorniciei politice, economice și culturale a unității teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri), merite în promovarea transformărilor sociale ale regiunii și activitate legislativă intensă”. 

Potrivit unui articol realizat de Moldova Curată, sediul care găzduia redacția ziarului „Meydan”, cu o suprafață de 248 m. p, de pe strada Șciors 1 din municipiul Comrat, a intrat în posesia Ivannei Koksal în septembrie 2013. Inițial, acest imobil nu a fost inclus în declarațiile de avere ale proaspetei deputate, depuse la CEC de la Comrat. Imobilul despre care susţine că l-a primit drept donație din partea surorii sale se regăsește în declarația depusă la CEC, în calitate de candidată la funcția de deputată. Tot în această declarație Koksal indică un venit oficial de 680 de mii de lei de la Parlament și 90 de mii de dolari SUA, pe care i-a cumulat soțul ei. Deputata mai indică un apartament achiziționat în 2004 și altul obținut, în 2019, prin abitație. Tot în 2019, Koksal și-a achiziționat un automobil de model Honda CRV, cu 100 de mii de lei. 

Partidul Șor: 6 mandate

Deputați ai miliardului furat

Ilan Șor, fost primar de Orhei și actual deputat este cap de listă al Partidului Șor. Înainte de a se implica în politică, era un prosper om de afaceri graţie imperiului economic lăsat moştenire de tatăl său, Miron Şor. În ultimii ani, însă, numele lui Ilan Şor a devenit tot mai prezent în dosare penale și acuzații de corupție, totul culminând cu scandalul miliardului furat din cele trei bănci şi, în final, cu autodenunţurile care au dus la reţinerea și condamnarea ex-premierului Vlad Filat și a controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon.

Numele lui Șor este legat și de privatizarea dubioasă a patrimoniului Sindicatelor, dar și de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, care a ajuns în gestiunea unei firme afiliate lui, în urma unui contract semnat în condiții suspecte cu Guvernul R. Moldova.

Reţinut în mai 2015, Ilan Şor a fost condamnat, în 2017, la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. În februarie curent, s-au împlinit trei ani de când dosarul lui Şor se examinează la CA Cahul.

Ilan Șor este anunțat în căutare, după ce a părăsit R. Moldova, la scurt timp după ce PDM-ul condus de Plahotniuc a cedat guvernarea. Ulterior, Șor a rămas fără imunitate parlamentară, pe numele său fiind deschis un dosar penal pentru traversarea ilegală a frontierei de stat, dosar conexat cu o cauză penală aflată pe masa Procuraturii Anticorupție încă din decembrie 2014 și care vizează devalizarea sistemului bancar din R. Moldova, „prin sustragerea mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari din activele Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank”. La 23 august 2019, șeful oficiului INTERPOL din R. Moldova declara pentru ZdG că Ilan Șor se află în Israel, stat al cărei cetățenie o deține și că acesta nu poate fi extrădat. 

Potrivit declaraţiei pe proprie răspundere depusă la CEC, ex-primarul de Orhei nu este un om atât de bogat, el indicând afaceri şi venituri modeste. Practic, toate firmele lui Şor, reunite generic sub umbrela „Shor Holding”, sunt înregistrate pe numele unor persoane de încredere din anturajul acestuia, inclusiv membri ai familiei. Deși în declarația de avere de la CEC susţine că deţine doar o cotă-parte de 0,8931%, cu valoarea de cumpărare de 193,5 mii de lei la „Avantage” SRL, afacere administrată de Ilona Şor, mama sa vitregă, potrivit Raportului Kroll, în 2011, în componenţa „Shor Holding” intrau 10 firme, iar la 31 octombrie 2014, adică în doar trei ani, numărul acestora a ajuns la 39 de companii. 

Marina Tauber, a doua pe lista Partidului Șor, este vicepreședinta formațiunii politice și actuală deputată. Înainte de a accede în legislativ, Tauber a exercitat, timp de aproape un an, funcția de primară a comunei Jora de Mijloc. Până în 2016, înainte de a se lansa în politică, a fost timp de șase ani, președinta Federației de Tenis din Moldova. Fosta colegă de școală a lui Ilan Șor figurează în ambele rapoarte Kroll privind furtul miliardului de la cele trei bănci. Potrivit raportului, Tauber, alături de alți acționari ai Unibank, ar fi acționat concertat în beneficiul lui Ilan Șor.

Marina Tauber a rămas fără imunitate parlamentară în 2019, fiind cercetată pentru că ar fi „favorizat fraudarea sistemului bancar”. Tauber a fost reținută, dar un an mai târziu, a fost scoasă de sub urmărire penală, pe motiv că faptele nu ar întruni elementele infracțiunilor imputate.

În 2020, averea proaspetei deputate a constituit pretext pentru două demersuri, în adresa ANI și PG. Atunci, autoarea demersului, deputata socialistă, Marina Radvan, preciza că datele din declarațiile de avere ale Marinei Tauber trezesc nedumeriri, făcând trimitere la accesoriile de lux etalate de parlamentară. Controlul nu are încă o finalitate. 

În ultimii doi ani, potrivit declarației depuse la CEC, Tauber a avut venituri oficiale de aproximativ 550 de mii de lei. Ea deține în proprietate un apartament moștenit în 2007 și estimat la 496 mii de lei. Totodată, Tauber mai indică că, din 2020, închiriază un alt bun imobil de circa 119 m.p., estimat la 241 de mii de lei. Aceasta conduce un Volkswagen Passat, fabricat în 2018 și dobândit în 2019, a cărui valoare este de circa 327 de mii de lei.

Tauber declară că, în ultimii doi ani, a primit, în total, la ziua sa circa 670 de mii de lei, dar și cadouri scumpe. Totodată, Marina Tauber are datorii de circa 1,7 milioane de lei față de mama vitregă a lui Ilan Șor, Ilona Șor.

Denis Ulanov (3) este membru al Consiliului politic național al formațiunii și actual deputat în Parlament. 

Ulanov a fost unul dintre avocații lui Ilan Șor în dosarele penale ale acestuia. Numele lui Denis Ulanov figurează și în documentele legate de scandalul Panama Papers, după ce a prestat servicii juridice unor companii implicate în preluarea activelor statului din întreprinderea de stat „Aroma”. La 22 martie curent, Denis Ulanov a rămas fără imunitate parlamentară, fiind cercetat penal pentru „escrocherie” și „spălare de bani” în același dosar al fraudei bancare.

În ultimii doi ani, potrivit declarației depuse la CEC, familia Ulanov a avut venituri oficiale de aproximativ 11 milioane de lei, majoritatea banilor fiind obținuți ca dividende de pe urma activității companiilor familiei: SRL „Legalarte” (servicii juridice) și SRL „Stevart” (activități juridice și imobiliare), din vânzarea cotei-părți deținută într-o altă firmă sau din vânzarea unor automobile. Familia Ulanov mai declară patru apartamente, trei terenuri și cinci autovehicule, toate obținute între anii 2017 și 2020. 

Petru Jardan (4) este deputat, iar anterior a ocupat mai multe funcții importante în afaceri afiliate lui Ilan Șor. Din 2013, a fost directorul companiei „Avia Invest”, cea care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău, în urma unui contract de parteneriat public-privat încheiat în condiții dubioase cu Guvernul R. Moldova.

În martie curent, Petru Jardan a rămas fără imunitate parlamentară, iar la scurt timp a fost reținut pentru 72 de ore, el fiind cercetat pentru abuz de serviciu în proporții deosebit de mari în interesul unui grup organizat și în detrimentul intereselor Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în perioada concesionării. În prezent, el este cercetat în libertate. 

În ultimii doi ani, acesta a raportat venituri de circa 2,2 milioane de lei. Jardan deține 11 terenuri agricole cu o suprafață totală de circa 9 ha, iar în acest an și-a cumpărat un apartament în valoare de aproape un milion de lei. În conturile bancare, familia sa deține 167 de mii de lei. Familia are și o cotă de participare în cadrul firmei „Altotal-Cons” SRL.

Reghina Apostolova (5) este actuală deputată. Anterior a fost viceprimară la Orhei, dar și una dintre profesoarele lui Ilan Șor. Ea a fost anterior şi consilieră municipală în Chișinău din partea PCRM. Apostolova figurează și ea în ambele rapoarte KROLL privind „furtul miliardului”. În septembrie 2019, la fel ca și Tauber, Apostolova a rămas fără imunitate, fiind cercetată pentru că ar fi „favorizat fraudarea sistemului bancar”. Un an mai târziu, și ea a fost scoasă de sub urmărire penală.

În ultimii doi ani, Apostolova a declarat că a obținut venituri oficiale de circa 800 de mii de lei. Deși în declarația din 2019, reprezentanta Partidului „Șor” declară o cotă-parte dintr-un apartament de 93 de metri pătrați, dobândit în 2018, în declarația pentru anul 2020, dar și în cea depusă la CEC, Apostolova nu indică niciun bun imobil. Totodată, deputata declară un teren și că are în folosință un autoturism de marca Volkswagen Passat, dobândit în 2019. 

Vadim Fotescu (6) este jurist de profesie și deputat în actualul Parlament. Înainte de a intra în politică, Fotescu a activat în sectorul privat, exercitând funcția de jurist în cadrul a trei companii din holdingul gestionat de șeful său, Ilan Șor. În 2020, Vadim Fotescu a fost subiectul unui act de constatare a ANI privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților, manifestat prin exercitarea mandatului de deputat concomitent cu activități remunerate în cadrul mai multor firme, dintre care companii afiliate lui Ilan Șor, însă controlul a încetat, pe motiv că încălcările nu s-au adeverit.

În ultimii doi ani, familia deputatului a raportat, din salarii și dividende, circa 3,7 milioane de lei. Soția sa este angajată la Avia Invest SRL, gestionara Aeroportului Internațional Chișinău. Cei mai mulți bani, 2,2 milioane de lei, familia proaspătului deputat i-a primit din dividendele obținute de la „Profistaff” SRL, firmă cu activități de consultanță. Familia sa are în proprietate două apartamente și două automobile, iar în conturile bancare păstrează aproximativ 77 de mii de lei.

Vadim Fotescu a ajuns din nou deputat după ce, cu două săptămâni înainte de alegeri, din lista Partidului Șor a fost exclus Vitalie Balinschi, cel care candida de pe locul patru.

Cei 101 deputați aleși în urma alegerilor parlamentare din 11 iulie își vor putea prelua funcțiile după ce rezultatele scrutinului vor fi validate de către Comisia Electorală Centrală și Curtea Constituțională