Principală  —  IMPORTANTE   —   DOC/ Dosarul Șor, de trei…

DOC Dosarul Șor, de trei ani la CA Cahul. Peste 50 de ședințe amânate, judecătoare-raportor demisionară și avocații care vor să plece în vacanță în timpul a 14 ședințe programate

Foto: Anticoruptie.md

În februarie curent, se împlinesc trei ani de când dosarul lui Ilan Şor a ajuns pe masa Curții de Apel Cahul. În această perioadă, au fost programate 54 de şedinţe de judecată, fiind înregistrare 51 de amânări în examinare. Ședințele de judecată au fost amânate timp de trei luni, în toamna anului 2018, și timp de 6 luni, în perioada septembrie 2019 – martie 2020, în scopul efectuării unei expertize juridice a dosarului, la cererea apărătorilor lui Şor. În primăvara anului 2020, câteva ședințe au fost amânate din cauza stării de urgență naționale, instituite în contextul pandemiei COVID-19, iar în mai 2020 avocații lui Șor au cerut strămutarea cauzei penale la o altă instanță egală în grad, solicitare respinsă de Curtea Supremă de Justiție, însă care a adus alte 13 amânări în examinarea dosarului. În ultimele luni, apărătorii lui Șor au sesizat de mai multe ori Curtea Constituțională (CC), motiv pentru care, din nou, ședințele de judecată sunt amânate, iar în decembrie 2020 examinarea dosarului a fost chiar suspendată timp de o lună. Între timp, judecătoarea Nina Veleva, care a examinat acest dosar, ea fiind și raportor, și-a prezentat demisia din sistem, iar avocații lui Șor au solicitat amânarea altor câteva ședințe de judecată, pe motiv că ambii merg în concediu anual de odihnă.

La 12 februarie 2018, după aproape opt luni de blocaj la Judecătoria Chişinău şi Curtea de Apel (CA) Chişinău, dosarul de escrocherie şi spălare de bani intentat pe numele lui Ilan Şor a ajuns la CA Cahul. Şedinţele de judecată au început în aprilie 2018, iar pe parcursul verii acestea au tot fost amânate din cauza lipsei martorilor sau pentru că Şor ar fi avut probleme de sănătate. În septembrie 2018, dosarul Şor a stat pe pauză timp de trei luni, după ce apărarea a solicitat efectuarea unei expertize financiar-contabile. O altă pauză din același motiv, doar că deja pentru 6 luni, a fost în perioada septembrie 2019 – martie 2020, după ce materialele cauzei penale au fost remise repetat pentru efectuarea expertizei judiciare.

Avocații lui Șor au cerut, încă în 2016, să fie efectuată o expertiză juridică, însă au fost refuzați. Solicitarea acestora a fost satisfăcută abia atunci când dosarul a ajuns la Curtea de Apel din Cahul, în 2018. Expertiza care presupune „analiza tuturor tranzacţiilor efectuate şi rulajele în conturi, în vederea stabilirii prejudiciului” a fost efectuată de Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ) al Ministerului Justiției.

În februarie 2020, după aproape un an și jumătate de la inițierea expertizei, CNEJ a suspendat procedura „în legătură cu necesitatea prezentării de către ordonator a unor materiale suplimentare pentru examinare”. CNEJ informa că expertiza economico-financiară judiciară va fi finalizată și expediată instanței doar în cazul prezentării de către ordonator a materialelor suplimentare solicitate, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent.

Ilan Șor motivează neprezentarea documentelor suplimentare către CNEJ prin faptul că „cele 12 volume din dosarul penal” ar fi suficiente, odată ce sunt suficiente pentru acuzația ce i se aduce.

Publicitate
Publicitate

„Declar categoric că nimeni și nimic nu împiedică efectuarea expertizei, întrucât la toate întrebările enunțate se poate răspunde în baza documentelor din dosar, precum și a documentelor furnizate suplimentar de bancă și Procuratură. Prezentându-mi acuzația de escrocherie, procurorii au considerat că acele documente din cele 12 volume din dosarul penal sunt suficiente pentru a susține această acuzație? De ce însă expertiza afirmă că acestea nu sunt suficiente? Iar dacă aceste documente nu dovedesc vinovăția mea și expertiza nu dorește să stabilească asta, mă întreb pentru ce fapte sunt judecat?”, susține Ilan Șor.

În primăvara anului 2020, câteva ședințe de judecată au fost amânate din cauza stării de urgență naționale, instituite în contextul pandemiei COVID-19, iar în mai 2020 avocații lui Șor au cerut strămutarea cauzei penale la o altă instanță egală în grad, solicitare respinsă de Curtea Supremă de Justiție, însă care a adus alte 13 amânări în examinarea dosarului.

În ultimele luni, apărătorii lui Șor au sesizat de mai multe ori CC, motiv pentru care, din nou, ședințele de judecată sunt amânate. În decembrie 2020 examinarea dosarului a fost suspendată pentru o lună, după ce avocații lui Șor au cerut Înaltei Curți să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate. Magistrații CC au respins, însă, sesizarea avocaților, iar la 18 ianuarie 2021 examinarea dosarului a fost reluată. Patru zile mai târziu, avocații Aureliu Colenco și Denis Calaida au depus cerere de recuzare a completului de judecată, iar procedura de examinare a dosarului a fost suspendată, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.

Conform portalului CA Cahul, pentru luna februarie mai sunt programate trei ședințe de judecată în dosarul lui Ilan Șor și una pentru 1 martie.

Avocații lui Șor pleacă în vacanță și cer amânarea a 14 ședințe

Într-un răspuns pentru ZdG, președintele CA Cahul, Ruslan Petrov, spune că la 3 februarie, curent, în adresa Curții a parvenit cererea avocaților Aureliu Colenco și Denis Calaida, cu solicitarea amânării a 14 ședințe de judecată, preconizate pentru lunile februarie – martie, pe motiv că cei doi se vor afla în concediu anual de odihnă.

„Respectiva cerere va fi pusă în dezbatere și examinată la cea mai apropiată ședință de judecată”, spune Petrov.

Președintele CA Cahul ne-a mai spus că, aferent derulării procesului judiciar, în ședința din 12 decembrie 2020, prin încheierea protocolară, procurorului i-a fost stabilit un termen – limită pentru solicitarea administrării probelor noi până la data de 17 decembrie 2020. Conform acestuia, la moment, toate cererile de administrare a probelor înaintate de procuror sunt examinate.

Demisia judecătoarei raportor și impactul asupra dosarului

La 26 ianuarie 2021, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au acceptat demisia judecătoarei de la CA Cahul, Nina Veleva, care a examinat dosarul lui Ilan Șor mai bine de doi ani și jumătate, și care este și raportor în acest dosar. Propunerea privind eliberarea din funcție a acesteia va fi înaintată președintei Maia Sandu, care urmează să decidă asupra semnării decretului de eliberare.

Președintele CA Cahul a precizat pentru ZdG că judecătoarea Veleva se va considera eliberată din funcția de judecător al Curții, din momentul publicării decretului de eliberare din funcție a acesteia în Monitorul Oficial al R. Moldova.

„Până la acel moment, judecătoarea Nina Veleva se află în exercițiu funcției și dosarele aflate în procedura judecătorului, nu pot fi retrase. Ulterior, după caz, dosarul penal de învinuire al lui Ilan Șor va fi repartizat în mod automat – aleatoriu prin Programul Integral de Gestionare a Dosarelor (PIGD), programul computerizat desemnând judecător – raportor în respectiva cauză penală”, ne-a spus Ruslan Petrov.

După demisia judecătorului – raportor și înlocuirea acestuia cu un alt judecător, conform Codului de procedură penală, cauza se va judeca în continuare, oferindu-se judecătorului care intervine în proces timp pentru a lua cunoștință de materialele cauzei, fără reluare judecării cauzei de la început.

„Noul judecător este în drept să solicite repetarea unor acțiuni procesuale deja efectuate în ședință în lipsa lui, dacă are de concretizat chestiuni suplimentare”, a mai spus pentru ZdG președintele CA Cahul.

Ruslan Petrov nu a putut comenta ce se va întâmpla dacă președinta Maia Sandu nu va semna decretul de demisie al judecătoarei Nina Veleva.

Nina Veleva activează de mai mult de zece ani în sistem, fiind judecătoare la instanța de apel Cahul din 2015.

Reţinut în mai 2015, Ilan Şor a fost condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă.

La 12 februarie 2018, după aproape opt luni de blocaj la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel (CA) Chișinău, dosarul de escrocherie și spălare de bani pe numele lui Șor a ajuns pe masa Curții de Apel Cahul. Soarta lui Șor în instanța de apel urmând a fi decisă de trei magistrați: Evghenii Dvurecenschi, Nina Veleva și Vitalie Movilă, ultimul fiind președinte al completului de judecată.

Dosarul a fost transmis în gestiunea celor trei după ce președintele CA Chișinău, Ion Pleșca, a invocat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) că în instanța pe care o conduce, care numără 56 de magistrați, dintre care 21 fac parte din Colegiul penal, nu sunt decât doi judecători compatibili pentru a examina cauza. Spre deosebire de CA Chișinău, la Cahul există doar un singur colegiu, format din două complete de judecători, care examinează atât cauze penale, cât și civile, comerciale și de contencios administrativ.

Ilan Șor, în privința căruia este aplicată interdicția de a părăsi țara, a apărut în spațiul public pentru ultima oară la 12 iunie 2019, în cadrul unei conferințe de presă. Se întâmpla cu două zile înainte ca PDM să cedeze puterea și să treacă în opoziție.

La 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a declarat că Ilan Șor a părăsit ilegal țara și că a fost anunțat în căutare națională și internațională. La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.

Câteva zile mai târziu, respectivul dosar a fost conexat cu o cauză penală aflată pe masa Procuraturii Anticorupție încă din 4 decembrie 2014 și care vizează devalizarea sistemului bancar din R. Moldova, „prin sustragerea mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari din activele Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank și comiterea altor fapte penale în scopul realizării intereselor personale și de grup”.

La 23 august 2019, șeful oficiului INTERPOL din R. Moldova declara pentru ZdG că Ilan Șor se află în Israel, stat al cărei cetățenie o deține.

Publicitate
Publicitate