DOC/ Motivarea achitării unui alt judecător prins în flagrant cu mită: Provocare

Achitarea judecătorului Ion Cazacu, la Curtea de Apel Chişinău, este motivată de magistraţi prin faptul că organele de drept ar fi provocat comiterea infracţiunii. Dacă judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie vor menţine decizia, magistratul ar putea reveni în funcţie, primind şi salariul pentru perioada absenţei forţate de la serviciu.

ZdG a scris anterior că magistratul Ion Cazacu a fost reţinut în flagrant de procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pe 16 aprilie 2014, în incinta Judecătoriei Glodeni, instanţă pe care acesta o conducea. Reţinerea a avut loc imediat după ce ar fi primit 10 mii de lei de la Petru Tincu, un inculpat dintr-un dosar pe care Cazacu îl avea în gestiune. Mita fusese transmisă prin intermediul unui procuror din Glodeni, Liviu Velişco. În schimbul acestei sume, inculpatul Tincu urma, potrivit procurorilor, să fie absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier fiind în stare de ebrietate. Procurorii l-au reţinut atunci pe judecătorul Ion Cazacu, dar şi pe Petru Tincu. La scurt timp, ambii au fost trimişi în judecată, magistratul fiind suspendat din funcţie pe durata anchetei penale.

„Nu s-au constatat faptele infracţionale”

În septembrie 2018, după un şir lung de procese, magistraţii Iurie Melinteanu, Ghenadie Lîsîi şi Ion Bulhac, de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, au decis că Ion Cazacu şi Petru Tincu nu ar fi vinovaţi de fapta încriminată. În noiembrie, a fost publicată şi motivarea deciziei de achitare, constatându-se că, la mijloc, a fost o provocare pusă la cale de organele de drept. Totodată, magistraţii au constatat că mai multe probe din dosar ar fi fost obţinute de procurori şi de ofiţerii de investigaţii cu încălcarea legislaţiei penale.

„Circumstanţele de fapt şi de drept, care urmează a fi dezvăluite şi expuse în continuare, demonstrează integral că acţiunile de provocare, precum şi încălcările procesuale admise de acuzatorul de stat, sunt motivele care generează în cele din urmă achitarea inculpaţilor, pe motiv că nu s-a constatat existenţa faptului infracţiunii. Instanţa de apel reiterează că sub aspectul elementelor constitutive ale infracţiunilor incriminate lui Ion Cazacu şi Petru Tincu, probele administrate de organul de urmărire penală, cercetate în instanţa de fond şi suplimentar în şedinţa instanţei de apel, atestă că nu s-au constatat fapte infracţionale. Cu atât mai mult, încălcările de procedură admise la etapa urmăririi penale fac inadmisibilă aprecierea acestora drept verosimile, concludente şi pertinente”, scriu judecătorii de la CA Chişinău.

„Organul de urmărire penală a avut un rol de provocator”

„Colegiul Penal reiterează că sub aspectul circumstanţelor descrise de inculpaţi, martori, cât şi acţiunile procesuale, dar şi măsurile speciale de investigaţii se conturează o concluzie clară şi certă asupra faptului că acţiunile organului de urmărire penală au fost îndreptate doar spre a accentua acţiunile denunţătorului fără a verifica veridicitate relatărilor acestor din urmă. Colegiul Penal nu identifică probe pertinente, admisibile, concludente, veridice şi utile prin care s-ar confirma existenţa în acţiunile lui Petru Tincu şi Ion Cazacu a faptelor infracţionale incriminate. În acest context, Colegiul Penal va nota că în cadrul urmăririi penale, de către organul de urmărire penală nu au fost administrate suficiente probe ce să demonstreze cu certitudine şi indubitabil că existenţa faptei incriminate, în situaţia în care întreaga învinuire este bazată exclusiv pe declaraţiile denunţătorului, cât şi a martorilor provocatori, dar şi pe unele acţiuni de urmărire penală şi măsuri speciale de investigaţii administrate cu încălcarea rigorilor Codului de procedură penală”, scriu magistraţii Melinteanu, Lîsîi şi Bulhac.

„Colegiul Penal notează şi însuşi faptul că organul de urmărire penală, cât şi nemijlocit persoana care a sesizat organul de urmărire penală, au avut un rol de provocator la comiterea şi investigarea faptelor de corupţie, incriminate lui Ion Cazacu şi Petru Tincu. Implicarea organului de urmărire penală în constatarea faptelor infracţionale de corupţie incriminată inculpaţilor a fost decisivă, în situaţia în care organul de urmărire penală nu s-a limitat doar la asistarea şi înregistrarea acţiunilor de urmărire penală, exercitând în cele din urmă acţiuni de provocare la comiterea actelor de corupţie, care într-un alt mod, sau situaţie nu ar fi avut loc”, au concluzionat judecătorii de la CA Chişinău.

Citiți AICI integral motivarea deciziei Curții de Apel Chișinău în acest dosar.

Cazacu, pe urmele lui Gheorghe Popa?

Dosarul pe numele lui Ion Cazacu şi Petru Tincu urmează să fie examinat la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Conform informaţiilor de pe site-ul instanţei, recursul a fost depus de procurorii Victor Muntean şi Djulieta Devder împotriva decizia CA Chişinău şi a fost înregistrat la CSJ la data de 23 noiembrie 2018, pe dosar nefiind încă stabilită data şedinţei de judecată.

Dacă magistraţii instanţei supreme vor menţine decizia CA Chişinău, magistratul Ion Cazacu va putea reveni în funcţie, iar ulterior, va putea solicita să-i fie plătit salariul pentru perioada absenţei forţate de la locul de muncă, dar şi despăgubiri morale.

Anterior, ZdG a relatat despre cazul judecătorului Gheorghe Popa, prins în flagrant cu 200 de USD în octombrie 2013, achitat ulterior de instanţele de judecată şi repus în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii în iulie 2017. Ulterior, Popa a cerut să-i fie achitat salariul pentru perioada în care a fost suspendat din funcţie. La fel ca şi Ion Cazacu, Gheorghe Popa a fost achitat pentru că organele de drept ar fi provocat comiterea infracţiunii. În ultimii ani, mai mulţi judecători şi procurori prinşi cu mită au fost, în final, achitaţi pentru acelaşi motiv: comiterea infracţiunii a fost provocată de agenţi ai statului care acţionau sub îndrumarea CNA.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. Denisiuc Boris

    Numai judecătorii sînt provoceți la mită,de parcă cinevai impune săea banii. Gh.Popa – dacă să analizezi dosarele privind recunoașterea dreptului de proprietate,mai ales a proprietății comune ce le-a revenit țăranilor în urma privatizării colhozurilor și sovhozurilor- apoi demult trebuia să iasă deja din puscărie. Și un caz concret de care a fost vizat și CSM – Gh Popa a emis o decizie ilegală,prin care la recunoscut pe cet.Anton Veceaslav din Telenești,proprietar a unui teren de pe lîngă casă,cu toate că așa tranzacții se fac numai prin contract de vînzare-cumpărare. CSM n-a găsit nimic ilegal în aceste acțiuni. Cu toate că mai apoi judecătorul Școlnic a anulat acea decizie și ea a devenit irevocabilă. De ce CSM la apărat pe Gh.Popa? Păi fratele e activist la PD-ul din Telenești,și nu sînt excluși nici banii,doar judecătorii- inclusiv cei de la CSM tot sînt provocați la mită.

  2. Rimschi Valentin/Римский Валентин

    “Totodată, magistraţii au constatat că mai multe probe din dosar ar fi fost obţinute de procurori şi de ofiţerii de investigaţii cu încălcarea legislaţiei penale”. Totusi, care din articole CPP au fost incalcate? Nu ne este clar deloc ca si in cazul lui Gheorghe Popa. Art. 132/2(1) p. 2, lit. c), f) CPP au fost sau n-au fost incalcate? Da sau nu???

  3. Rimschi Valentin/Римский Валентин

    Sute si sute de personae au fost condamnate doar in baza probelor obtinute prin provocare care potrivit CPP n-au nicio putere juridica. Aceste probe putrede trebuie sau nu trebuie excluse din dosarele respective in urma revizuirii in conformitate cu prevederile art. 4 al Protocolului nr. 7 Conv. EDO?

  4. Justiţiabil md

    Să admitem că a fost provocat şi nu a fost posibilă tragerea la răspundere penală. Dar cum rămîne cu deontologia? Şi mai vrem să sporim încrederea în justiţie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *