Falsuri și sperietori despre reforma APL din R. Moldova: „Vor dispărea satele”, „pierdem serviciile”, „instituțiile vor fi controlate politic”

În ultimele săptămâni, subiectul reformei administrației publice locale din R. Moldova a fost vizat de mai multe speculații și falsuri. Unele afirmații distribuite online și în spațiul public susțin că reforma ar urma să lichideze satele, să îndepărteze serviciile publice de cetățeni și să concentreze puterea în mâinile autorităților centrale.

Datele din conceptul reformei și opiniile experților arată însă că aceste afirmații nu corespund adevărului. Reforma prevede consolidarea administrațiilor locale, păstrarea serviciilor în comunități și acordarea unor stimulente financiare de peste 6 miliarde de lei pentru localitățile care aleg să se amalgameze, potrivit unei analize StopFals.md.

R. Moldova urmează să reducă numărul raioanelor de la 32 la 10, iar după alegerile locale din 2027 nu vor mai exista primării cu mai puțin de 3000 de locuitori, conform reformei administrației publice locale.

Procesul de amalgamare voluntară a localităților (unirea benevolă a două sau mai multe primării în una singură) va fi stimulat prin majorarea de trei ori a sprijinului financiar acordat primăriilor care decid să se unească, fondurile fiind destinate în special proiectelor de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare.

Pentru perioada 2026-2030 este prevăzut un pachet de stimulente de 6,4 miliarde de lei.

Reforma este justificată de gradul ridicat de fragmentare administrativă: peste 87% dintre primării au sub 3.000 de locuitori, ceea ce limitează capacitatea acestora de a atrage investiții și de a furniza servicii publice eficiente. Potrivit datelor oficiale, doar 53 de primării depășesc 5.000 de locuitori, 63 au între 3.000 și 5.000, iar 776 sunt sub pragul de 3.000. Aceste unități administrativ-teritoriale sunt principalele vizate de procesul de amalgamare. 

În esență, amalgamarea înseamnă comasarea voluntară a mai multor primării într-o singură administrație locală mai mare. 

Decizia se ia la nivel local, prin acordul consiliilor locale și consultarea cetățenilor.

• După aprobarea oficială, se formează o nouă primărie comună, iar administrațiile vechi sunt comasate. Autoritățile susțin că reforma urmărește consolidarea administrațiilor locale și creșterea calității serviciilor publice prin eficientizarea structurii administrative și dezvoltarea infrastructurii comunităților. 

FALS: Cetățenii vor fi nevoiți să meargă zeci de kilometri pentru a beneficia de servicii publice

În contextul reformei, pe rețelele sociale au fost distribuite afirmații potrivit cărora odată cu amalgamarea primăriilor oamenii vor trebui „să parcurgă jumătate de țară pentru a avea acces la o clădire administrativă” sau că „accesul la servicii devine mai dificil”.

O altă idee promovată este că „acolo unde dispar primăriile, dispare ultimul punct de contact al oamenilor cu statul”. În aceeași retorică, Irina Vlah, lidera formațiunii Inima Moldovei, a declarat că „oamenii vor pierde accesul la servicii pe care erau obișnuiți să le primească în satul lor”.

„În realitate, conceptul reformei prevede că serviciile publice vor rămâne accesibile la nivel local. Potrivit documentului prezentat de Guvern, în clădirile fostelor primării sau în puncte strategice din localitățile absorbite vor fi deschise Centre Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS), astfel ca oamenii să nu fie nevoiți să se deplaseze pe distanțe mari către noua primărie. Prin acest sistem de ghișeu unic, cetățenii vor putea accesa peste 600 de servicii publice, inclusiv în format digital”, informează StopFals.

Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, afirmă că reforma nu urmărește reducerea accesului populației la servicii, ci consolidarea capacității administrațiilor locale de a furniza servicii mai bune.

„Conceptul de reformă spune foarte clar că accesul cetățeanului la servicii publice rămâne o prioritate și nici într-un caz reforma nu va duce la eliminarea serviciilor la nivel local. Dar trebuie să înțelegem că serviciile de calitate costă și pentru a avea servicii calitative avem nevoie de autorități publice locale capabile să investească în acele servicii locale, iar pentru aceasta se face această reformă, pentru ca primăriile să aibă mai multe venituri proprii, să aibă mai mult acces la resurse și să poată contribui la creșterea calității serviciilor la nivel local. Din conceptul reformei reiese că amalgamarea nu va duce și la amalgamarea servicilor sociale. Din contra, serviciile sociale vor rămâne și autoritățile vor putea să investească în calitatea acestor servicii”, a declarat expertul în cadrul podcastului ZdC. 

FALS: Reforma va duce la dispariția satelor

O altă narațiune intens promovată este că modificarea structurii administrative va duce la dispariția satelor. De exemplu, Corneliu Popovici, fost ministru al Educației în Guvernul Chicu și consilier prezidențial al lui Igor Dodon, a catalogat documentul drept un „experiment care distruge satele din Moldova”, în timp ce PSRM insistă în declarațiile publice că „lichidarea forțată a primăriilor va duce la distrugerea autonomiei locale, la depopularea și mai accentuată a satelor și la limitarea accesului cetățenilor la servicii publice”.

Afirmația nu corespunde adevărului.

Autoritățile subliniază că „satul rămâne, numele și tradițiile rămân. Se mută doar sediul administrativ pentru a aduce mai mulți bani și investiții comune în canalizare, apă și drumuri”. 

Într-o analiză privind reforma, Vasile Tofan, co-fondatorul mișcării Europa 2028, susține că satele R. Moldova se golesc de oameni în prezent tocmai sub umbrela actualului sistem fragmentat, din lipsă de drumuri, apă curentă, canalizare și locuri de muncă.

„În realitate, satele dispar astăzi tocmai pentru că nu există servicii și oportunități economice. O primărie cu șase angajați nu poate organiza colectarea gunoiului, nu poate accesa fonduri europene și nu poate atrage un investitor. Consolidarea administrației nu amenință satul, din contra, îi oferă o administrație capabilă să-l servească. Satul nu dispare. Capătă, în sfârșit, o administrație care funcționează”, spune Vasile Tofan.

Este reforma „o metodă de control politic”?

Printre criticile formulate la adresa reformei se numără și afirmația că reducerea numărului de primării și raioane ar avea drept scop consolidarea controlului politic exercitat de autoritățile centrale asupra administrației locale.

În acest context, Irina Vlah a declarat că „scopul real al preconizatei reforme este aducerea autorităţilor publice locale sub controlul total al puterii centrale”. Iar Corneliu Popovici a afirmat că optimizarea administrativă ar reprezenta „o portiță de scăpare pentru lipsa fondurilor și dorința de control politic asupra instituțiilor”.

Expertul Adrian Lupușor susține că afirmațiile sunt false și că primăriile mici sunt în prezent mai vulnerabile la influențe politice tocmai din cauza dependenței lor financiare de autoritățile centrale.

„Acum primăriile mai mici sunt mult mai dependente de transferuri de la bugetul central. 80% din bugetul primăriilor sub 1.000 de locuitori sunt transferuri de la bugetul central. Adică sunt primari care sunt nevoiți să treacă de la o guvernare la alta, schimbă culoarea politică ca să poată avea acces la resurse. Sunt primari care sunt nevoiți să facă asta în loc să se gândească la dezvoltarea economiei locale. Sunt primari care se gândesc cum să dea mai bine cu guvernarea pentru a lua mai mulți bănuți pentru satul său. Însă o primăria mai mare înseamnă dependență mai mică de bugetul central, înseamnă mai multe resurse proprii, mai multă autonomie, mai multe posibilități de dezvoltare locală”, spune Adrian Lupușor.

Expertul susține că pentru ca reforma administrativ-teritorială să producă efecte durabile, comasarea primăriilor trebuie însoțită de măsuri de descentralizare fiscală: „Avem nevoie de această componentă care să stimuleze veniturile proprii ale autorităților locale și să reducă dependența de bugetul central”.

Mesaje alarmiste, trase la indigo

Mai multe conturi anonime de Tiktok au distribuit videouri în care se afirmă că „desființarea primăriilor înseamnă pierderea locurilor de muncă din mediul rural, închiderea școlilor și a centrelor de sănătate”, că „acest lucru va duce la un nou val de migranți și la dispariția satelor noastre” sau că reforma reprezintă „o distanțare suplimentară a autorităților de oameni”.

Aceste afirmații sunt prezentate fără dovezi sau argumente care să le susțină. Ele promovează scenarii alarmiste privind efectele reformei, fără a oferi informații factuale.

Am înregistrat o activitate similară și pe Facebook, unde conturi și pagini anonime au pus la îndoială oportunitatea și eficiența reformei.

Marea majoritate a acestor entități distribuie intens conținut care se aliniază narațiunilor propagandei de la Kremlin și/sau au fost vizat în articole ale portalului nostru din cauza distribuirii sau publicării de informații false sau manipulatoare.

De ce e necesară reforma?

Potrivit lui Adrian Lupușor, reforma este necesară întrucât actuala organizare administrativ-teritorială nu mai corespunde realităților demografice și economice.

„Această structură fragmentară teritorial-administrativă a fost concepută încă din perioada sovietică exact pentru a ține primăriile sub control politic, pentru a nu le permite să fie prea independente și să aibă o traiectorie proprie în ceea ce privește dezvoltarea locală. În contextul actualei reforme, se dorește exact opusul: o creștere a autonomiei primăriilor. Cred că este clar pentru toți, chiar și pentru opoziție, că o comunitate cu o populație sub 1.000 de locuitori nu are cum să rezolve probleme complexe la nivel local. Reforma nu este despre lichidarea primăriilor, ci despre creșterea capacității acestora de a contribui real la dezvoltarea localităților din țară”, a declarat directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup.

Experiența altor state europene

Stopfals.md precizează că în mai multe state europene cu o suprafață apropiată Republicii Moldova au fost implementate reforme similare de reorganizare administrativ-teritorială.

De exemplu, Danemarca a redus în 2007 numărul municipalităților de la 271 la 98, iar Estonia a trecut în 2017 de la peste 200 la 79 de unități administrative.

Reformele au vizat, în general, consolidarea capacității administrațiilor locale, creșterea eficienței serviciilor publice și reducerea fragmentării administrative.