Eroi sau trădători?
Astăzi la Librăria 9 din str. Puşkin va avea loc lansarea cărţii „Ni heros, ni traitres” de Petru Negură, care vizează relaţia dintre scriitorii moldoveni si puterea sovietica în epoca stalinista (1924-1956)). Cartea a aparut la Ed. L’Harmattan, Paris.
Autorul îsi propune sa discearna contextul social si politic al genezei si evolutiei literaturii moldovenesti sovietice de-a lungul perioadei staliniste. Petru Negură a studiat multiplele mize si interese individuale si de grup care s-au intersectat în procesul de creare a acestei literaturi. Alaturi de autor vor mai fi Catherine Durandin, director de cercetari la IRIS, Paris, Igor Casu, istoric, doctor conferentiar universitar, Andrei Cusco, istoric, doctor conferentiar universitar, moderator fiind Emilian Galaicu-Paun, redactor-sef al editurii Cartier”.
Scriitorilor moldoveni li s-a atribuit misiunea de adapta un model literar strain (realismul socialist) la un context cultural local. Aceasta încercare de adaptare nu s-a facut fara anumite tensiuni si concesii, de amble parti, între scriitorii însisi (si diferitele grupuri de scriitori care formeaza Uniunea scriitorilor moldoveni în diferite perioade), puterea sovietica (centrala si republicana) si publicul tinta al acestei literaturi.
Formarea literaturii moldovenesti sovietice se desfasoara într-o perioada în care societatea sovietica – si cea moldoveana în particular – trece printr-un proces amplu si dificil de prefaceri, care pune amprenta pe structura si continuturile acestei literaturi. Adresîndu-se unui public numeros, realismul socialist în versiune moldoveneasca îsi asuma un rol activ în formarea identitatii etnice si civice a populatiei autohtone din Moldova sovietica. A reusit oare acest proces de constructie identitara? – se întreaba la final autorul cartii
