În doi ani şi jumătate, un singur funcţionar condamnat, la şase luni de închisoare, pentru acte de corupţie

446-functionar-maklerÎn doi ani şi jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare cu executare pentru acte de corupţie şi doar una dintre ele cu statut de funcţionar public. Majoritatea covârşitoare a infracţiunilor de corupţie depistate de organele de drept sunt săvârşite chiar la locul de muncă al funcţionarului, iar în instanţă, în fiecare al doilea dosar, procurorul solicită instanţei de judecată aplicarea anumitor articole din Codul Penal, care atenuează situaţia inculpatului.

Sunt doar câteva concluzii ale unui studiu privind dosarele de corupţie arhivate în instanţele de judecată în perioada 1 ianuarie 2010 — 30 iunie 2012. Studiul a fost elaborat de un grup de experţi, din componenţa căruia au făcut parte Cristina Ţărnă şi Raisa Botezatu, fiind realizat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), cu suportul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) şi asistenţă din partea Proiectului MIAPAC (proiect finanţat de Uniunea Europeană). În cadrul acestui proiect, au fost analizate toate dosarele de corupţie pe care a fost pronunţată o soluţie definitivă şi irevocabilă de către instanţele de judecată în perioada de referinţă.

Trei condamnaţi pentru trafic de influenţă

Au fost evaluate 198 de dosare penale, intentate în cazul a 246 de persoane, dintre care 204 au fost inculpate, fiind acuzate de comiterea a 229 de fapte penale, precum coruperea pasivă, coruperea activă, traficul de influenţă, abuzul de putere sau abuzul de serviciu, darea de mită, luarea de mită, delapidarea averii străine cu folosirea situaţiei de serviciu, alte infracţiuni conexe.

Astfel, cea mai dură concluzie a studiului atestă faptul că doar trei persoane din cele 246 inculpate au executat pedepse reale, privative de libertate. În toate aceste cazuri a fost vorba despre comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. Doar o persoană dintre acestea era funcţionar public, pedeapsa sa fiind de închisoare reală pentru şase luni, pentru trafic de influenţă. Funcţionarul, care era angajat al unui penitenciar, a pretins 6000 de euro, cu promisiunea că are influenţă în sistem şi poate elibera un condamnat înainte de termen. Celelalte două persoane condamnate pentru trafic de influenţă, la trei şi, respectiv, un an de închisoare, se ocupau cu facilitarea obţinerii cetăţeniei române, fiind condamnate pentru estorcare de bani pe motiv că au influenţă asupra angajaţilor Ambasadei şi Consulatului României din R. Moldova.

Mita se oferă în birourile funcţionarilor

Studiul mai relevă că dosarele penale de corupţie care ajung în instanţele de judecată – conform datelor din rechizitoriu – sunt cele de trafic de influenţă, în aproape jumătate dintre cazuri, abuz de putere sau abuz de serviciu (17%), corupere pasivă şi primirea unei remuneraţii ilicite de către un funcţionar public (16%). Foarte rare sunt cazurile de examinare a formelor de corupere activă şi dare de mită (4,5%), ceea ce vorbeşte despre faptul că funcţionarii publici nu sunt dispuşi să denunţe coruperea lor. Cele mai frecvente acte de corupţie admise de către funcţionari se săvârşesc direct la locul de serviciu, de regulă, în schimbul unor sume de bani (95%), valoarea medie a cărora este de 12.245 lei, pentru care funcţionarii se oferă să îndeplinească acţiuni contrare atribuţiilor de serviciu sau să nu le îndeplinească deloc (74%).

Faptul că funcţionarii nici nu încearcă să se ascundă atunci când iau mită vorbeşte concomitent despre mai multe lucruri, scriu autorii studiului. “Funcţionarii nu simt remuşcări, nu au senzaţia că ar face ceva greşit, din moment ce nici nu-şi schimbă cadrul normal de activitate pentru a încheia şi executa tranzacţii de corupţie. se întâmplă atât de natural, cum ai veni şi pleca de la serviciu. Într-un fel, corupţia pare să facă parte din programul lor de lucru, pentru care primesc şi salarii din bugetul public. Ei, practic, nu se simt infractori. La rândul lor, şi infractorii au senzaţia impunităţii, care ar putea fi alimentată de diverşi factori: sunt prea rare sau nu există deloc exemplele de tragere la răspundere penală a colegilor lor corupţi de către organele de drept, iar cei care au fost traşi la răspundere nu au suportat consecinţe dramatice pentru cariera lor”, se spune în studiu.

Bărbaţii, cel mai frecvent implicaţi în corupere

Interesant este faptul că cei care iau cel mai des mită sau se oferă să comită abuzuri sunt bărbaţii (în 80% din cazuri) cu vârstă de aproximativ 40-42 de ani, cu studii superioare (66—85%), care activează în cadrul organelor de drept sau justiţie (32—45%), fără antecedente penale (în 100% din cazuri). Cei care oferă mită cel mai des sunt tot bărbaţii (în 85% din cazuri).

Totodată, studiul relevă faptul că profilul denunţătorilor actelor de corupţie este cel al unui bărbat (73%) cu vârsta medie de 32 de ani, fără studii superioare (86%), aproape sigur neangajat în câmpul muncii (72%) şi care nu are nicio relaţie specială cu funcţionarul căruia îi oferă mită (93%). “Este interesant faptul că în categoria denunţătorilor actelor de corupţie intră o majoritate covârşitoare de 72% de tineri cu vârsta între 18-40 de ani, dar neangajaţi în câmpul muncii. Ştiind de reticenţa generală de conlucrare cu organele de drept a marii majorităţi a populaţiei, nu este prea clar ce motivează şomerii tineri să denunţe actele de corupţie”, scriu autorii studiului.

Procurorii solicită pedepse mai blânde

Totodată, cele mai multe dosare penale se intentează în baza denunţurilor sau a plângerilor, iar aproape jumătate din toate dosarele de corupţie, 43%, se examinează într-o singură şedinţă de judecată, fapt ce se explică prin aplicarea pe larg a acordului de recunoaştere a vinovăţiei de către inculpat, care permite examinarea în procedură judiciară simplificată a dosarului.

La susţinerea acuzării de stat, procurorii solicită instanţei de judecată, în fiecare al doilea caz (50%), aplicarea unor prevederi speciale din Codul Penal prin care se uşurează pedeapsa inculpatului. Din cazurile în care procurorii invocă aceste prevederi, în 80% se solicită încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei (pentru care se reduce o treime din pedeapsa maximă) şi acest lucru se face nu în schimbul unei colaborări în privinţa altor corupţi greu de anchetat, ci pur şi simplu pentru finalizarea mai grabnică a procedurilor în faţa instanţei, relevă studiul, care scoate în evidenţă şi o altă problemă a sistemului judecătoresc, tergiversarea examinării unor dosare penale. Astfel, în jumătate din dosarele de corupţie verificate de către autorii studiului au avut loc tergiversări. În 40 % din cazuri tergiversarea a venit din cauza părţii apărării. În 57% din cazurile investigate de către autorii studiului, instanţele au emis sentinţe de condamnare a inculpaţilor, în 31% – sentinţe de încetare a procesului penal şi în 12% – sentinţe de achitare în privinţa inculpaţilor.

Judecătorii, primii avocaţi ai inculpaţilor

Experta anticorupţie Cristina Ţărnă, una dintre autoarele studiului, susţine că situaţia “foarte gravă”, descrisă în cercetare, are la bază faptul că judecătorii au o marjă prea mare de interpretare a legii. “Mă miră faptul că societatea şi toată Europa vuieşte că noi avem o mare problemă cu corupţia, iar singurii care nu văd asta sunt judecătorii. Ei sunt exagerat de buni. Ei sunt primii avocaţi ai inculpaţilor”, spune Cristina. “Presupun că e vorba de corupţie. Cert e că ei abuzează de marja lor de interpretare. Nu poţi să-i pui funcţionarului public ca circumstanţă atenuantă lipsa antecedentelor penale, pentru că el nu mai era funcţionar dacă avea antecedente. Sau faptul că are o reputaţie bună pentru că nu stă la evidenţă la narcolog sau nu e alcoolic. Judecătorii se fac a nu înţelege”, crede experta.

“Ei nici nu vor să stabilească precedente, pentru că acum se vorbeşte foarte mult despre corupţia în rândul judecătorilor. De precedente despre cum să condamni pe cineva pentru corupţie, când ei singuri se pot pomeni în această situaţie, ei nu au nevoie. Ştiu că pot fi următorii. E clar, meteahna judecătorilor este corupţia. Nu toţi, dar unica problemă a lor este corupţia. De asta ei sunt extrem de înţelegători cu funcţionarii corupţi”, precizează Cristina Ţărnă. Rezultatele acestui studiu au fost discutate în mai toate instituţiile importante ale statului, inclusiv în cadrul Consiliului Suprem de Securitate.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. tarzan

    De ce nu o intrebati pe experta Cristina Țărnă cum singurică a fost dată afară de la Ambasada SUA din Moldova pentru acte de corupție?
    Acu se da mare si tare ca e specialist,expert în domeniul corupției, cred ca singura dispune de o experiență bogată în acte de corupție si de aia se impune cu aceste concluzii pripite, care de fapt din dosarele examinate de ei nu se constată atitudinea faptuitorilor față de propriile acțiuni atunci cînd nu-și recunoaște vina. De fapt la ea in familie si tatal ei care e medic chirurg-cardiolog taaaaaaare multi banisori a mai strins de la bolnavi. In cazul din speță e buna venita zicala noastra din stramosi: ”Ciurcica nu sare departe de la trunchi”
    Este cunoscut faptul că ea mult și-a dorit să devină adjunctul directorului CNA, el chiar și a propus-o in aceasta funcție, dar americanii n-au dat din urechi așa cum au dat parlamentarii nostri cind au inaintat-o la inițial la funcția de membru al CNI iar ulterior ca președinte al CNI.

  2. Deportatul

    Despre ce menţionează “Tarzan”, aici la ZDG s-a mai scris pe forum. Dar …
    Tarzan: – “De ce nu o intrebati pe experta Cristina Țărnă …? ”
    – pentru că Cristina Tărnă (Cojocaru) este fina de cununie a Dnei Polihovici, adjuncta lui Filat la PLDM. Sau poate din altă pricină?

  3. Mihai- vipera si naparca ruseasca

    Domnule Deportatul, D-stra, ca un duh rau, tot numai de rudele si oamenii boierilor aveti grija. Interesant al cui “nepotel” sunteti D-stra? A lui Ilici? 🙂 🙂 🙂

  4. ion

    Da voi chati ati vrut? La anul poate mai inchidem doi si uite asa intr,o mie de ani starpim si noi coruptia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *