Guvernarea Deschisă – un pas spre o lume ideală

O Guvernare deschisă este o soluţie pentru prosperarea R. Moldovas şi pentru lupta anticorupţie. Implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor şi identificarea unor soluţii pentru diverse probleme la aceeaşi etapă cu Guvernul constituie un pas spre crearea unei “lumi ideale”. În acest sens, R. Moldova este la început de drum, dar a reuşit deja să obţină mai multe rezultate.

Reprezentanţi ai şase state din Europa de Est s-au întrunit la Kiev (Ucraina), în perioada 13-15 martie, pentru a discuta perspectivele Open Government Partnership (OGP), adică perspectivele unei Guvernări Deschise, dar şi pentru a puncta domeniile în care mai e nevoie de muncit. Astfel, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, F. Rusă, R. Moldova şi Ucraina au discutat despre realizările în domeniul OGP, făcând totodată şi o comparaţie între aceste ţări. De asemenea, s-au punctat beneficiile pe care le pot obţine în urma OGP atât Guvernele, cât şi societatea civilă.

Transparenţa – baza unei guvernări deschise

R. Moldova a aderat la iniţiativa Parteneriatul Guvernelor Deschise (PGD) în aprilie 2012, în cadrul primei reuniuni anuale a PGD, care s-a desfăşurat în Brazilia. Parteneriatul Guvernelor Deschise este o iniţiativă a statelor lumii care îşi doresc o guvernare transparentă, eficientă şi deschisă pentru cetăţeni, dezvoltată pe baza noilor tehnologii informaţionale. Însăşi agenda pentru o Guvernare Deschisă a fost iniţiată de Guvern, care şi-a exprimat interesul de a adera la Parteneriatul Global pentru o Guvernare Deschisa încă în 2011.

Odată cu aderarea la acest parteneriat, a fost necesar să fie elaborat un Plan de Acţiuni pentru o Guvernare Deschisă. Acest plan a fost punctat de Centrul de Guvernare Electronică şi aliniat la deja existenta agendă de e-transformare a Guvernării. “Pentru a-şi onora angajamentele asumate în cadrul Parteneriatului pentru o guvernare deschisă, Executivul a adoptat Planul de acţiuni pentru o guvernare deschisă şi s-a aliniat la eforturile globale şi cele ale Uniunii Europene în vederea îmbunătăţirii guvenării prin aplicarea tehnologiilor”, menţionează Victoria Roşca, asistent executiv la Centrul de Guvernare Electronică.

Rezultatele actuale ale Guvernării Deschise

Datorită promovării acestei Agende, a fost posibilă şi promovarea noilor aspecte, precum date deschise, aplicaţii bazate pe date deschise, instrumente pentru responsabilizare socială etc. Astfel, în cadrul iniţiativei “Acces liber la datele guvernamentale cu caracter public”, a fost creat portalul www.date.gov.md. Conform unei dispoziţii a primului-ministru (actualul premier în exerciţiu), Vlad Filat, ministerele, autorităţile publice, agenţiile şi instituţiile guvernamentale trebuie să identifice lunar câte trei seturi de date pentru a le publica. Portalul pune la dispoziţie peste 600 de seturi de date deschise de 55 de instituţii publice. În baza datelor deschise au fost create mai multe aplicaţii web: alerte.md; afla.md; formulare.md; bugdet stories.md.

R. Moldova este a XVI-ea ţară din lume care s-a aliniat iniţiativei “Date Deschise”, asigurând acces la datele guvernamentale cu caracter public. Mai mult, tot în cadrul acestei iniţiative, R. Moldova a devenit prima ţară care a lansat Baza de date a cheltuielilor publice în cadrul iniţiativei BOOST a Băncii Mondiale (http://moldova.wb-boost.org).

Guvernul nu implică cetăţenii

Pentru a simplifica accesul cetăţenilor la serviciile publice, a fost lansat Portalul serviciilor publice www.servicii.gov.md, care include 310 servicii şi 71 servicii electronice. Totodată, au fost lansate mai multe servicii electronice, cum ar fi: e-Cazier, e-Licentiere, Semnătura Mobilă, e-Documente Normative în construcţii, e-CNAM şi e-CNAS (integrate cu semnătura mobilă.)

Parteneriatul “O Guvernare Deschisă” presupune o colaborare între autorităţi şi cetăţeni. Pentru aceasta, însă, e nevoie ca ambele părţi să conştientizeze beneficiile acestui parteneriat. În Azerbaidjan, spre exemplu, ca şi în alte ţări, poporul nu înţelege pe deplin importanţa unei Guvernări Deschise. “E foarte complicat să pui în mişcare beneficiarii acestui proiect, adică cetăţenii. Acest fapt trebuie să-l facă, în primul rând, Guvernul. La noi, însă, Guvernul nu este atât de activ în implicarea poporului în acest proces, să-i explice beneficiile de pe urma acestei implicări”, explică Galib Abbaszade, expert la National Budget Group.

În Armenia, situaţia nu este mai diferită. Astfel, jurnalista Susanna Simonyan explică neimplicarea cetăţenilor prin faptul că “problema constă în totala neîncredere a oamenilor în cei care se află la putere, de aceea şi participarea lor este simbolică”. Cu aceeaşi situaţie se confruntă şi celelalte state. “În Rusia, în Guvern, mai mulţi funcţionari sunt împotriva iniţiativei OGP, pentru că aceasta ar fi un fel de “terra incognito” pentru ei. Aceştia nu se simt confortabil. Ei nu vor să facă publică nu doar informaţia despre ei, despre cheltuielile lor, dar nici datele despre activitatea direcţiei lor”, subliniază Tatiana Tolsteneva, manager pe dezvoltare al Institutului Dezvoltării Informaţiei Libere.

Când oamenii gândesc, lucrurile merg altfel

În R. Moldova, agenda “O Guvernare Deschisă” e la început de cale. Totuşi, în dezoltarea acesteia ar fi interesaţi nu doar cetăţenii, dar şi funcţionarii publici, precum şi cei locali. Deschiderea datelor, accesul la diverse surse informaţionale şi de comunicare între cetăţeni şi Guvern oferă posibilitate oamenilor să pună întrebări, să analizeze, să evalueze munca efectuată de Guvern. “Într-o societate în care oamenii gândesc, lucrurile merg altfel. Ei se implică în viaţa comunităţii din care fac parte, contribuie la procesele de dezvoltare, găsesc soluţii, se sprijină reciproc. Acest lucru facilitează şi activitatea Guvernului”, punctează Veronica Creţu, preşedinta Centrului de Training “CMB”, coordonatoare a grupului tematic E-guvernare/Guvernare Deschisă din cadrul CNP.

În aceeaşi ordine de idei, Veronica Creţu subliniază că “în lumea ideală, orice Guvern îşi doreşte o reputaţie bună, o imagine pozitivă atât pe interior, cât şi pe exterior, iar aderarea la astfel de iniţiative poate contribui la o astfel de imagine”. Totodată, aceasta poate facilita atragerea resurselor financiare şi stabilirea unor parteneriate cu investitori străini. Pe de altă parte, neglijarea acestor principii “sporeşte numărul cetăţenilor frustraţi de calitatea serviciilor publice şi de lipsa instrumentelor de interacţiune cu statul, creează o situaţie de blocaj, care poate avea consecinţe grave asupra proceselor de dezvoltare la nivel sectorial, dar şi la nivel de ţară”, subliniază Veronica Creţu.

Coordonatorul grupului tematic E-guvernare din cadrul CNP susţine că, până în septembrie, se propune promovarea Agendei pentru o Educaţie Deschisă (în contexul Guvernării Deschise) şi identificarea oportunităţilor de pilotare a iniţiativelor concrete la nivel de licee, grupuri de practicieni, fortificarea capacităţilor autorităţilor publice centrale în abordarea corectă a procesului de consultare a cetăţenilor şi respectarea celor patru nivele prioritare: Oferirea Accesului şi Informarea, Consultarea, Implicarea în luarea deciziilor şi implicarea în Monitorizare şi Evaluare.

R. Moldova, premiatăn în Ucraina

La Kiev, au fost premiate ţările care au prezentat rezultate pozitive în domeniul promovării unei Guvernări Deschise. R. Moldova a primit premiul special pentru o contribuţie eficientă la promovarea unei Guvernări Deschise.

“Acum câţiva ani, Banca Mondială a decis să orienteze R. Moldova spre utilizarea standardelor mondiale. S-a adunat o echipă bună, care, în scurt timp, s-a prezentat atât de bine, încât Guvernul a decis că aceasta ar fi un atu şi pentru el. Astfel, noul Cabinet de Miniştri, care a venit la putere acum doi ani, a decis să promoveze acest concept”, a remarcat Oleksii Khmara, preşedinte Transparency International Ucraina. “Deşi R. Moldova este o ţară mică şi nu prea bogată, rezultatele obţinute în domeniul OGP (Open Government Pertnership) mă inspiră”, a încheiat el.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *