Nume noi în atacul de la MAIB
Două surori au fost deposedate dubios de peste 10 mii de acţiuni pe care le aveau la Moldova–Agroindbank (MAIB). În schemă apare din nou numele unui cetăţean ucrainean, care ar fi acţionat prin intermediul unei procuri în numele celor două surori, dar şi numele unui avocat din R. Moldova. Cele două surori ne asigură însă că nu l-au văzut niciodată pe cetăţeanul ucrainean şi susţin că acţiunile le-au fost furate.
Săptămâna trecută, Svetlana Kurilova a adresat o scrisoare deschisă autorităţilor, dar şi presei. Tot atunci, a venit la ZdG, unde ne-a povestit cum a ajuns să afle că cele peste 10 mii de acţiuni pe care le avea împreună cu sora sa, Galina Iablocikina, la MAIB le-au fost luate.
Şi din nou ucraineni
Conform unor documente pe care ni le-a prezentat, reiese că cele două surori şi-au vândut acţiunile prin intermediul unui cetăţean ucrainean, cu numele de familie Zamiatin, unei firme off-shore, Invest Limited, condusă de un alt ucrainean, Artiom Krasuţki. Amintim că şi administratorii celorlalte firme off-shore, care deţin de curând acţiuni la MAIB, sunt ucraineni.
„La mijlocul lunii martie, mi-a telefonat o persoană necunoscută. Mi-a spus că ar vrea să ne întâlnim pentru că am mari probleme cu acţiunile de la MAIB. Am rămas uimită: cum au putut să ajungă documentele mele de la “Registru-Corect” pe mâinile unui străin? Mi-a zis că acţiunile mele au fost vândute, dar că el este avocat şi ar putea să mă ajute. S-a prezentat drept Vasile Nicoară, despre care ştiu că e fost procuror. Eu am refuzat. Apoi am plecat la bancă, unde am cerut explicaţii. Mi s-a spus să merg la cei de la “Registru-Corect”. Acolo mi-au spus că, prin procură de la mine, acţiunile mele şi ale surorii mele au fost vândute”, a continuat să ne povestească fosta acţionară de la MAIB, care a scris plângeri la mai multe instituţii ale statului.
„Nu mi-am oferit serviciile”
Vasile Nicoară deţine licenţa de avocat din iulie 2001. Acesta a confirmat întâlnirea şi discuţiile cu Svetlana Kurilova, însă are o altă variantă privind scopul acestora. Nicoară ne-a spus că are relaţii contractuale, pentru acordarea asistenţei juridice, cu registratorul independent “Registru-Corect” şi că s-a întâlnit cu Svetlana Kurilova din perspectiva registratorului. “Au parvenit nişte interpelări la registrator. Mi-au părut stranii, pentru că în ele erau vizate persoane concrete. Am încercat să aflu care este problema, or, aceste interpelări veneau de la organele de drept. Discutând cu cei de la “Registru–Corect”, am convenit să vedem care este problema, sau dacă în general există vreo problemă, ca să nu ne pomenim cu vreun dosar. Astfel, am contactat persoana care figura în interpelarea respectivă. Am acţionat din perspectiva celor de la “Registru–Corect”, nu mi-am oferit serviciile de avocat. Doar am vrut să mă informez, să văd dacă există într-adevăr o problemă”, susţine Nicoară. “Când m-am întâlnit cu doamna, să văd, poate negociem, dacă există vreo problemă, mi s-a părut că ea a avut o reacţie stranie. Atunci am renunţat”, a conchis avocatul.
Cu 35%, noii acţionari conduc banca
Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), a declarat pentru ZdG că “în vizorul autorităţilor au nimerit o serie de tranzacţii, vreo 81 de tranzacţii cu persoane fizice şi juridice, dar tranzacţii foarte mici, care trezesc anumite suspiciuni cu privire la legalitatea lor. Ponderea cumulativă a acestor tranzacţii este de 1,66% din capitalul social al MAIB”. Totuşi, acapararea acţiunilor de la micii acţionari le-ar putea permite noilor proprietari din off-shore-uri să preia conducerea celei mai mari bănci din R. Moldova.
„Noii acţionari de la MAIB deţin peste 28% din acţiunile băncii. Teoretic, ei nu au majoritatea până acum. Problema e alta. MAIB are acţiuni de tezaur de peste 6%, care nu participă la vot, şi, de asemenea, foarte mulţi acţionari pe care noi îi numim pasivi sau dormanzi, care nu participă la adunări şi care aşteaptă, practic, doar dividendele. Din ce am văzut în trecut, cvorumul de participare la adunările MAIB e undeva de 70%. Deci, teoretic, cine are peste 35%, are majoritatea în adunarea generală a acţionarilor şi poate lua deciziile care îi convin”, a precizat Drăguţanu.
