Moldova, între presiuni dure şi succese fragile

440-caricagturaDoar câteva săptămâni au rămas până la Summitul statelor-membre ale Parteneriatului Estic de la Vilnius, în cadrul căruia R. Moldova ar putea semna acte importante cu privire la viitoarea asociere cu Uniunea Europeană. În timp ce Rusia anunţă presiuni economice şi politice dure, zeci de politicieni de top din UE anunţă o creştere a susţinerii economice şi financiare pentru R. Moldova. Totodată, situaţia critică din alte state-membre ale Parteneriatului Estic face ca Moldova să fie lideră în listă.

La finele lunii noiembrie, în cadrul summitului celor 6 state membre ale Parteneriatului Estic, Moldova ar putea semna iniţierea Acordului de Asociere cu UE, dar şi a Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv cu UE, la fel şi cel cu privire la regimul liberalizat de vize.

Zilele trecute, în cadrul unei vizite de studiu, organizate în cadrul proiectului “Media Neighborhood” pentru jurnalişti din cele 6 state-membre ale Parteneriatului Estic (Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia, Azerbaijan), mai mulţi oficiali europeni au declarat că Moldova întruneşte condiţiile pentru iniţierea Acordului de Asociere şi pentru semnarea acordurilor adiţionale şi derivate.

Polonia a mers spre UE timp de 11 ani

Jacek Protasievici, politician polonez, membru al Parlamentului European, a explicat că statutul de stat asociat UE este unul care deschide multe oportunităţi economice, dar şi beneficii pentru cetăţeni. El a remarcat exemplul Elveţiei, Norvegiei sau al Irlandei, care nu sunt membre depline ale UE, dar care au semnat toate acordurile necesare pentru ca cetăţenii lor să nu suporte constrângeri economice sau limitări de călătorie în această zonă.

Protasievici a ţinut să mai adauge că toate statele-membre UE au avut iniţial un drum de parcurs până la integrarea UE. De exemplu, ţara sa, Polonia, a parcurs un drum de 11 ani până a devenit parte integrantă a Uniunii Europene, pe acest drum beneficiind însă de ajustarea legislaţiei la normele şi standardele comunitare. Protasievici nu pune la îndoială ca Moldova va semna la Vilnius actele preconizate, deoarece “am vizitat R. Moldova în primăvară, în plină criză politică, şi după aceasta situaţia s-a îmbunătăţit mult, astfel încât nu mai există niciun fel de riscuri”.

Solicitat să explice în ce mod ar putea UE şi implicit Polonia să sprijine Republica Moldova pe această cale a integrării europene în perioada presiunilor şi embargourilor, Protasievici a declarat pentru Ziarul de Gardă că Polonia, ca şi ţară-membră a UE, dar şi ca stat aflat în vecinătatea imediată a R. Moldova, va oferi suportul necesar pentru dezvoltarea democraţiei, care ar implica dezvoltarea economică ulterioară. El a menţionat că deja există balanţe comerciale în creştere între R. Moldova şi Polonia şi că asemenea proiecte de colaborare urmează să fie intensificate.

Presiunile asupra Moldovei, “inacceptabile”

Parlamentarul polonez a mai declarat că presiunile exercitate de Rusia asupra R. Moldova sunt “inacceptabile”, şi că pe acest fundal Polonia, ca şi alte state ale UE, acceptă să importe cantităţi mai mari de produse moldoveneşti, inclusiv de vinuri, la fel fiind pusă în discuţie posibilitatea unor contracte de muncă pentru muncitorii migranţi din Moldova în Polonia. “Mulţi muncitori din Polonia migrează în alte state, de ce nu am accepta muncitori din Moldova?” – a declarat parlamentarul UE.

Elmar Brok, politician german, şef al Comisiei pentru Relaţii Externe din Parlamentul European, a declarat că summitul Parteneriatului Estic va aduce rezultate bune pentru unele state şi planuri de viitor pentru altele. “Nu e obligatoriu ca toate statele să semneze un Acord de Asociere cu UE. Este însă foarte important ca o decizie de semnare sau nesemnare a unui asemenea acord să fie luată nu la Moscova sau la Bruxelles, ci în capitala statului care este vizat în acest acord.” Solicitat să explice dacă problema transnistreană ar putea fi un impediment pentru R. Moldova în calea sa de integrare europeană, Elmar Brok a declarat că Moldova va primi sprijinul necesar pentru soluţionarea acestei probleme din partea UE. “Cunosc că Angela Merkel s-a adresat deja de două ori lui Vladimir Putin în privinţa retragerii Armatei a 14-a de pe teritoriul R. Moldova, şi o va face şi a treia oară”, a declarat pentru ZdG Elmar Brok, remarcabil politician german, cunoscut pentru comunicarea sa deschisă cu Angela Merkel. El a remarcat însă că, indiferent de durata soluţionării acestui conflict, cetăţenii R. Moldova din regiunea transnistreană trebuie să beneficieze de respectarea drepturilor omului, şi, în cazul liberalizării regimului de vize – de dreptul de a circula în mod egal cu ceilalţi cetăţeni ai R. Moldova în UE.

Justiţia independentă şi combaterea corupţiei

Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisarului European pentru Extindere Ştefan Fule, a declarat, pentru Ziarul de Gardă, că Moldova este văzută ca un candidat de succes în privinţa semnării acordurilor preconizate pentru summitul de la Vilnius, dar că fiecare stat care tinde spre asociere cu UE trebuie să îndeplinească nişte condiţii stricte, ce ţin în mod special de independenţa justiţiei şi de combaterea corupţiei.

Richard Tibbles, şef de diviziune în cadrul Acţiunii Europene Externe, a remarcat că R. Moldova este printre cele mai avansate state din cadrul membrelor Parteneriatului Estic la capitolul negocierii regimului liberalizat de vize. El consideră că până în toamna anului 2014 formalităţile ar putea fi îndeplinite, astfel încât noile condiţii de călătorie pentru cetăţenii R. Moldova în UE să intre în vigoare. Toate aceste detalii legate de regimul de vize urmează să fie discutate la summitul din noiembrie de la Vilnius. La fel ca şi Acordul de comerţ liber aprofundat şi comprehensiv Moldova-UE, componentele căruia vor fi discutate şi în cadrul Forumului European de Afaceri, care va avea loc în aceeaşi perioadă la Vilnius şi care va întruni oameni de afaceri din UE şi din statele-membre ale Parteneriatului Estic.

Tibbles a mai remarcat că printre actele semnate la Vilnius urmează să fie şi un acord cu privire la transporturi şi căile de acces între UE şi statele din vecinătate. Acest acord presupune acordarea unor investiţii pentru racordarea căilor terestre, inclusiv feroviare, şi a facilităţilor pentru liniile europene, astfel încât condiţiile de acces în UE să fie adecvate. El a specificat că acest acord ar putea prevedea inclusiv mijloace pentru îmbunătăţirea standardelor Aeroportului Chişinău.

Deşi ratificarea Acordului de Asociere şi a celor adiţionale depinde de votul pozitiv al tuturor celor 28 de state-membre, deşi multe dintre statele-membre se confruntă cu propriile probleme economice, deşi în multe state-membre UE persistă voci care denotă oboseala extinderii, majoritatea politicienilor şi experţilor de la Bruxelles au declarat că nu există dubii că statele-membre ale Parteneriatului Estic care vor munci pentru standarde europene în justiţie, combaterea corupţiei şi dezvoltare economică vor primi şi ajutorul financiar, şi sprijinul politic al UE pentru realizarea acestor obiective. Oficialii UE mai rămân însă îngrijoraţi de echilibrul politic fragil din cadrul coaliţiei de guvernământ de la Chişinău şi de presiunile Moscovei.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. ion-ion

    cu alte cuvinte dupa aderare in RM o sa curga mierea si laptele, i-ar moldovenii manati de saracie la munca neagra pe meleagurile straine se vor calca in picoare la vama, ca sa se poata intoarce chat mai repede in tara

  2. nicolaie

    e clar ca mai avem multe de infruntat in drumul anevoios insa temeliile sunt deja puse de catre demnitari actualii coalitii de guvernare iar rezultatele le va da bilete de intrare in istorie a acestei Tari

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *