Cum votează procurorii?
Vinerea trecută, pe 20 decembrie, procurorii au urmat exemplul colegilor judecători, dându-şi întâlnire în localul lui Victor Şelin, liderul Partidului Social Democrat, cercetat tot de ei, anterior, în cadrul unui dosar penal. În localul unde, de obicei, au loc doar evenimente selecte şi de lux, aceştia au vorbit despre reformă şi realizările instituţiei din care fac parte, iar mai apoi, şi-au ales reprezentanţii din organele de autoadministrare.
La evenimentul organizat de Procuratura Generală (PG) au fost prezenţi 632 din numărul celor 690 de procurori aflaţi în funcţii. Aceştia urmau să aleagă, pentru următorii patru ani, câte nouă membri în cadrul Colegiului Disciplinar (CD) şi Colegiului de Calificare (CC), dar şi şase membri în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).
Procurori fără cultură juridică
Adunarea Procurorilor a început cu solicitarea procurorului general ca lucrurile să evolueze rapid, ca „să nu petrecem Crăciunul aici”, continuând cu discursul preşedintelui CSP, Iurie Garaba. Actualul adjunct al procurorului general a vorbit despre activitatea Consiliului pe care l-a condus în ultimii patru ani, iar mai apoi, despre problemele din sistem. „CSP nu a tolerat niciodată procurorii nedisciplinaţi sau nepregătiţi”, a zis Garaba, încercând să găsească o scuză la faptul că unii procurori cu proceduri disciplinare au fost „iertaţi” de către CSP.
„Fiind la început de cale, nu ne-a reuşit reformarea procuraturii în toate domeniile. Este un drum greu, anevoios, dar care nu depinde doar de activitatea CSP-ului, ci şi de voinţa procurorilor, de voinţa politică de a asigura independenţa justiţiei…”, a menţionat Garaba, care a vorbit şi de faptul că la funcţiile de procuror candidează puţine persoane, concursul fiind practic o formalitate pentru candidaţi. „Cu părere de rău, astăzi, la noi, deseori candidează persoane care nu se regăsesc în alte profesii juridice”, a punctat Garaba, care nu a ezitat să-şi critice colegii de breaslă, spunând despre unii dintre ei, inclusiv procurori-şefi, că nu au cultură juridică. „Prestaţia unor procurori reprezintă un motiv pentru neîncrederea oamenilor în procuratură”, a spus adjunctul lui Gurin.
Fără concurenţă pentru funcţii
A urmat, la tribună, Mircea Roşioru, preşedintele CC. Acesta a prezentat un bilanţ al activităţii Colegiului pe care îl va conduce încă până la finele acestui an, ca mai apoi să vorbească despre faptul că funcţia de procuror nu mai este atractivă pentru tinerii jurişti. „Nivelul de salarizare, nivelul garanţiilor sociale oferite astăzi procurorilor este unul minim, respectiv, activitatea procurorilor este corespunzătoare”, a punctat acesta.
„Începând cu 2010, au fost scoase la concurs, în medie, câte 30 de funcţii de procuror pe an. Numărul candidaţilor este foarte mic. 1, 1,5 procurori pentru o funcţie. Ar trebui ca, prin intermediul politicului, să dăm o anumită importanţă noţiunii de procuror, acestei funcţii în stat. Noi, cei din sală, trebuie să fim promotori ai acestei idei prin mediatizarea lucrului şi scoaterea în faţă a problemelor din sistem”, a îndemnat Roşioru, urmat de Nicolae Chitoroagă, preşedintele CD în ultimii patru ani, care a vorbit, la rându-i, despre activitatea Colegiului său, prezentând şi un bilanţ.
Anul viitor, salarii mai mari
Ultimul discurs dinaintea alegerilor i-a aparţinut lui Corneliu Gurin, procuror general din luna aprilie, care a avut astfel pentru prima dată posibilitatea de a vorbi în faţa celor pe care-i conduce. „Recunosc, nu toate ne-au reuşit şi nu toate depind de mine şi de d-stră. Dar, vom reuşi”, a fost promisiunea acestuia, ca mai apoi să înşire meritele sale de când este în funcţie.
Gurin a vorbit despre faptul că, în R. Moldova, 12 sedii ale procuraturilor sunt sau au fost reparate, că mulţi procurori au fost în vizite peste hotare, că 70 de calculatoare şi imprimante, precum şi 160 de monitoare noi sunt repartizate procuraturilor, iar până la finele anului vor fi repartizate alte 300, şi că, în curând, 11 automobile vor ajunge în gestiunea procurorilor. „Avem susţinerea Guvernului pentru investiţii, buget pentru modernizare şi susţinerea partenerilor externi. Cu siguranţă, anul viitor, principala sarcină a noastră va fi îmbunătăţirea garanţiilor sociale şi salariale ale procurorilor. Dar, trebuie să fim conştienţi că acest lucru nu se va întâmpla peste noapte şi fără să existe destule argumente, în primul rând legate de îmbunătăţirea activităţii şi eficienţei noastre”, a spus procurorul general.
Încercând să sugereze că, în următoarea perioadă, şi-ar dori oameni noi în funcţii de conducere la procuratură, Gurin a declarat că apreciază faptul că adjuncţii săi, dar şi cei cu funcţii de conducere la diferite nivele, au urmat îndemnul său şi au evitat să candideze pentru funcţiile de membru al CSP, CD şi CC. „Vă mulţumesc că aţi acceptat să punem accent pe tineri experimentaţi şi bine pregătiţi. E nevoie de suflu nou care să preia lucrurile bune, să asculte sfaturile celor cu experienţă şi să mişte lucrurile înainte”, a continuat Gurin.
Dosarul unui candidat, încetat
A urmat procedura de vot, nu înainte ca Elena Neaga, preşedinta Comisiei de Alegeri, să anunţe regulile de vot şi să menţioneze, în aplauzele sălii, că voturile vor fi numărate în faţa mulţimii, pentru a evita orice speculaţie. Votarea a adus cu ea cozi de câţiva metri în faţa celor cinci urne de vot amplasate pentru votare, dar şi discuţii în grupuri între procurori: „Tu ai votat? Nu? Vino încoa…” sau „Tu l-ai votat pe Sirioja? Hai, că el pune masa”. De precizat că pentru cele şase locuri vacante de membru al CSP s-au înscris 12 doritori, pentru cele nouă locuri în CC, 17 persoane, iar pentru cele din CD, 16 procurori.
Preferatul procurorilor a fost Mircea Roşioru, actualul preşedinte al Colegiului de Calificare, cel care a fost votat, pentru funcţia de membru al CSP, de către 587 de colegi (doar 45 de procurori din sală nu l-au votat). Roşioru a fost urmat de Ruslan Popov, şeful Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică. Interesant este că Popov şi-a depus, în urmă cu aproape două luni, candidatura şi pentru funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie. Atunci, membrii CSP au decis să respingă candidatura acestuia pe motiv că pe numele său era deschis un dosar penal, după ce nu şi-a declarat, aşa cum prevede legea, casa în care locuia, despre care ZdG a scris anterior. Atunci se vehicula faptul că lui Popov i s-a cerut să nu candideze, iar în schimb, dosarul său va fi închis. Coincidenţă sau nu, Serviciul de Presă al PG ne-a anunţat că dosarul pe numele său a fost încetat în luna noiembrie (în perioada alegerilor) din lipsa componenţei de infracţiune în acţiunile sale.
„Ajutorul” lui Garaba, apreciat de procurori
Celelalte patru funcţii de membru al CSP au revenit procurorilor din cadrul procuraturilor teritoriale, iar distribuirea lor a fost, întâmplător sau nu, aproape geografică: Remus Moroz, procurorul r. Hânceşti, Viorel Tureac, procurorul mun. Bălţi, Vasile Stoianov, procurorul r. Comrat, şi Eduard Maşnic, procurorul sect. Buiucani. Au rămas pe dinafară Ivan Diacov, procurorul mun. Chişinău, sau Anatol Pârnău, şeful secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană din cadrul PG.
Pentru Colegiul Disciplinar, cel mai votat om a fost Vladimir Lupu, adjunctul procurorului mun. Chişinău. Acesta a obţinut 332 de voturi. Numele lui Lupu a fost implicat în scandalul Garaba, din luna august. Atunci, acesta a fost la locul accidentului, deşi era în concediu, iar unele surse spun că el a fost chemat acolo de Iurie Garaba „pentru a pune lucrurile la punct”. Lupu a fost urmat de Marcel Cimbir, procurorul sect. Botanica, Victor Comerzan, procurorul r. Briceni, Sergiu Cibotari, procurorul r. Soroca, Ion Popa, procurorul de Floreşti, Ruslan Caraivan, procuror UTA Găgăuzia, Vladislav Guţan, şef adjunct al secţiei control a urmăririi penale din cadrul PG, Alexandru Nichita, şeful secţiei investigaţii financiar-economice, şi Nicolae Chitoroagă, actualul preşedinte al CD. Acesta a obţinut cel mai mic număr de voturi dintre toţi viitorii membri ai CD – 75.
Cele mai multe voturi pentru Colegiul de Calificare le-a luat Nicolae Geru, procurorul sect. Centru, – 435 de voturi, urmat de Viorel Morari, de curând, şeful Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV, Igor Popa, procurorul sect. Râşcani, Valentin Baiduş, procuror de Leova, Alexandru Raţa, procuror de Străşeni, Sergiu Cavajuc, şef al Serviciului Nord Anticorupţie, Leonid Turculeţ, procuror de Cahul, Valeriu Bodean, procuror misiuni speciale, şi Marcel Dimitraş, şef al Secţiei judiciar civile din cadrul PG.
