Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   Meşterul popular Ion Cojocari: „Ne…

Meşterul popular Ion Cojocari: „Ne jucăm cu metalul la fel cum se joacă copiii cu plastilina”

Porţile metalice marca Ion Cojocari se disting de celelalte din sat prin elemente specifice numai lui. Inspirat de natură şi de ornamentele tradiţionale, meşterul popular din satul Răscăieţi, Ştefan-Vodă, creează adevărate tablouri din fier, în care predomină frunzele de viţă de vie şi strugurii Moldovei.

De mai bine de zece ani Ion Cojocari confecţionează porţi, scaune, suporturi pentru lumânări, sticle şi flori, apreciate de săteni şi străini. Bărbatul susţine că cea mai mare fericire şi realizare pentru el e afacerea pe care a reuşit să o dezvolte în satul său.

„Nu-mi ajungeau mâini să confecţionez tot ce-mi propuneam”

După ce a învăţat timp de trei ani meseria de sudor a încercat să se angajeze în satul Răscăieţi. Însă, salariul mic l-a forţat să plece peste hotare, în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Fiind departe de casă şi de cei dragi, se gândea mereu la întoarcere, dar avea nevoie de o şansă. Acolo a făcut cunoştinţă cu un fierar iscusit. „De la el am învăţat multe. Urmăream ce face, îl ajutam, ca să prind mai bine această meserie. Iar în 2004 am zis că e timpul să revin în sat şi să încerc să-mi construiesc un viitor frumos acasă”, povesteşte Ion.

Revenit în sat, a început să se ocupe cu ceea ce-i plăcea cel mai mult, şi anume – să modeleze fierul. „Stăteam zile şi nopţi întregi în micul meu atelier. Eram plin de idei, în timp ce făceam o lucrare, îmi veneau alte două idei şi tot aşa, aveam impresia că nu îmi ajungeau mâini să confecţionez tot ce-mi propuneam”, spune cu entuziasm bărbatul. Din pasiunea sa pentru meşteşug a decis să predea cursuri gratuite de sudare tuturor celor cărora le place această meserie. „E nevoie de multă iscusinţă şi răbdare. Totodată, trebuie să fii foarte atent. Dacă intri în atelier, trebuie să laşi toate problemele şi gândurile agitate după uşă, acolo intri parcă într-o altă lume, unde agăţi timpul de cuierul de la uşă şi uiţi de toate”, susţine Ion Cojocari.

525-mester-metal-ion-cojocari„Aş vrea să mă extind, să nu se uite această îndeletnicire şi să nu moară odată cu mine, ci să se dezvolte pentru că are unde, să fie şi mai interesant”, spune Ion. Şi fiica cea mai mare a acestuia nu a rămas indiferentă faţă de pasiunea tatălui său. „De mică urmărea cum îndoi metalul, era uimită şi foarte curioasă. Treptat am învăţat-o, la început doar pentru a-i stăpâni curiozitatea, iar acum înţeleg că ea e cea care îmi va continua munca, măcar ca un hobby”, spune bărbatul, care are două fiice.

„Un fel de Turn Eiffel al Moldovei”

Meşterul popular ştie cum, cu ajutorul focului şi al ciocanului, să-i dea viaţă metalului şi să creeze adevărate opere de artă. Acum, după atâta experienţă, ne spune că procedura de modelare a metalului este una foarte simplă. „Ne jucăm cu metalul la fel cum se joacă copiii cu plastilina”, ne spune Ion Cojocari, în mâinile căruia metalul devine cumva cuminte şi maleabil.

Ion Cojocari participă la toate târgurile şi expoziţiile de artizanat din R. Moldova, dar şi-ar dori să devină cunoscut şi în alte ţări. Impresionaţi de obiectele create de meşter au fost turiştii veniţi din Franţa, Spania şi Italia. „Periodic, transmitem în Italia tot felul de obiecte din fier. Oamenii de acolo le apreciază mai bine şi, respectiv, preţurile pe care mi le propun sunt de trei ori mai mari decât în Moldova”, explică omul.

Meşterul popular visează ca satele R. Moldova să devină o adevărată atracţie turistică, datorită culturii, tradiţiei noastre, precum şi meşterilor populari care reuşesc să le păstreze. „Trebuie să facem tot posibilul ca să atragem europenii, să vină şi să cumpere obiectele de artizanat pe care le confecţionăm cu atâta drag. Astfel, vom reuşi să ne dezvoltăm ţara şi să nu mai fim nevoiţi să rătăcim departe de casă”, este de părere bărbatul. Totodată, acesta vrea să construiască din metal o moară de vânt cu o înălţime de 40 de metri. „Un fel de Turn Eiffel al Moldovei, care se va vedea de departe”, compară Ion Cojocari.