“Judecătorul raider” nu-şi recunoaşte semnătura de pe actele care-l încriminează

429-nogai2Nicolae Nogai, numit de presă “judecătorul raider”, după ce a fost învinuit de procurori că a legalizat în vara lui 2011 înstrăinarea ilegală a aproape 28% din acţiunile “Moldova Agroindbank” prin intermediul unor firme off-shore, a declarat în instanţa de judecată că semnătura din acea încheiere nu este a sa. Magistratul Curţii de Apel Bender, suspendat din funcţie, a cerut, iar judecătoarea care examinează dosarul a acceptat o expertiză grafoscopică, care să facă lumină în acest caz.

Dosarul penal pe numele lui Nicolae Nogai, judecătorul Curţii de Apel (CA) Bender, actualmente suspendat din funcţie, a fost trimis în judecată în mai 2012. Acesta a fost trimis spre examinare către Judecătoria Căuşeni, oraş în care Nogai activase anterior ca judecător, inclusiv la CA Bender, cu sediul în Căuşeni. Deşi procurorii declarau că vor cere strămutarea dosarului către o instanţă din Chişinău, până la urmă, dosarul este examinat în Judecătoria din oraşul lui Nogai, după ce cererea procurorilor de strămutare a dosarului a fost respinsă de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

De două luni judecătoare, cu dosar de milioane

Iniţial, doi magistraţi au refuzat să-şi judece colegul de breaslă, motivând cu faptul că ar putea să nu fie obiectivi în examinarea cauzei. Într-un final, a acceptat să-l judece pe Nicolae Nogai o magistrată numită recent în funcţie, Maria Tertea. Aceasta a devenit judecătoare, pe un termen de cinci ani, în urma unui decret prezidenţial semnat în martie 2012 de către Marian Lupu, pe atunci preşedintele interimar al R. Moldova, cu doar două luni înainte de a prelua dosarul Nogai.

Acesta este învinuit de procurorii anticorupţie în baza art. 307 alin.(2) Cod penal – pronunţarea unei hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave. Sancţiunea articolului respectiv presupune o “pedeapsă cu închisoare de la trei la şapte ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani”. Nicolae Nogai este acuzat că a legalizat înstrăinarea ilegală a aproape 28% din acţiunile “Moldova Agroindbank” (MAIB). Mai exact, acesta a legalizat o decizie luată la Sankt Petersburg, în urma căreia 28% din acţiunile MAIB au ajuns la firme off-shore. Sentinţa pronunţată de Nogai a fost anulată ulterior de CSJ, iar acţiunile au revenit vechilor proprietari. Recent, se pare că aceştia le-au vândut unor alte firme off-shore.

Judecătorul afirmă că semnăturile nu sunt ale sale

Victor Muntean, procurorul Anticorupţie care se ocupă de caz, ne-a declarat că, în acest moment, examinarea dosarului este suspendată. Ultima şedinţă de judecată a avut loc pe 28 iunie. “Probele acuzării au fost ascultate. A fost audiat inculpatul. După audieri însă, acesta a înaintat o cerere prin care cere să fie numită o expertiză grafoscopică, deoarece el susţine că semnăturile din procesele-verbale, din încheiere şi din titlul executoriu nu sunt ale sale”, ne-a spus Muntean. “El spune că nu a semnat pe încheierea judecătorească şi nici pe titlul executoriu, care s-a transmis spre executare executorului judecătoresc şi care a stat la baza executării acelei hotărâri”, afirmă procurorul Anticorupţie.

Maria Tertea, judecătoarea care examinează dosarul, a admis cererea şi a dispus efectuarea expertizei grafoscopice. Din acest motiv, cercetarea judecătorească a fost suspendată până la parvenirea rezultatelor expertizei. “El (judecătorul – n.r.) în cadrul urmăririi penale nu a oferit careva declaraţii şi din acest motiv noi nu am putut intra în esenţă. Dacă el spunea în cadrul urmăririi penale că nu e semnătura lui, noi atunci aveam să cerem expertiza grafoscopică şi deja avea să fie clar totul. Primele declaraţii despre învinuirea care i-a fost înaintată el le-a dat doar în instanţa de judecată. E poziţia lor de apărare. Să vedem ce va arăta expertiza. Noi ştim că e semnătura lui”, ne-a mai spus procurorul.

Avocat: “Până când, da, pledează nevinovat”

“Cred că expertiza va dura cam o lună. Nu sunt multe documente. Sunt trei acte: încheierea, procesele-verbale şi titlul executoriu. După asta, în funcţie de rezultatele expertizelor, se va trece la susţinerile verbale. Dacă se confirmă că sunt a lui, trecem la dezbateri, dacă nu, se examinează mai departe dosarul… Nogai pledează nevinovat. Este dreptul lui”, a conchis Victor Muntean.

“El a făcut aşa demers în instanţă, iar judecătoarea l-a acceptat şi a trimis dosarul la expertiză”, confirmă şi Nicolae Ursu, avocatul lui Nogai. “D-lui afirmă că acea hotărâre care a fost anexată la dosar şi care a fost anulată de CSJ nu este a lui. El a examinat dosarul, dar nu-i asta hotărârea care-i anexată la dosar. Nu ştiu. O să vedem ce va spune expertiza”, ne-a mai spus apărătorul. Întrebat care este poziţia magistratului faţă de învinuirea adusă de procurori, acesta a răspuns misterios. “Până când, da, pledează nevinovat”, ne-a răspuns Nicolae Ursu, lăsând să se înţeleagă că poziţia acestuia s-ar putea schimba până la final. Deşi dosarul are mai bine de un an de când se află în judecată fără să fie pronunţată o sentinţă, Nicolae Ursu susţine că “până acum, dosarul a mers normal. Nu s-a tergiversat intenţionat de către cineva”. Totodată, acesta a spus că nu ştie când poate fi emisă o sentinţă pe marginea acestui caz.

ZdG a scris în numărul trecut că, recent, procesul penal în privinţa lui Andrei Istrati, un alt “judecător raider”, învinuit de implicare în “atacul raider” de la Moldasig, a fost încetat, pe motiv că probele acumulate de procurori ar fi insuficiente pentru condamnarea judecătorului.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. ALA

    Nimic nou,ca deobicei gasesc o portita,pe unde sa scape basma curata.Nu el a semnat,tot ce-i posibil ca nu el ,ci a rugat pe cineva sa-i faca semnatura ca sa scape basma curata.Si oaia-i intreaga si lupu-i satul.Stiu ei toate smecheriile cum si ce sa faca ca sa nu raspunda.

  2. Virginia

    După ce acum doi ani un fost parlamentar şi controversat om de afaceri a declarat public că a finanţat o formaţiune politică cu 1 milion de euro în alegerile parlamentare din 2009, un alt scandal privind finanţarea ilegală a campaniilor electorale se profilează pe agenda publică de la Chişinău. Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a fost audiat marţi, 11 iunie, de Procuratura Generală în legătură cu o presupusă finanțare ilegală a PL în alegerile din 2010. Procurorii s-au sesizat după apariţia unui material pe site-ul http://www.omg.md în care se vorbeşte despre alocarea de către un businessman italian a sumei de 70 mii euro unor responsabili de la Ministerul Mediului, pentru a obţine proiecte importante. Se presupune că aceşti bani ar fi ajuns ulterior la Partidul Liberal, care i-ar fi utilizat în campania electorală din 2010.
    Ghimpu se face că nu ştie
    Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal
    Mihai Ghimpu a declarat jurnaliştilor, după audieri, că partidul pe care îl conduce poate confirma cine şi cu cât a finanţat formaţiunea în campaniile electorale: “PL nu este implicat. Toate documentele prezentate CEC-ului confirmă cine a finanţat partidul. Eu în partid lucrurile le controlez. Dar cu tot controlul meu iată am permis trădări. A fi la guvernare, asta nu înseamnă că tu eşti boss-ul şi face ce vrei. Dacă un membru de partid a furat, a luat bani, înseamnă că partidul este vinovat? Nu. Partidul poate fi vinovat dacă a încheiat un contract”. „Niciodată nu m-am gândit că în PL o să avem colegi care o să trădeze partidul pentru bani. Dacă se confirmă că acţiunile lor au avut un interes personal, atunci să fie traşi la răspundere. Unii sunt făcuţi să creeze, alţii să distrugă”, a mai declarat Mihai Ghimpu.
    La rândul său, ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, care şi-a păstrat funcţia în noua garnitură guvernamentală, după ce, împreună cu alţi membri de partid, s-a disolidarizat de Mihai Ghimpu, a confirmat că a fost citat la Procuratură în acelaşi dosar, dar a negat că ar avea vreo legătură cu presupusa tranzacţie.
    Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului
    Ministrul Gheorghe Şalaru a mai fost implicat în distribuirea resurselor publice, a contractelor publice, în favoarea unei organizaţii al cărui fondator este feciorul său. Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi alte medii de informare au scris că în ultimii ani mai multe persoane rude cu angajaţi ai Ministerului s-au ales cu contracte din fondurile publice, în special din Fondul Ecologic Naţional.
    În doi ani Mihai Ghimpu a donat partidului peste 1 milion de lei
    Şi liderul PL Mihai Ghimpu nu este tocmai curat la capitolul integritate. Chiar dacă declară că, fiind președinte de partid, controlează partea financiară și nu ar permite finanțări ilicite ale partidului, mărimea donaţiilor făcute de el însuşi la alegerile din 2009 şi 2010 ridică semne de întrebare. În cele două scrutine electorale din 2009 Mihai Ghimpu a fost cel mai generos donator – el a vărsat în visteria partidului 755.750,00 lei. Aproape jumătate de milion – 403 000 – a donat în scrutinul din 5 aprilie şi 352 750 lei – la alegerile din 29 iulie. Veniturile familiei sale pentru doi ani – 2007 şi 2008 – potrivit declaraţiei depuse la CEC, au fost de numai 311 192 lei. În campania electorală din noiembrie 2010, Mihai Ghimpu a contribuit la visteria partidului cu 400 mii lei, având un venit declarat pentru ultimii doi ani (2008 şi 2009) de 625 mii lei.
    Iată cele mai mari donaţii făcute de către persoane fizice în cele două campanii electorale din anul 2009:
    Numele sau denumirea
    Suma, lei
    alegerile 5 aprilie
    Suma, lei alegerile 29 iulie
    Total
    Concurentul electoral
    Veniturile pentru ultimii 2 ani declarate la CEC, lei
    Partidul Comuniştilor
    600 000
    120 000
    720 000
    PCRM

    Mihai Ghimpu
    403 000
    352 750
    755 750
    PL
    311 192
    Oleg Bodrug
    286 400

    286 400
    PL
    828 493
    Alexandru Tanase
    292 000
    200 000
    492 000
    PLDM
    407 563
    Vladimir Filat
    469 500

    469 500
    PLDM
    1,23 mln
    Simion Furdui
    430 000

    430 000
    PLDM
    84 000
    Victor Său
    370 000

    370 000
    PLDM

    Ion Ionas
    180 000
    200 000
    380 000
    PLDM
    1,85 mln
    Chiril Lucinschi
    500 000

    500 000
    PD
    6,8 mln
    Igor Corman

    500 000
    500 000
    PD
    630 000
    Dumitru Diacov
    250 000
    200 000
    450 000
    PD
    511 456
    Marcel Răducan
    100 000
    350 000
    450 000
    PD
    262 300
    Nicolae Buzu

    350 000
    350 000
    PD

    Aurel Băieşu

    350 000
    350 000
    PD
    441 749
    Serebrean Oleg
    250000

    250000
    PD
    258 783
    Anatolie Ghilaş

    330 000
    330000
    PD
    1,4 mln
    Veaceslav Unitlă
    535 000

    535 000
    AMN
    447 000
    Iurie Colesnic
    426 000

    426 000
    AMN
    81 083
    Victor Guzun

    300 000
    300 000
    AMN
    455 000
    Leonid Bujor
    263 750

    263 750
    AMN
    235 000
    Vasile Balan
    263 750

    263 750
    AMN
    248 000

    În 2010, liberalii mai modeşti la averi, dar cu donaţii de milioane
    În alegerile parlamentare din 2010, în rapoartele financiare ale Partidului Liberal nu am găsit donatori şomeri sau pensionari, totuşi această formaţiune a reuşit să pătrundă în cohorta celor mai bogate partide, situându-se pe poziţia a patra. În campania din 2010, PL a fost finanţat de 31 de donatori, printre care toată echipa parlamentară. 83,4 la sută din venituri revin donatorilor foarte mari, iar valoarea medie a unei donaţii constituie 123 143 lei.
    Liberalii, deşi mai modeşti la averi, au făcut donaţii către partid pe potriva milionarilor din alte formaţiuni. Cel mai mult a donat Mihail Cârlig – 500 mii lei, la un venit pentru ultimii doi ani de numai 152 mii lei. Oleg Bodrug şi Alexandru Arseni au donat câte 200 mii lei, ultimul având un venit de numai 85 mii lei în ultimii doi ani. Câte 150 mii lei au vărsat în puşculiţa formaţiunii Ion Lupu, Ştefan Urâtu, Vitalie Marinuţă, iar câte 100 mii lei – Gheorghe Brega şi Ştefan Chitoroagă. Dintre cei care nu au fost incluşi şi în lista de candidaţi au făcut donaţii mari Alexandru Machedon de la SRL “Starnet” – 300 mii lei, Corneliu Molea de la SRL “Danialen Impex” – 295 mii lei şi Aliona Gabura de la SRL “Grand lift”– 140 mii lei.
    Iată cum arată lista principalilor finanţatori ai Partidului Liberal la scrutinul electoral din 2010:
    Nr.
    Prenume/Nume
    Pozitia in lista electorala
    Donatii
    Veniturile pentru anii 2008-2009, declarate la CEC
    1
    Cârlig Mihai
    nr.20
    500. 000
    151.869
    2
    Ghimpu Mihai
    nr. 1
    400.000
    625.935
    3
    Bodrug Oleg
    nr.6
    200 000
    536.410
    4
    Arseni Alexandru
    nr.26
    200 000
    115.000
    5
    Lupu Ion
    nr.13
    150 000
    630.750
    6
    Brega Gheorghe
    nr.12
    100 000
    76.617
    7
    Urâtu Ştefan
    nr.30
    150.000
    297.875
    8
    Marinuţă Vitalie
    nr. 23
    150.000
    nu a depus declaratia la CEC
    9
    Munteanu Valeriu
    nr.5
    150.000
    101.519
    10
    Chitoroagă Ştefan
    nr. 34
    100.000
    54.946
    11
    Vadim Cojocaru
    nr.10
    80 000
    365.770
    12
    Moldovanu Mihail
    nr. 25
    76 200
    149.196
    13
    Vacarciuc Vadim
    nr.18
    77.000
    155.138
    14
    Arhire Anatolie
    nr.17
    50 000
    196.500
    15
    Vieru Boris
    nr.7
    50 000
    62.199
    16
    Popa Victor
    nr. 9
    50.000
    170.000
    17
    Guţu Ana
    nr.11
    50 000
    221.156
    18
    Hadârcă Ion
    nr. 4
    50 000
    160.568
    19
    Berezovschi Vl.
    nr. 27
    50 000
    125.600
    20
    Casian Ion
    nr.21
    49.000
    114.461

    Alţii

    Gabura Aliona
    SRL “Grand lift”
    140.000

    Molea Corneliu
    SRL “Danialen Impex”
    295.000

    Machedon Al.
    SRL “Starnet”
    300.000

    Cât costă fotoliul de deputat?
    Potrivit unor calcule făcute de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice în baza resurselor financiare aruncate în joc de formaţiunile politice la ultimul scrutin electoral şi numărul de mandate obţinuţ, costul unui loc de deputat în parlament a variat între 100 mii lei şi 780 mii lei, de două ori mai mult decât în scrutinul din iulie 2009. Cele mai mari costuri pentru un loc de deputat îi revin Partidului Democrat care a cheltuit în campania electorală, potrivit rapoartelor oficiale, 11,7 mln. lei şi a obţinut 15 mandate de deputat. Astfel, fotoliul unui deputat din PD costă în jur de 780 mii lei. Cele mai mici costuri revin Partidului Comuniştilor, care a cheltuit pentru scrutinul parlamentar 4,3 mln. lei şi a obţinut 42 de mandate. Prin urmare, fotoliul de deputat pentru PCRM a costat în jur de 100 mii lei. Costul unui loc în Legislativ pentru Partidul Liberal Democrat a fost de 310 mii lei. PLDM a declarat cheltuieli de peste 10 mln. lei şi s-a ales cu 32 de mandate. În scrutinul din noiembrie locul unui deputat din cadrul Partidului Liberal a costat 320 mii lei. Această formaţiune a cheltuit 3,8 mln. lei şi a obţinut 12 mandate în legislativ.
    Potrivit legislaţiei electorale, persoanele fizice pot dona partidelor politice până la 500 de salarii medii lunare într-un an bugetar, adică nu mai mult de 1, 5 mln. lei. Această sumă include şi cotizaţiile de membru în cazul membrilor de partid. Echivalentul donaţiei din partea unei persoane juridice nu trebuie să depăşească 1000 de salarii medii lunare pe economia naţională, adică 3 mln. lei. Sergiu Lipciu, expert IDIS „Viitorul” susţine că „plafonul stabilit pentru donaţiile persoanelor fizice şi juridice către partide este extrem de înalt, raportat la nivelul de trai al cetăţenilor din RM, fapt ce favorizează corupţia politică, în special, vânzarea locurilor de pe lista partidelor”. „Corelarea acestui plafon cu plafonul impus cheltuielilor de campanie – 21 664 445 lei – pentru un partid politic denotă că sunt suficiente 15 persoane fizice sau 8 persoane juridice pentru finanţarea campaniei oricărui partid”, precizează Sergiu Lipciu. În acelaşi timp expertul consideră că „în asemenea circumstanţe nu pot fi asigurate condiţii egale de participare a cetăţenilor la viaţa politică, iar dependenţa de donatorii mari poate afecta grav funcţionalitatea democraţiei, în special drepturile, libertăţile şi bunăstarea cetăţenilor”.
    Finanţarea ilegală a campaniilor electorală
    Deşi la toate scrutinele electorale s-a vorbit despre mai multe cazuri de finanţare dubioasă a formaţiunilor antrenate în cursa electorală, inclusiv cazuri în care persoane cu venituri mici au făcut donaţii de sute de mii de lei, niciun dosar ajuns în organele de drept nu s-a soldat cu vreo sentinţă. Unii observatorii şi chiar membri de partid au recunoscut că, de multe ori, banii care vin nu tocmai pe căi legale, de regulă, sunt legalizaţi ca şi donaţii de la diferiţi membri de partid.
    Efim Obreja, expert în cadrul Transparncy International Moldova, susţine că finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale este o ţintă atractivă pentru corupţia politică. Aceasta se manifestă prin cumpărarea locurilor pe listele partidului, finanţarea din surse anonime ori secrete cumpărarea de către bogaţi a influenţei şi accesului la putere prin intermediul donaţiilor secrete ascunderea surselor de finanţare, în special, a informaţiei despre donaţii şi donatori finanţarea din surse ilegale, în special de provenienţă criminală ori acceptarea donaţiilor din partea grupărilor criminale în schimbul de a nu aplica legea, sau din partea oligarhilor şi sferelor din business – pentru a face legi în interes de grup sau a le oferi facilităţi pentru a scoate profituri. Printre aspectele corupţiei politice, potrivit expertului TI Moldova, sunt şi abuzul de resurse administrative, obţinerea de fonduri pentru partide prin presiuni economice, intimidarea conducătorilor întreprinderilor, prin subordonarea mass-media de către partidele aflate la guvernare sau prin cumpărarea voturilor alegătorilor, inclusiv prin ajutoare materiale şi altele.
    Sancţiuni mai dure pentru netransparenţă surselor de finanţare în campaniile electorale
    Pentru a face mai transparentă finanţarea campaniilor electorale şi a exclude corupţia politică, Guvernul condus de Vlad Filat a aprobat, la începutul acestui an, un proiect de lege de modificare a legislaţiei. Documentul, care a fost trimis în Parlament, impune sancţiuni mai dure pentru lipsa de transparenţă şi nereguli admise la finanţarea campaniilor electorale. Legea prevede şi o cotă de finanţare a partidelor de la bugetul public. Ministerul Justiţiei, care a promovat documentul, şi-a propus astfel să impună reguli stricte pentru sponsorizarea campaniilor electorale şi un sistem eficient de monitorizare și control al finanțării formațiunilor politice din Moldova.
    Formațiunile politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depășesc un milion de lei vor trebui să comande un audit al rapoartelor de gestiune financiară cel puțin o dată la trei ani. De asemenea, au fost delimitate clar valoarea donațiilor plătite de membri de cea a donațiilor oferite în favoarea partidelor, acestea urmând a fi reflectate separat în contabilitatea fiecărei formațiuni și în rapoartele sale de gestiune financiară. La fel, vor fi reduse limitele pentru contribuții individuale ale persoanelor fizice (la 20 de salarii medii pe economia națională) și juridice (la 40 de salarii medii), combinată cu descrierea detaliată a categoriilor de donații ce pot fi primite de către partide. Diminuarea plafoanelor pentru contribuții individuale reprezintă, de altfel, una din recomandările experților Consiliului Europei. Pe lângă aceasta, proiectul clarifică sistemul de sancționare, termenele de examinare a cauzelor ce vizează finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, subiecții unor astfel de cauze, precum și competențele organelor de control. În acest sens, Comisiei Electorale Centrale urmează să-i fie atribuit dreptul a constata contravențiile din domeniul finanțării partidelor și a campaniilor electorale şi de a aplica sancţiuni. Noul proiect de lege a fost elaborat de un Grup de lucru creat de Comisia Electorală Centrală, în conformitate cu Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție (2011-2015). Propunerile au fost apreciate de observatori şi experţi în domeniu, doar că, deocamdată, parlamentarii nu se grăbesc să le şi legifereze.
    Materialul a fost făcut în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ şi pune corupţia la zid!”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în nici un fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

    Cornelia Cozonac, Centrul de Investigatii Jurnalistice

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *