Donaţii: imnuri “de milioane”

Artişti şi compozitori din R. Moldova au scris şi au înregistrat imnurile mai multor instituţii, fără a primi, potrivit lor, vreo recompensă bănească. Aceştia recunosc că în versurile imnurilor respective au redat idealul, adică aşa cum ar trebui să arate cu adevărat o instituţie de stat, şi nu neapărat cum este ea în realitate.

Moda de a avea un imn s-a extins după anul 2001, când au fost scrise mai multe imnuri ale unor importante instituţii de stat. Versurile acestora, devenite aproape celebre, lasă loc de interpretări. Aşa cum era de aşteptat, au provocat reacţii care mai de care.

“Spitalul mare al înţelepciunii”

De departe, imnul care a provocat cele mai mari controverse a fost cel al Spitalului de Psihiatrie de la Costiujeni. Din această cauză, la puţin timp după ce a apărut pe site-ul instituţiei, acesta a fost scos. Imnul are 6 strofe şi toate sunt închinate “meleagului scump” al R. Moldova şi “Spitalului mare al înţelepciunii”.

E unicul în codrul mare,
În Moldova noi trăim,
E spitalul cel cu care
Medicina ne-o slăvim…

Versurile deja celebrei melodii poartă amprenta fostului director al instituţiei, Constantin Ţurcan. Aranjamentul muzical al “imnului nebunilor”, aşa cum îl numea presa de peste Prut, aparţine Orchestrei Simfonice Naţionale a Teleradiodifuziunii din Moldova, dirijor – maestrul Gheorghe Mustea. Interpret – Corul “Moldova”, conducător artistic – Boris Dubosarschi.

Imnul Spitalului de Psihiatrie a fost una dintre primele astfel de lucrări “ieşite pe piaţă”. “A fost adusă recunoştinţă meleagului. E foarte greu să scrii când te afli la psihiatrie”, remarcă autorul textului, Constantin Ţurcan. „Lumea ar trebui să se mândrească cu locul de muncă. La noi nu e aşa. Oamenilor le este ruşine să spună că lucrează la psihiatrie. În America, dacă preşedintele sau congresmanul vorbeşte cu psihiatrul, nu e o problemă, dar la noi…” – povesteşte fără a-şi finaliza gândul fostul şef al instituţiei. El spune că a încercat să evite unele cuvinte, cum ar fi “psihiatrie” sau “bolnav mintal”, şi a scos în evidenţă altele – “meleag”, “biserică” etc.

Din cauza vorbelor multe, a fost scos de pe site

“Cântecul e mai vechi, de vreo 3—4 ani. Iniţial îl ascultam doar la Ziua Femeilor, la Anul Nou. Era o mândrie pentru noi. După, am zis să-l pun pe internet. Cum l-am pus, însă, au apărut vorbe multe şi l-am scos”, ne povesteşte Constantin Ţurcan.

“Am încercat să le dau un avânt oamenilor, să-i fac să se mândrească că lucrează la psihiatrie. Bolnavii văd doar în lucrătorii de la psihiatrie un sprijin, o nădejde. Ca să se mândrească, ca să le ridicăm duhul, moralul şi ca să fim şi patrioţi, am hotărât să scriu acest cântec. Nu putem fi indiferenţi, că doar şi pe noi ne doare inima de ceea ce se întâmplă în ţară”, precizează Ţurcan.

“După mine, nu a fost cel mai rău. Eu m-am legat şi cu un poet şi am rugat să facă un cântec şi pentru surorile medicale, ca ele să se mândrească că vin să lucreze la psihiatrie”, îşi destăinuie câteva dintre planurile de viitor fostul director al Spitalului de Psihiatrie de la Costiujeni.

Dacă încerci acum să abordezi persoane din cadrul spitalului pentru a vorbi despre imn, cu greu ai putea găsi pe cineva care acceptă discuţia. “Eu nu l-am cântat, nu ştiu unde e, nu ştiu nimic, vorbiţi cu fosta conducere”, spune Mircea Cucu, medic-şef adjunct al Spitalului.

“CCCEC – ştim pentru cine şi ce”

A urmat Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) în 2007, atunci când Iurie Bădicu în colaborare cu Formaţia Catharsis au scris şi au înregistrat “Oda Centrului”. Aceasta a luat naştere pe timpul directoratului lui Valentin Mejinschi.

Onestitatea este crezul nostru,
Moralitatea este-al nostru imn:
Uniţi în fapte şi în gând,
Vestim dreptatea pe pământ…
CCCEC – ştim pentru cine şi ce.

“Nu s-au plătit bani, a fost un cadou din partea Formaţiei Catharsis pentru Centru la împlinirea a 5 ani de activitate”, ne explică Angela Starinschi, şefa serviciului de presă al Centrului. “Imnul se foloseşte, în special, la ziua Centrului şi la sărbătorile oficiale. De fapt, nu e un imn, ci o odă (specie a poeziei lirice în care se exprimă elogiul, entuziasmul sau admiraţia faţă de fapte eroice etc. – n.r.)”, precizează Starinschi. “Oamenii de aici ţin foarte mult la această odă, o ascultă ridicaţi în picioare. Toţi cunosc versurile, desigur”, conchide Angela Starinschi.

“Imnul spune ceea ce ar trebui să fie”

Contactat de ZdG, Ion Raţă a spus că cei de la Catharsis au scris doar muzica şi că autorul textului este Iurie Bădicu. “Mă cunosc cu băieţii din Catharsis. Am colaborat la mai multe proiecte şi aşa am ajuns la imn”, explică Bădicu. “Cred că textul odei este specific CCCEC-ului de astăzi, pentru că noi nu am făcut imnul pentru persoanele corupte, pentru cei care încalcă legislaţia sau pentru incompetenţi, ci pentru structura în cauză. Dacă oficialităţile de vârf au considerat că este nevoie să creeze un imn pentru Centru, înseamnă că este important. Activitatea acestui Centru duce, până la urmă, la lucruri bune în societate. De fapt, l-am făcut pentru imaginea Centrului. Este un crez la ceea ce ar trebui să fie. Chiar dacă nu e aşa, imnul spune ceea ce ar trebui să fie”, explică Bădicu. Textierul odei afirmă că nu a fost remunerat pentru munca depusă. „A fost un proiect comun cu Ion Raţă şi ni s-a înmânat câte o diplomă de menţiune. A fost o adunare deschisă, unde ni s-a mulţumit public. A făcut-o chiar conducătorul structurii”, spune autorul versurilor odei CCCEC. La alcătuirea versurilor, Iurie Bădicu precizează că a muncit vreo 2 luni. De fapt, Bădicu a mai făcut şi alte imnuri, cum ar fi imnul echipei de fotbal Dacia, dar şi oda ofiţerilor MAI.

“Securitatea e al nostru scut”

Versurile pentru imnul celei mai secretizate instituţii din R. Moldova, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), denumit “Credinţă Patriei”, au fost scrise de poetul Ianoş Ţurcanu, iar muzica de compozitorul Oleg Baraliuc, cel căruia îi aparţine şi piesa cu care ţara noastră a mers la Eurovision (“A century of love”, interpretată de Geta Burlacu). Imnul a fost aprobat în cadrul şedinţei Colegiului SIS din 08 septembrie 2008.

Numele nostru nu e scris în carte,
Nu-i pronunţat cu salve de salut,
Dar cercetarea dă frumoase roade,
Securitatea e al nostru scut…

Ianoş Ţurcanu îşi aminteşte că, iniţial, la el a venit o delegaţie întreagă, “pentru că ei trebuiau să aibă o sărbătoare foarte mare”. “Le-am cerut să-mi dea biografia instituţiei: ce fac, cu ce se ocupă”, îşi aminteşte Ţurcanu. SIS-iştii s-au conformat şi i-au adus documente din anii 1800. “Eu le-am pus o condiţie. Scriu patriotic, româneşte, ca să poată fi cântat şi aici, şi în România. Să simţi că e pe un vers românesc. De aici a pornit totul”, povesteşte Ţurcanu.

“Lui Reşetnicov nu i-au plăcut unele versuri”

Poetul menţionează că au existat iniţial vreo 6 persoane care au participat la un concurs în vederea selectării melodiei şi versurilor. “Au venit la mine o pleiadă de vreo 60 de ofiţeri. Am înţeles mai apoi că ei au făcut o selecţie la muzică şi la versuri. Erau 6 compozitori. Au fost şi poeţi profesionişti care au selectat. A fost un concurs, pe care l-am câştigat”, menţionează Ţurcanu.

“Ăştia, care erau mai mari, Reşetnicov şi alţii, nu au prea înţeles unele versuri şi nu prea le-au plăcut, că sunt strămoşeşti, de grai… dar, până la urmă, a trecut”, afirmă textierul. Acesta le-a pus o singură condiţie celor de la SIS. Să nu-i fie schimbată nici o virgulă. “Dacă ei schimbau măcar un cuvânt, nu eram de acord”, menţionează Ţurcanu.

“Ulterior, am priceput că e foarte important acest serviciu pentru toţi tinerii de acolo, care îşi apără patria. M-am bucurat mult că atunci când a fost prezentat noul şef al SIS-ului, sub acest imn a venit şi dl Filat. Toţi s-au ridicat în picioare. Conducătorii vin şi se duc, dar lucrurile frumoase rămân. Scopul meu a fost ca cei care îl ascultă să devină patrioţi români, dar nu ca generalul ăla bătrân” (cu referire la Vladimir Voronin, n.r.), conchide Ţurcanu.

Poetul spune că nu a cerut şi, respectiv, nu a primit nici un fel de remunerare din partea SIS pentru acest imn. De-a lungul vieţii, Ianoş Ţurcanu a mai scris imnul Poliţiei din Chişinău, imnul Academiei de Poliţie, imnul oraşului Hânceşti etc.

Imnul Procuraturii a costat 8 mii de lei

Imnul Procuraturii a fost aprobat încă în anul 2005, prin ordinul procurorului general de atunci, Valeriu Balaban. Imnul are 4 strofe, iar versurile poartă amprenta Victoriei Zumbreanu.

Nu vom ceda în faţa josniciei,
Nu vom admite înjosiri, sfidări,
Noi stăm la straja legii, omeniei,
Noi stăm la straja legii, omeniei,
Suntem acei ce legea ocrotesc.

Maria Vieru, şefa Serviciului de Presă al PG, menţionează că imnul Procuraturii a costat 8 mii de lei. „A fost semnat un contract de prestare servicii cu Daria Radu, cea care a compus muzica, şi a fost remunerată cu 8 mii de lei. Contractul a fost semnat între Ascociaţia procurorilor şi Daria Radu, iar banii au fost plătiţi de asociaţie, şi nu de procuratură”, spune Vieru.

De menţionat că Ministerul Afacerilor Interne (MAI) nu are un imn oficial.

Victor MOŞNEAG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. filip-antonio

    Numele nostru va fi scris in piatra,
    Suntem bastardonezi si ne mandrim.
    Voronin e al nostru falnic tata,
    Bastardostan! Pamantul meu sublim!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *