Ce fac militarii moldoveni în Kosovo

Interviu cu Andrei Ţăranu, comandantul contingentului Armatei Naţionale KFOR 7

— Dle Ţăranu, câţi militari din R. Moldova sunt astăzi în Kosovo şi ce misiune au?

— În prezent, în Kosovo, sunt 41 de militari din R. Moldova. Dintre ei, 33 sunt în plutonul de infanterie, alţi 7 sunt genişti, iar un militar face parte din statul-major, în Pristina (capitala Republicii Kosovo, stat nerecunoscut de către autorităţile din R. Moldova, n.r.). Se ocupă de meteorologie, adică prezintă informaţii despre prognoza meteo.

— Geniştii, înţeleg, se ocupă de căutarea minelor rămase aici de pe timpul războiului. Cei din plutonul de infanterie ce fac, zi de zi?

— Da, geniştii execută misiuni de cercetare şi curăţare de obiecte explozive a terenului din regiunea Muntelui Cviljen, din oraşul Prizren. Plutonul de infanterie este implicat în acţiuni de patrulare a zonei în aria de responsabilitate şi execută misiuni la Mănăstirea Detchani, având sub pază acest obiect.

— De ce trebuie protejată Mănăstirea?

— Este o mănăstire înscrisă în registrele UNESCO, fiind monument istoric. Obiectul este protejat ca să nu fie distrus. Mănăstirea este una ortodoxă, în timp ce populaţia din Kosovo este predominant albaneză, deci, de religie musulmană. În cadrul conflictelor care au avut loc în acest teritoriu, multe mănăstiri au fost distruse pe parcursul anilor. Astfel, pentru a nu distruge această mănăstire şi pentru a proteja acest patrimoniu naţional şi internaţional, trebuie asigurată paza.

— Au trecut mai mulţi ani de când acest conflict din Kosovo s-a încheiat. Mai există astăzi pericolul să izbucnească un nou conflict în această zonă?

— Situaţia e mult mai calmă decât în trecut. Dar totuşi există diferite momente, ce ţin în special de politic, bunăoară când au loc alegeri. De când am venit aici au avut loc alegeri parlamentare, iar incertitudinea a durat 2-3 luni. A existat un blocaj şi doar în septembrie s-a reuşit să fie ales un guvern. Situaţia politică este instabilă. Guvernul a fost votat cu doar 61 de voturi din totalul de 120 de deputaţi. Din coaliţia de guvernare acum fac parte şi etnici sârbi, care în orice moment se pot dezice de coaliţie, dacă ceva nu le convine.

— Dar poliţia locală, armata locală nu ar putea să se implice? De ce e nevoie de o misiune internaţională?

— În momentul de faţă, este doar poliţia locală. Kosovo nu are armată, conform rezoluţiei ONU din 1999. Are doar forţe de securitate.

— Totuşi, s-a scris în presă despre tentative de constituire a forţelor armate proprii…

— Da, tentative sunt. Chiar guvernul nou-format intenţionează ca, până la sfârşitul anului, să creeze o armată proprie, dar pentru asta trebuie să se facă schimbări în Constituţie, iar aceste schimbări trebuie votate în Parlament, lucru greu de realizat, pentru că din această coaliţie fac parte şi etnici sârbi, care sunt categoric împotriva creării unei armate în Kosovo.

— Dar poliţia? Cum colaborează misiunea KFOR cu poliţia locală? Nu există divergenţe între cele două forţe?

— În general, forţele KFOR nu intervin în activitatea poliţiei locale. Sunt însă forţe în cadrul KFOR care se referă la poliţie. Noi, aici, în bază, avem carabinierii, care conlucrează destul de eficient cu poliţia locală, dacă este necesar.

— Ca să revenim la militarii din R. Moldova. Aici ei sunt integraţi în contingentul italian. De ce s-a decis anume aşa? De ce italienii şi nu altă ţară?

— A fost semnată o înţelegere între R. Moldova şi Italia, prin care s-a stipulat că contingentul nostru va face parte din compania italiană şi i se va acorda suportul necesar. Conform acestei înţelegeri, partea italiană şi-a asumat responsabilitatea de a finanţa contingentul de militari din R. Moldova în partea ce ţine de cazare, hrană, organizare, logistică, ţara noastră fiind scutită de aceste cheltuieli.

— Ce cheltuieli suportă R. Moldova pentru militarii detaşaţi în Kosovo? Înţeleg că doar salariul, care este de aproximativ 50 USD pe zi.

— Da. Salariul unui militar de aici este de 50 USD pe zi.

— Dar salariul unui militar care activează în R. Moldova care e?

— Depinde de poziţia, de funcţia pe care o deţine. Un sergent are un salariu de 4 sau 4,5 mii de lei pe lună.

— Salariul mic reprezintă unul dintre motivele pentru care militarii moldoveni aleg să plece din Armata Naţională? Există statistici în acest sens, care arată că mulţi militari aleg să plece.

— Părerea mea e că situaţia nu depinde doar de salariu, dar este, desigur, şi acesta un moment esenţial atunci când cineva îşi alege o funcţie oarecare şi doreşte să-şi apere Patria. Şi asigurările sociale pentru militari joacă, în acest moment, un rol important.

Interviul cu Andrei Țăranu a fost realizat în Kosovo, când un grup de jurnaliști din R. Moldova au vizitat baza în care sunt dislocați militarii din R. Moldova. În perioada în care realizam acest interviu, geniștii moldoveni, conduși de Iurie Batîr (foto) au depistat două obiecte explozibile, pe care le-au detonat. Timp de patru luni în care s-au aflat în misiune, aceștia au depistat, în total, 7 obiecte explozibile

— Deoarece e o mare diferenţă între salariul pe care-l primeşte un militar în Moldova şi unul care ajunge într-o misiune internaţională, bănuiesc că sunt mulţi militari care vor să plece în misiune, există, astfel, o concurenţă în selectarea cadrelor care ajung în aceste misiuni…

— Sunt criterii, stabilite printr-un ordin al ministrului, în baza cărora sunt selectate aceste persoane, criterii bazate pe cunoştinţe, abilităţi, profesionism, inclusiv starea fizică a fiecărui militar şi starea lui medicală. La fel, candidaţii sunt supuşi unui control psihologic, pe care, dacă nu-l trec, nu pot ajunge în misiune.

— E loc de corupţie în acest proces de selectare a militarilor care pleacă în misiuni internaţionale?

— De când sunt în Armata Naţională, nu am observat asta.

— Dar militarii care se află azi în Kosovo cum au fost selectaţi?

— Fiecare militar a depus un raport personal. Ulterior, a fost formată o comisie, care a şi selectat persoanele care sunt aici în misiune. În raport, militarul îşi formulează dorinţa de a pleca în misiune. Fiecare militar are o caracteristică, care e şi ea importantă pentru procesul de selecţie. Eu pot să vă spun foarte sigur că toţi militarii care se află acum în Kosovo au fost aleşi cu respectarea unor criterii obiective şi corecte.

— De ce sunt importante asemenea misiuni, ca cea din Kosovo, de exemplu, pentru militarii din R. Moldova?

— Până acum ceva timp, R. Moldova era doar un consumator de securitate, pentru că avem conflictul din ţara noastră şi nu furnizam securitate în alte ţări. În prezent, putem fi şi garant, şi furnizor de securitate în afara hotarelor ţării. Este un moment benefic pentru ţară, pentru militari, care, pe lângă faptul că sunt destul de bine apreciaţi, pot acumula experienţă şi abilităţi noi.

— Ce echipament folosesc militarii din R. Moldova care au venit în Kosovo? Am văzut că geniştii folosesc, în mare parte, utilaj rusesc, care pare vechi, la prima vedere.

— Echipamentul geniştilor este de producţie americană. Celelalte echipamente sunt de tip sovietic. Da, tot echipamentul este al Armatei Naţionale.

— Când, ultima dată, a fost procurat echipament pentru persoanele care activează aici, în Kosovo, de exemplu?

— Practic, nu avem posibilitate să procurăm tehnică nouă. Însă, din diferite donaţii, în Armată au venit tot felul de echipamente. Recent, ultima donaţie a fost efectuată de Armata Chineză.

ISTORIE:
KFOR (Forţele din Kosovo) sunt o forţă militară condusă de NATO cu scopul menţinerii păcii în Kosovo, aflată sub administraţia ONU după sfârşitul războiului din Kosovo. KFOR a fost creată pe 12 iunie 1999 şi a intrat în Kosovo în baza unui mandat de două zile al ONU după adoptarea Rezoluţiei 1244 a Consiliul de Securitate ONU. În acea perioadă, Kosovo suferise o criză umanitară gravă după luptele dintre forţele militare din Republica Federală Iugoslavia şi Armata de Eliberare din Kosovo. Conflictele etnice erau uriaşe, iar numărul de morţi a ajuns la câteva mii în urma acelui război.
R. Moldova participă în cadrul KFOR începând cu 8 martie 2014, când a trimis un contingent de 41 de militari din Batalionul 22 de menţinere a păcii. Decizia de detaşare a contingentului a fost aprobată de Parlamentul R. Moldova la 1 noiembrie 2013. De atunci, în Kosovo au fost delegaţi peste 280 de militari din R. Moldova, misiunea condusă de locotenent-colonelul Andrei Ţăranu fiind cea de-a şaptea. KFOR 7 va reveni la Chişinău la începutul lunii decembrie 2017, când în Kosovo vor pleca alţi 41 de militari din cadrul Armatei Naţionale. Militarii moldoveni sunt dislocaţi în baza italiană „Camp Vilaggio” din localitatea Pech.
Conform informaţiilor de pe pagina electronică a Ministerului Apărării, începând cu 1997, R. Moldova a contribuit activ la misiunile internaţionale sub egida OSCE în Republica Cecenă, Kosovo, Macedonia, Georgia, Tadjikistan, Ucraina; sub egida NATO în Bosnia şi Herţegovina; la misiunile ONU în Liberia, Coasta de Fildeş, Sudan, Sudanul de Sud, Republica Central Africană şi Georgia, precum şi în cadrul forţelor multinaţionale din Irak şi Departamentului ONU pentru operaţiuni de menţinere a păcii (DPKO) din New York, SUA.
Kosovo şi-a declarat independenţa faţă Serbia pe 17 februarie 2008, decizia fiind luată de către Adunarea din Kosovo cu un cvorum unanim. Toţi cei 11 reprezentanţi ai minorităţii sârbe au boicotat această decizie. Reacţia internaţională a fost divizată între statele care au recunoscut independenţa Kosovo şi statele care nu au recunoscut acest fapt. Astăzi, Republica Kosovo este recunoscută de 108 state, dintre care 23 din Uniunea Europeană. Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo şi o consideră în continuare Provincia Autonomă Kosovo şi Metohia, deşi aceasta este membră a mai multor organizaţii internaţionale, printre care Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială, dar şi membru cu drepturi depline în mai multe federaţii sportive internaţionale, printre care Comitetul Internaţional Olimpic sau UEFA. Pe 27 octombrie 2015, Uniunea Europeană a semnat Acordul de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu Guvernul din Kosovo. ASA reprezintă prima relaţie contractuală între UE şi Kosovo, asigurând un cadru extins pentru stabilirea unui dialog politic mai strâns şi pentru dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale, inclusiv deschiderea pieţelor UE pentru produsele care provin din Kosovo. Kosovo este considerată un potenţial candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. R. Moldova, România sau Rusia sunt printre statele care nu au recunoscut independenţa Kosovo. De fapt, România, Grecia, Spania, Cipru şi Slovacia sunt singurele state membre ale Uniunii Europene care nu recunosc independenţa Kosovo. Pentru a ajunge în Kosovo, cetăţenii R. Moldova au nevoie de vize. Cetăţenii R. Moldova care deţin însă o viză Schengen valabilă nu au nevoie de viza kosovară. În R. Moldova, paşapoartele eliberate de autorităţile din Kosovo nu sunt recunoscute.
Kosovo nu a existat niciodată ca stat de sine stătător. Pe rând, a fost parte din teritoriul triburilor traco-ilire, apoi din Imperiile Roman, Bizantin, din Ţaratul Bulgar,Ţaratul Sârb şi din Imperiul Otoman. În secolul al XX-lea, regiunea a fost împărţită între Regatul Serbiei şi Regatul Muntenegrului, iar în cele din urmă a revenit statului succesor, Regatul Iugoslaviei. După sfârşitul Războiului din Kosovo şi încetarea bombardamentului Iugoslaviei de către NATO, teritoriul a intrat sub administraţia interimară a Organizaţiei Naţiunilor Unite, declarându-şi independenţa în anul 2008.

— Cum văd localnicii din Kosovo KFOR-ul?

— Din câte cunosc, populaţia locală percepe misiunea KFOR foarte pozitiv şi o apreciază la un nivel foarte înalt. Şi KFOR îşi face bine treaba şi ajută mult populaţia locală.

— Ce pericole există astăzi pentru această regiune?

— Acestea sunt legate de viitoarele alegeri. Or, urmează alegerile locale, iar în cadrul lor ar putea să existe diverse provocări ce ar putea duce la momente de violenţă, la escaladarea situaţiei. La fel, sunt unele momente legate de terorism. Sunt multe persoane care au activat în cadrul ISIS în Siria şi care se întorc înapoi. Pentru că nu există hotare bine păzite, există pericolul ca acestea să-şi facă aici baze de pregătire sau chiar să provoace atentate teroriste.

— De cât timp credeţi că ar mai fi nevoie în această regiune de KFOR?

— Misiunea asta, după părerea mea, se va încheia odată cu intrarea Serbiei şi a Kosovo în Uniunea Europeană, atunci când vor fi excluse hotarele.

— Un lucru care nu se va întâmpla prea curând, din câte se poate observa. Vedeţi unele similitudini între situaţia din R. Moldova şi cea din Kosovo?

— Nu. Conflictul nostru e puţin diferit. Chiar şi din punct de vedere istoric, lucrurile aici au fost diferite. În ce priveşte nivelul de trai, da, există şi aici, ca şi în R. Moldova, probleme proprii ţărilor în curs de dezvoltare.

— Dvs. sunteţi în a doua misiune internaţională, de când activaţi în Armata Naţională. Cum e să trăieşti departe de familie?

— Sunt momente legate de viaţa militară şi trebuie să le acceptăm aşa cum sunt. În prima misiune a fost mai greu. Acum deja e mai uşor. Pentru toţi e aşa. Dar, fiecare zi e legată de îndeplinirea misiunii de serviciu şi timpul uneori trece foarte repede. Pentru mine, primele patru luni practic au zburat. Familia mea a acceptat.

— Dvs. aveţi copii?

— Da, doi.

— Vor să fie militari?

— Cel mai mare visează să fie militar, cel mai mic – nu.

— Dvs. ce-l veţi îndruma să facă?

— Dorinţa copilului este lege. Eu doar l-aş îndruma şi l-aş ajuta.

— S-au născut când eraţi în Moldova sau când eraţi în misiune?

— Primul s-a născut când eram la studii în România şi l-am văzut peste trei săptămâni. Al doilea s-a născut când eram la studii în SUA şi l-am văzut deja peste patru luni.

— Nu regretaţi că, de fapt, din cauza meseriei, nu aţi fost în acele momente acasă?

— Deocamdată nu regret. Vedem ce ne va mai arăta timpul.

— În R. Moldova, meseria de militar are viitor? Cum vedeţi lucrurile, din poziţia pe care o aveţi şi în situaţia de azi din R. Moldova?

— Bineînţeles, în ţara noastră, această profesie trebuie să aibă viitor, deoarece, ştiţi, desigur, că o ţară care nu are grijă de armata ei va avea grijă de armata altui stat. Reieşind din contextul regional şi naţional, ţinând cont de conflictul îngheţat din stânga Nistrului, din punctul meu de vedere este benefic să avem o armată mobilă, bine pregătită şi bine dotată.

— Vă mulţumim.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Reporter

    Desigur dl militar nu mai spune tot. Dar eu cred, că nu mai vrea el ca în loc de Kosovo să fie la Zapad 2017. Totuși oricum Europa tot Europa rămâne, solda în Europa este mai mare. Și apoi suntem europeni și nu avem ce căuta în putoarea lor Euroasiatică. În Eurasia să se ducă Dodon și cumătrul lui poponar VicTor Gaiciuc!

  2. Maiorul Kvetnây

    Bravo băieți! Sunt de mai mulți ani în rezervă, dar mă bucur pentru voi.
    Când vă văd așa bucuroși și optimiști parcă-mi tresare și mie inima de
    bucurie. Să fiți sănătoși și să vă faceți lucrul atât de necesar pentru
    Țară, sigur că și solda contează, că nimeni nu v-o dă pe degeada!
    Dar despre copchilul ăsta de la minister, lăsați-l până când să se joace
    cu tancușoarele de jucărie, că poate se va deprinde cu ele și când
    prietenii americani ne vor cadona Abrahamson afevărate, cel puțin din
    partea lui Eugen Sturza vom avea reacție pe măsură.
    AM ONOAREA!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *