Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Viaţa şi Matematica

Viaţa şi Matematica

La Hârbovăţ, acolo unde, la 27 iunie, o adolescentă a plecat de acasă într-o direcţie necunoscută şi până astăzi nu a mai revenit, fiind de negăsit, lumea mai speră că aceasta va reveni sănătoasă. „Nu poate dispărea un om fără urmă”, „E o fire puternică, nu putea lua decizii pripite”, „E sinceră, deschisă, nu are prieteni răi”, „E o bună sportivă, face alergări…Vreau să cred că, şi în acea dimineaţă, a ieşit să alerge”, – vorbesc, speriaţi, oamenii din sat. Speriaţi, probabil, de faptul că orice e posibil. Orice copil, în orice zi, poate ieşi singur din casă şi…

Acum două zile, poliţia a încheiat căutările „fizice” ale adolescentei, dar nu a descoperit niciun indiciu ce ar fi de ajutor în identificarea locului aflării tinerei. „Am căutat prin case părăsite, pe la rude, inclusiv în alte localităţi, prin câmpuri, prin fâşii de pădure, prin livezi sau prin fântâni. Au fost aplicate informaţii cu poza tinerei în unităţi de transport, în locuri publice. Au fost contactaţi toţi taximetriştii care lucrează prin Hârbovăţ, dar fără vreun rezultat”, spune Valeriu Codreanu, şeful Inspectoratului de Poliţie Anenii-Noi, precizând că poliţiştii trec la altă etapă de căutări.

Şeful Poliţiei Anenii-Noi nu exclude versiunea că acea notă de 3, primită la examenul la matematică, susţinut la Bacalaureat, îi putea cauza suferinţe adolescentei care, potrivit pedagogilor şi colegilor săi de studii, era o fire sensibilă. „Am aflat, pe parcursul anchetei, că orice notă mai proastă o întrista atât de tare, încât putea rămâne zile la rând tăcută, privind în gol. Mă întreb dacă pedagogii, care cunoşteau sensibilitatea ei, nu ar fi trebuit, după ce au fost afişate notele, să o viziteze, să discute cu ea şi cu maică-sa, să-i explice că mai există şansa examenelor repetate, că viaţa nu se poate limita la o notă negativă”, zice Valeriu Codreanu.

La liceu, directoarea Elena Zmeu crede că o notă de trei nu ar fi putut-o determina pe adolescentă să ia o decizie nesăbuită. „S-a mai întâmplat, recent… O fată a fost răpită”, spune Elena Zmeu, lăsând să se înţeleagă că eleva liceului pe care îl administrează nu putea comite ce-i mai rău cu viaţa sa.

Aşa sau altfel, încercarea e una extrem de grea pentru toţi, iar cei implicaţi în căutări, dar în special familia tinerei, nu-şi vor găsi liniştea până nu vor auzi un cuvânt, o vorbă, o informaţie despre locul aflării acesteia.

Ce ar trebui să înţeleagă alţi părinţi, alţi tineri, alţi pedagogi, alţi psihologi şcolari, dacă aceştia mai sunt prin şcoli, despre valoarea notelor, inclusiv a celor primite la Bacalaureat? De obicei,, majoritatea profesorilor şi a părinţilor consideră că notele sunt indicatori importanţi de performanţă în procesul de studii. În ce măsură, însă, copiii sunt pregătiţi să înţeleagă că, în instituţiile noastre de învăţământ, se mai aplică note corupte, pe criterii suspecte, sunt note acordate de profesori care, din păcate, nu au reuşit să-şi ridice cunoştinţele la nivelul celor deţinute de unii elevi? În ce măsură copiilor li se vorbeşte că o notă mai rea nu poate diminua dragostea părinţilor, ataşamentul colegilor şi respectul pedagogilor faţă de copii? De câte ori li se spune că un 3 la matematică sau la oricare altă disciplină nu poate distruge o viaţă, o relaţie, un viitor? Când li se vorbeşte că, din şcoală, trebuie să ieşi cu nişte cunoştinţe temeinice, dar şi cu nişte capacităţi deosebite de a înţelege viaţa cu toate greutăţile şi problemele ce-ţi pot sta în cale? Că şcoala e cea din care trebuie să păşească în viaţă persoane integre, care ar rezista în faţa oricăror tentative de coruptibilitate?

Mai mult. De ce nu li s-ar vorbi sincer despre faptul că, bunăoară, chiar acum, la guvernare în R. Moldova sunt zeci de foşti eminenţi la învăţătură, dar acest statut nu i-a determinat întotdeauna să fie oameni speciali, oneşti, integri, care îi înţeleg şi pot împărţi din sufletul şi din bunătatea lor altor oameni, dezavantajaţi, poate?