Ne sinucidem

Avea 28 de ani şi, într-o noapte de început de septembrie, între pereţii unei închisori din Chişinău, şi-a zis că nu mai vrea să trăiască. Nu a lăsat bilete de adio, nu a explicat nimic, nimănui. I-a fost suficient un cearşaf şi gratiile metalice ale geamului celulei sale din penitenciar. Era trecut de miezul nopţii când acest tânăr, de doar 28 de ani, s-a stins.

Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP) nu a ascuns suicidul, postând, în ziua imediat următoare, un comunicat de presă despre acest caz. Comunicatul a fost plasat la rubrica “Ştirea zilei”, iar în imediata apropiere a fost postată o informaţie intitulată “Fenomenul suicidului – problema comună a întregii societăţi”. Un mesaj ca o “mângâiere”, de parcă s-a încercat să ni se spună că, de fapt, nimic înspăimântător nu s-a întâmplat. Un suicid la închisoare. Un caz comun, de care se întâmplă destule şi în afara penitenciarelor. Cea de-a doua informaţie ne aduce şi cifre, pe rol de argumente. Afli, cu acest prilej, că, în prezent, suicidul constituie cea de-a 11-a cauză de mortalitate în lume. Aceeaşi informaţie dezvăluie că, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, câte o tentativă de siicid are loc la fiecare trei secunde, iar câte un act de suicid – aproape în fiecare minut… Astfel, reiese că mai multe persoane decedează în urma actelor de suicid, decât din cauza conflictelor armate.

Departamentul Penitenciarelor ne consolează cu date lugubre, înregistrate în R. Moldova. Aflăm de aici că ne situăm printre primele 22 de ţări din lume, cu cele mai multe cazuri de suicid. În 2012, cazurile de suicid au constituit 18,5% din numărul total de cauze de deces al populaţiei din R. Moldova. În continuare ni se mai spune că sistemul penitenciar autohton reprezintă în sine oglinda situaţiei în societate şi se confruntă, din acest motiv, cu acelaşi spectru de probleme. Cu toate acestea, se conchide în acea ştire, indicii înregistraţi în acest sens rămân “constanţi” în ultimii ani.
Deşi DIP susţine că deţinuţii beneficiază de asistenţă psihologică profesionistă, cazul din noaptea de 3 spre 4 septembrie este unul care nu s-ar fi întâmplat dacă, într-adevăr, în raport cu acel tânăr răposat s-ar fi procedat profesionist şi uman.

Din istoria aflării acestuia în penitenciarele din R. Moldova, comunicată, de altfel, tot de DIP, aflăm că deţinutul a fost reţinut de colaboratorii Comisariatului de poliţie Orhei în ziua de 20 aprilie 2013, fiind bănuit de comiterea unui omor cu premeditare, fiind cercetat penal în temeiul art.145 alin. 2, Cod penal. Peste câteva zile, la 23 aprilie, el a fost transferat în arest preventiv la Penitenciarul nr. 17 din Rezina. La 26 iulie, adică peste trei luni, acest deţinut a fost transferat la Penitenciarul nr. 13 din Chişinău, pentru a fi supus unei expertize psihiatrice, în temeiul unei încheieri judecătoreşti. Ulterior, în perioada 06.08 — 03.09.2013, adică iarăşi o lună, deţinutului i-a fost efectuată expertiza psihiatrică la Spitalul Clinic de Psihiatrie din or. Codru. Specialiştii ar fi constatat că acesta ar fi fost în “Stare de iresponsabilitate”. Concluzia a fost comunicată pe 3 septembrie, anticipând suicidul acelui tânăr.

În toată această poveste, Nota de final din comunicatul DIP e cea mai grăitoare. Aflăm deci că deţinutul s-a aflat la evidenţa medicului psihiatru, fiind, în perioada iunie 2008 — decembrie 2012, internat la Spitalul de psihiatrie din or. Orhei, la tratament psihiatric forţat. Deci, din aprilie 2013 până la 3 septembrie, când psihiatrii i-au dat verdictul – “Stare de iresponsabilitate”, acest tânăr, despre care se ştia foarte bine că avea probleme de sănătate psihică, a fost purtat dintr-un penitenciar în altul, anchetat, apoi supus unor noi expertize, formale, de altfel, în condiţiile în care era clar că omul avea probleme. În tot acest timp, un tânăr care s-a aflat acum câteva luni la tratament psihiatric forţat, suspectat de comiterea unui omor premeditat, a fost închis în celule cu alţi deţinuţi, a fost lăsat în voia sorţii, în nişte condiţii în care sănătatea psihică a omului nu poate decât să degradeze.

Chiar specialiştii DIP recunosc că “mediul dezagreabil şi depresant, ruperea legăturilor sociale, nesiguranţa viitorului, conştientizarea faptei săvârşite, etc. – sunt efecte ale privării de libertate care afectează sănătatea mentală a celor din detenţie, provocând schimbări comportamentale, manifestări de agresiune sau stări depresive, şi culminant – suicide”.

Dacă toate acestea sunt atât de bine cunoscute, de ce a ajuns la suicid, necondamnat fiind, deocamdată, acest tânăr de 28 de ani?


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *