Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Despre vineri, 25 ianuarie

Despre vineri, 25 ianuarie

A fost bătut în cuie. Încă la 27 iulie 2018, atunci când, printr-o hotărâre de Parlament, s-a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc pe 24 februarie 2019, s-a calculat şi ziua demarării campaniei electorale pentru toţi concurenţii înscrişi în cursă – 25 ianuarie 2019.

La 10 decembrie 2018, când începea oficial perioada electorală, CEC atenţiona formaţiunile politice şi potenţialii concurenţi că orice acţiuni de agitaţie electorală, până la începerea oficială a campaniei, sunt o încălcare a legislaţiei electorale.

De altfel, Codul Electoral conţine prevederi exacte despre răspunderea juridică de care ar fi pasibili cei care încalcă legislaţia electorală. Bunăoară, „CEC sau consiliul electoral de circumscripţie poate aplica concurenţilor electorali sancţiuni sub formă de avertisment sau poate solicita aplicarea sancţiunii anulării înregistrării”. CEC mai are dreptul să aplice sancţiunea complementară privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat a concurenţilor electorali cu probleme.

Deci, oficial, astăzi, 25 ianuarie, în R. Moldova începe campania electorală care va continua timp de 30 de zile. Acest anunţ nu ar semnifica nimic special, dacă, în realitate, campania nu ar fi început demult, iar CEC şi consiliile electorale de circumscripţie au tăcut şi continuă să tacă despre numeroasele încălcări ale Codului Electoral, comise de unii concurenţi, în special cele legate de agitaţie electorală clandestină.

Se pare că, în această perioadă electorală, aproape toţi candidaţii, înregistraţi sau încă neînregistraţi, au ocolit legea, făcându-şi agitaţie electorală, neglijând calendarul oficial şi asta în condiţiile în care CEC nu se grăbeşte să ia atitudine.

Mai întâi s-au perindat o serie de pretinşi deputaţi, cu certificate de integritate acordate contrar oricăror norme etice. S-a mai reproşat: ANI a acţionat „în conformitate cu legea”. Dar cum poţi certifica faptul că pretinsul deputat e o persoană onestă, incoruptibilă, demnă, dacă există suficiente probe că nu-i aşa?

Au urmat şi alte activităţi bizare. Bunăoară, cea de acum câteva zile, când preşedintele Dodon, lider neoficial la PSRM, după ce a declarat că nu va participa la scrutin, anunţându-şi sprijinul necondiţionat pentru PSRM, a convocat 1500 de cetăţeni în faţa Preşedinţiei, lansând astfel Mişcarea populară patriotică în sprijinul preşedintelui ţării. Credeţi că nu a fost un eveniment electoral? Credeţi că cei 1500 de participanţi, număraţi de anturajul lui Dodon, nu au fost informaţi că doar PSRM le poate soluţiona toate problemele, dacă va deţine întreaga putere în stat? CEC crede cumva altfel?

Sau, cum putem califica programul din 18 ianuarie al premierului Pavel Filip, candidat PDM la alegerile parlamentare, care a inspectat lucrările de reparaţie ale grădiniţelor şi drumurilor din satele Sămănanca şi Teleşeu? Sau despre vizita lui Filip la Străşeni, acolo unde candidează pe circumscripţia uninominală nr.20? La 22 ianuarie, împreună cu primarul din localitate (al PDM), au convenit asupra unor proiecte post-electorale de dezvoltare a oraşului. Cel puţin asta anunţă Serviciul de presă al Executivului.

Şi ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici, candidat PDM în circumscripţia nr. 31, Chişinău, s-a întâlnit, pe 19 ianuarie, cu administraţia şi angajaţii Companiei de construcţii Horus, care îşi are oficiile şi activităţile exact în perimetrul circumscripţiei electorale în care candidează ministrul. În altă zi, pe 21 ianuarie, Gaburici a vizitat prima fabrică din R. Moldova care a obţinut certificatul Halal – garanţia că produsele nu conţin componente interzise de religia islamică… Să fie acestea adevăratele preocupări ale ministrului Gaburici?

Faptul că CEC nu reacţionează, iar concurenţii electorali nu depun sesizări şi nu cer pedepsirea celor care îşi fac imagine electorală din contul bugetului de stat, dă de gândit. Oricine poate deduce că şi pe 24 februarie posibilele nereguli ar putea trece neobservate, fabricându-se, în consecinţă, un Legislativ nou, dar total străin voinţei majorităţii alegătorilor.