De ce a venit din Antalya Igor Dodon

La scurt timp după ce, a recunoscut chiar el, și-a dus familia la odihnă, la mare, în Antalya, șeful statului într-adevăr a revenit la Chișinău, unde, după cum susține portavocea sa, Iv Ciobanu, are mereu mult de lucru. Da, este adevărat, după ce și-a lăsat familia la odihnă într-un hotel de lux, despre care, spune tot el, nu a costat tocmai peste 4000 de euro, după cum a scris presa, șeful statului a revenit.

Este adevărat că Dodon a revenit din Antalya, precum este adevărat și faptul că primul lucru pe care l-a făcut, ajungând la Chișinău, a fost să expedieze o telegramă. Luni dimineața, pe 12 iunie, la 7.47, telegrama respectivă fusese deja postată pe rețelele de socializare.

„Succesele realizate de Federația Rusă în anii de independență mi-au oferit fericitul prilej de a da o înaltă apreciere calităților Dumneavoastră de mare om de stat cu un simț al responsabilității exemplar. Dumneavoastră ați reușit, în decursul mandatului prezidențial, să redați poporului rus încrederea în ziua de mâine și respectul de sine și ați întărit autoritatea țării pe întreg mapamondul, promovând o politică internațională paşnică, consecventă şi echilibrată”, – se spune în telegrama de felicitare, adresată de Igor Dodon lui Vladimir Putin, cu prilejul Zilei Rusiei.

De fapt, nu doar această telegramă a constituit un motiv de a reveni acasă din vacanța de lux. Principala cauză e aceea că Dodon nu și-a putut permite să nu participe la recepția oficială, dată de Ambasadorul Rusiei la Chișinău, Farit Muhametșin. Luni seara, a venit la recepție ca la el acasă, strângerile de mâini fiind însoțite de mesajul: „Все будет хорошо”, vrând parcă să asigure gazdele și oaspeții de înaltele sale capacități de a face și mai bune relațiile moldo-ruse.

Dacă telegrama de felicitare, adresată lui Vladimir Putin, ar fi putut fi trimisă și de pe litoralul mediteranean din Antalya, lipsa sa de la recepția oficială ar fi fost de neînțeles pentru diplomații ruși de la Chișinău. De asta s-a grăbit să revină și crede că nu a greșit. A fost singura recepție a unei misiuni diplomatice străine la care președintele Dodon a stat pe scenă, alături de ambasador, rostind și un mesaj special. Până acum, într-un astfel de mod, nu a mai onorat nicio misiune diplomatică, a niciunei țări, deși a fost invitat de fiecare dată.

La eveniment, Dodon și-a permis ca, „din numele poporului R. Moldova”, să felicite gazdele cu „această sărbătoare mare”. Nu mă voi opri aici în mod special la faptul că întreg poporul R. Moldova nu l-a abilitat pe președinte să vorbească în numele său. Doar vreo jumătate dintre cei cu drept de vot l-au ales pe Dodon ca să vorbească în numele lor. Ceilalți – au alte opțiuni, alte mesaje, alte preferințe.

La recepția de la Ambasada Rusiei, Igor Dodon, în calitatea sa de patriot al statului moldovenesc, precum se declară cu orice prilej, nu a deschis cel puțin o dată gura, atunci când era intonat Imnul de Stat al R. Moldova, în schimb, în mesajul său oficial, el a asigurat prezența că Rusia și Moldova au o istorie comună, datând încă din secolul XV, au un prezent, dar și un viitor comun. „Poporul R. Moldova întotdeauna a știut că Rusia e alături și ne va ajuta”, a declarat Dodon de la tribuna festivă. El a adus alese cuvinte de laudă misiunii rusești de pacificare la Nistru, promițând că, în continuare, comemorarea victimelor războiului din 1992 ar putea fi una comună, atât în dreapta, cât și în stânga Nistrului.

Nu ar fi fost, poate, atât de supărătoare elogiile aduse Rusiei de șeful statului R. Moldova, dacă acestea ar fi fost rostite în numele său, personal, și nu în numele întregului popor.

De ce ar fi crezut că cei care reprezintă poporul R. Moldova pot fi la fel de elogioși în raport cu acest stat chiar în ziua în care, aplicând forța, structuri militare din Federația Rusă au reprimat protestele anticorupție, organizate de reprezentanții opoziției din acest stat? De ce ar fi crezut Dodon că întreg poporul R. Moldova ar fi de acord cu arestările masive, inclusiv a sutelor de adolescenți, care participau la proteste?

La urma urmei, de ce ar fi crezut că majoritatea dintre noi ar susține acțiunile de spionaj, desfășurate în R. Moldova sub acoperire diplomatică? De ce ar fi crezut că am fi de acord ca cei din preajma noastră să fie înrolați ca să lupte în zonele de război din Ucraina?


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Gheorghe

    Bravo, Aneta Grosu! E ceea ce gândesc mult mai mulţi oameni, decât cei pe care Dodon (probabil) îi reprezintă.

  2. nic

    tipul asta ne calomniaza constant,e o pacoste pe capul nostru ,parca am mai scapat de voron si iata altul mai scirbos p capul nostru

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *