Principală  —  Blog  —  Viața redacției   —   Jurnaliștii ZdG în 12 raioane:…

Jurnaliștii ZdG în 12 raioane: circa 3500 de kilometri parcurși, materiale de impact și povești ale unor oameni care fac Moldova mai frumoasă 

În 2023, jurnaliștii Ziarului de Gardă au parcurs circa 3500 de kilometri în cadrul vizitelor în cele 12 raioane în care am avut cei mai mulți abonați, vizite anunțate încă la începutul anului. În urma acestor deplasări, am publicat nu mai puțin de 42 de articole – investigații, reportaje, interviuri sau știri, multe dintre ele și în format video.

Au fost deplasări memorabile pentru colegii noștri, în care am cunoscut R. Moldova mai îndeaproape, cu bune și rele. Împreună am aflat că în raioanele Cahul și Cantemir avem zăcăminte de petrol și gaze naturale care sunt gestionate în interese private, că într-un sat din raionul Edineț se fabrică viori, că la Glodeni președintele raionului și nașul său de cununie fac afaceri pe bani publici sau că la Căușeni și Rîșcani există proiecte de zeci de milioane de lei trase pe linie moartă de interesele funcționarilor. 

Pentru a scrie istorii cu impact și în 2024, avem nevoie de voi. Nu uitați să vă abonați pentru edițiile ZdG din acest an. Abonarea pentru anul 2024 este posibilă la orice oficiu poștal sau online, pe www.abonare.md, până pe 5 ianuarie (dacă doriți să primiți ziarul începând cu ziua de joi, 11 ianuarie).

Victoria Borodin: În cadrul acestei campanii marca ZdG, am reușit să merg în 4 raioane, aceste deplasări fiind pentru mine o plăcere, dar și o responsabilitate majoră. La Cahul, primul raion vizitat, am aflat cine exploatează unicul zăcământ de petrol din R. Moldova. Am mers acolo având detalii vagi despre cei care au pus mâna pe zăcămintele țării și le exploatează ilegal. A trebuit să mergem 5-6 km pe jos, prin noroi pentru a găsi stăpânii petrolului extras în R. Moldova. Tot atunci, pe teren, am descoperit că în R. Moldova sunt extrase și gaze naturale – la Cantemir. Pentru că și acesta era în topul celor mai abonate raioane, am așteptat deplasarea acolo și mi-am construit ancheta. De curând, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care Guvernul va prelua controlul asupra activelor de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale și țiței din sudul țării. Știu, prin confirmarea celor de la Agenția Proprietății Publice, că ZdG a contribuit direct la urgentarea votării acestui proiect. Acum, promitem că ZdG va fi în continuare cu ochii pe cei care gestionează aceste resurse și va semnala orice derapaj. 

Marina Gorbatovschi: Pentru mine, deplasările în afara orașului sunt de fiecare dată o modalitate de evadare și redescoperire. Am mers în aceste raioane ca să descopăr ce are mai de preț acest petic de pământ – oamenii. Cum să treci prin foamete, război și să reușești să rămâi plin de viață chiar și la 90 de ani, cum să lupți împotriva sistemului și să reconstitui casa părintească după ani și ani în care ai fost  deportată, cum să-i dedici naturii mai mult de peste 20 de ani și să tot zici că înveți și mai ai multe de învățat în fiecare zi și cum să te ambiționezi să confecționezi viori aici, în R. Moldova, ca mai apoi acestea să ajungă pe tot globul pământesc – despre toate acestea am aflat cutreierând prin țară. Dar cea mai neașteptată lecție a acestor deplasări este că încă multe alte povești așteaptă a fi descoperite, căci sunt povești pe care le tot cauți…, dar sunt și povești de milioane care te găsesc fiind pe alte drumuri. Și aici mă refer la povestea unui cahulean care a demonstrat că este posibil să ieși din iarnă cu doar 100 de lei, fără să-l sponsorizezi pe Vladimir Putin. 

Vasile Ursachi: Am reușit să vizitez 10 din 12 raioane în care a fost ZdG. O mare parte dintre ele au fost vizitate pentru prima dată și am reușit să cunosc oameni noi, dar cu aceleași probleme. Întrebând oamenii despre problemele localității în care trăiesc, practic toți au vorbit despre unele lucruri esențiale, cum ar fi lipsa apeductului, canalizării sau drumului asfaltat. Subiectele abordate în cele 10 raioane au fost practic toate legate de incompetența, nepăsarea sau complicitatea autorităților locale, raionale ori centrale la problemele descrise. Printre excepții, a fost raionul Cimișlia, unde am reușit să discut cu Alexandru Bulat, directorul Muzeului de Istorie Etnografie și Artă, care este persoana fără de care muzeul nu ar fi existat sau raionul Cahul, unde l-am întâlnit pe Vasile Dincă, activist civic care prin activitatea sa a reușit să ajute foarte mulți oameni vulnerabili. Cred că principalul impact al acestei campanii a fost motivarea oamenilor să-și expună problemele pe care le întâlnesc zi de zi. 

Irina Ursu:Raionul Fălești este unicul raion pe care l-am vizitat în cadrul acestei campanii. În satul Răuțel, după ce am discutat cu primarul despre cum este primăria obligată să anuleze contractele de vânzare-cumpărare a unor terenuri în valoare totală de circa cinci milioane de lei și să le vândă la un preț de peste 200 de ori mai mic, am înțeles că atunci când există interese, justiția din R. Moldova, fără frică,  poate emite hotărâri judecătorești care par a fi extrase din teatrul absurdului. 

În satul Hrubna-Nouă, unde planificasem să rămânem cu Igor pentru realizarea unui reportaj, m-a cuprins o emoție soră cu panica și i-am rugat pe ceilalți băieți din echipa ZdG să nu ne lase acolo. Casele amplasate într-un singur rând și la distanțe mari unele de altele, parte dintre ele în stare avansată de ruinare, ne-au creat impresia unui sat abandonat și uitat de lume. Ulterior, satul a devenit chiar prietenos, datorită oamenilor care în pofida lipsurilor și a dorinței de a avea un trai mai bun, sunt calzi, luminoși, împăcați cu ei înșiși și cu toată lumea.

Natalia Zaharescu: Experiența mea în cadrul campaniei ZdG a fost una scurtă, dar plăcută, pentru că ieșirea „în teren” este mereu ca o gură de aer proaspăt. Oamenii sunt autentici, simpli și sinceri. Am reușit să ajung în raionul Cimișlia, mai exact, în satul Cenac, unde o familie s-a pomenit că nu-și poate trece în proprietate moștenirea lăsată de bunel, pentru că au intervenit interesele unui lider local și ale unui funcționar din primărie. Nu e un caz răsunător, dar multă lume s-a regăsit în această situație, articolul despre „istoria unor frați ce au rămas fără moștenirea lăsată de bunel, care a fost preluată de un lider agricol local, cu implicarea inginerului cadastral” fiind citit pe site-ul zdg.md de aproape 20 de mii de ori. Iar efectul vizitei ZdG la Cenac a fost aproape imediat. Mihail Moldovanu, unul dintre protagoniștii acestei istorii, ne-a comunicat că problema a fost soluționată după ce echipa ZdG a fost în localitate și a discutat cu cei implicați. „Cum ați fost pe aici, parcă ați dat cu ceva magic, că ei s-au speriat toți”, a spus Mihai Moldovanu și asta a fost frumos.

Măriuța Nistor: Eu am ajuns în două raioane. Funcționari publici care acționează în interese private și alți funcționari publici care nu acționează – asta am văzut sau… nu i-am văzut (despre funcționari vorbesc), or, datorită acestei campanii, am înțeles că la Șoldănești, de exemplu, timp de doi ani, nu primăria ținea loc de a doua casă a primarului, ci casa acestuia ținea loc de a doua primărie (pandemia de Covid-19 s-a terminat, izolarea ex-primarului Alexandru Tinică însă a continuat până la expirarea mandatului). 

Victor Moșneag: Am fost într-un singur raion, în Glodeni, unde am scris despre afacerile pe bani publici ale finului, care era președinte de raion (Ion Cojocari) și nașului (Alexandru Gamureac), devenit în această perioadă om de afaceri cu zeci de contracte pe bani publici în raionul Glodeni. Impactul acelui articol încă se lasă așteptat. Chiar acum am verificat și am constatat că în continuare, firma nașului de cununie al celui care a fost președintele raionului Glodeni până recent continuă să câștige licitații în zonă. Ion Cojocari nu a mai fost însă votat președinte al raionului, deși înțeleg că și-a dorit acest fotoliu, dar a devenit vicepreședinte. Din proprie experiență știu însă că de multe ori impactul unor investigații poate fi observat chiar și peste câțiva ani. 

Igor Ionescu:Călătoria prin raioanele Moldovei mi-a oferit ocazia să văd peisaje frumoase și să întâlnesc oameni diverși și interesanți. Cea mai memorabilă călătorie a fost chiar prima, la Cahul, unde am înghețat binișor și unde l-am întâlnit pe Constantin Olteanu, omul care trăiește pe strada „40 de ani fără drumuri” și care ne-a povestit cum a „spânzurat” statuia lui Lenin. Iar la Șoldănești, am parcurs, împreună cu Vasile Ursachi, aproape 10 km pe jos. La final de zi, flămânzi și obosiți, am găsit un local în care am mâncat cel mai bun borș roșu din ultimii ani. Sunt convins că acolo se face cel mai bun borș roșu din nordul Moldovei.

Dan Cojocaru: Cel mai greu lucru a fost să facem o fotografie de grup la fiecare semn al localității, am avut nevoie și de un „muntic” – să fotografiem de sus și să încăpem toți.  În rest, le-am trecut pe toate prin glod, frig, cu mii de kilometri parcurși cu mașina și zeci de kilometri pe jos. Am parcurs Moldova de la nord la sud, de la vest la est și cel mai trist e că sunt tot mai puțini oameni.