Virgula perfectă
Astăzi, nu am nicio decizie referitoare la persoana căreia i-aș putea acorda votul pe 30 octombrie, când, probabil, vom alege următorul șef de stat. S-ar putea că nu a apărut, deocamdată, un candidat de care aș fi sigură, sută la sută. Despre unii, dintre cei care și-au anunțat intențiile de a participa la scrutin, se spune că ar fi corupți, avizi de putere și de averi. Despre alții – că ar fi manipulați din umbră și că, ajungând la putere, vor executa comenzi politice și vor face jocurile altora, neștiute de cei care i-au ales. Despre altă categorie se spune că nu ar avea niciun fel de capacitate și nu s-ar descurca, dacă ar ajunge sus, pentru că, pur și simplu, sunt departe de realitățile din R. Moldova. Ar fi și dintre cei certați cu integritatea. Deocamdată, s-ar putea că numele vehiculate până acum, în calitate de potențiali candidați la prezidențiale, reprezintă doar jumătatea plină a paharului, urmând ca cealaltă parte să se umple în următoarele săptămâni.
Din ceea ce e de înțeles până acum, însă, e că toată energia „anti” este îndreptată în special asupra unui singur candidat, un candidat al opoziției, creditat în sondaje cu cele mai mari șanse în preferințele alegătorilor. De fapt, e logic să te bați cu cel mai puternic și să nu-ți irosești energia cu slabii lumii, cu firavii, cu cei lipsiți de șanse.
În aceste bătălii cu rivalii puternici sunt folosite, de obicei, arme dure, argumente ferme, probe incontestabile. Orice candidat poate fi deturnat din cursa electorală dacă îi faci un dosar de corupție, dacă aduci probe că a deturnat bani din buget, pe când era în alte funcții importante, dacă demonstrezi că spune minciuni, manipulează și face jocuri pe la spate, doar pentru a ajunge la putere. Avem, în R. Moldova, astfel de exemple când dezvăluirile șocante din viața și activitatea unor politicieni i-au aruncat pentru totdeauna din politică. Un exemplu colectiv de acest fel este „celebrul”, altădată, Partid Democrat Agrar, care a ajuns la putere cu liste de deputați încărcate de personaje mediocre, certate cu legea și cu bunul simț. Sau, vă mai amintiți de vedeta Primăriei Chișinău, Veaceslav Iordan? Cunoașteți cumva de ce a fost aruncat de pe arenă și unde e acum? A plecat în urma unui scandal erotic fără precedent în politica de la noi și nu s-a mai auzit nimic despre el, despre activitățile sale și despre viața sa. Mai nou, Vladimir Filat a fost aruncat din politică, fiind cercetat și condamnat în dosare grele. Ar exista mai multe exemple de acest fel.
Subiectul, însă, e altul. E cel din titlu, căruia i-am zis „virgula perfectă”. Anume o virgulă e cea prin care s-a încercat blamarea unuia dintre posibilii candidați la prezidențialele din toamnă. Anume o virgulă lipsea dintr-un pliant al proaspetei formațiuni a posibilului candidat. Anume din cauza acestei virgule un detașament întreg de posturi TV s-au năpustit cu reportaje, cu dezbateri în care au implicat experți, lingviști, juriști, constituționaliști, țărani obosiți de muncile câmpului, care au fost determinați să spună, în fața camerelor de luat vederi, că, din cauza acelei virgule, e arșiță în țară, iar sărăcia fluieră prin buzunarele oamenilor. Ea, virgula, devenise principala vinovată a delapidărilor din stat. Savanți afectați de miopie profundă, în lipsa ochelarilor adecvați, povesteau de la ecrane cât de periculoasă pentru cetățeni ar fi accederea la guvernare a acestui posibil candidat, certat cu o virgulă.
Mă uitam la ei și am zis că acea virgulă, indiferent dacă lipsea sau era în plus în vreun text, este virgula perfectă, care ne poate ajuta să decidem pe cine să alegem, într-un eventual scrutin. Spun asta pentru că, dacă ar fi avut alte argumente, împotriva acestui posibil candidat, le-ar fi înșirat pe toate, ar fi utilizat întreaga mașină propagandistică pentru a amplifica dezvăluirile. Au căutat și, posibil, mai caută. Deocamdată, însă, în lipsa unor astfel de argumente, au recurs la o virgulă. La virgula perfectă.
