Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Reglări de conturi cu pușcăriași

Reglări de conturi cu pușcăriași

În Moldova (așa arată lucrurile) nu se mai face politică. În sensul unei activități consacrate, deși avem Președinție și președinte, Parlament și deputați, Guvern și miniștri, ambasade și ambasadori… Nici urmă de norme și standarde etice în politică, de onoare a cuvântului și de cultul onoarei, de respect pentru funcția de demnitate publică, de sacrificii, devotament, slujire, crez etc.

Politică în R. Moldova, de fapt, și așa nu prea s-a făcut (cu excepția primului Parlament, Guvern și președinte), dar ceea la ce asistăm zilnic, de câteva luni, de când în spațiul public au ajuns mai multe materiale video cu denunțuri, „kulioace negre”, noi proiecte Kozak de federalizare (vânzare) a R. Moldova, cu „notițe pentru Putin”, cu criminali scoși de sub urmărire penală sau din pușcării, cu „Bahamas”-uri, spălări de bani, scheme de hoții și tot genul de alte tranzacții dubioase la „vârful” puterii, numai politică de stat nu se poate numi. E banditism curat, crimă împotriva statului și a mulților acestui stat. De ce?

Pentru că într-o astfel de „politică” nu are cum se regăsi și simplul nostru cetățean, cu nevoile și problemele sale de viață. COVID-ul guvernează azi R. Moldova, iar politica moldovenească, ajunsă pe mâinile lui Dodon, Chicu, Greceanâi, Plahotniuc, Diacov, Filip – socialiști și pdm-iști cu toții, s-a transformat și degradează tot mai mult într-o banditească reglare de conturi între diferite clanuri politico-mafiote, care nu pot împărți între ele nici banii, nici puterea. Suntem în an electoral. Unii se vând, alții se cumpără. Rămas tot mai izolat, Dodon e gata să se vândă rușilor nu doar cu familia și prima doamnă, ci cu tot cu R. Moldova, doar să rămână preşedinte… Și marea problemă știți care-i? Că, deși acest stat cheltuiește enorm pe procurori și judecători, nu are cine-l apăra de acest dezmăț criminal.

Cât a fost R. Moldova sub Vlad Plahotniuc, Dodon striga că tot răul e în Plahotniuc, că regimul Plahotniuc e corupt și mafiotizat, că statul e captiv și că justiția acționează la comandă. Ca să fie bine, trebuie să scăpăm de acest „rău”, insista Dodon. Bine, de un an Plahotniuc e fugar prin lume. E mai bine decât era? Nu mai avem corupție? Au fost demafiotizate și dezoligarhizate instituțiile puterii în stat?

Președinția, Parlamentul, Guvernul și toate instituțiile-cheie nu cumva nu sunt pe mâna lui Dodon? Există mai multă libertate în societate? Suntem mai puțin izolați pe plan internațional? Este R. Moldova mai flexibilă în relațiile cu vecinii? A devenit viața moldovenilor mai relaxantă și mai confortabilă? A mai trecut un an – unde-i dosarul miliardului furat? Unde-s dosarele de mare corupție? Dar de trădare de Patrie? Avem o justiție mai independentă și o procuratură necontrolată politic?

Întrebările sunt mai multe decât răspunsurile. Dodon, de fapt, nici nu a avut de gând să dea jos sistemul oligarhic al lui Plahotniuc și să demafiotizeze R. Moldova. Pentru el a fost de ajuns să plece Plahotniuc ca să se simtă și el, măcar un an, un fel de Plahotniuc (?!), stăpân pe toate și pe tot. În rest, pe Dodon nu l-a deranjat „sistemul oligarhic” al lui Plahotniuc. Singurul lucru după care a tânjit mult a fost să aducă procuror nou la Procuratura Generală. Pe 29 noiembrie 2019, la două săptămâni de la demiterea Guvernului Sandu și investirea guvernului (de buzunar) Ion Chicu, Dodon, prin decret prezidențial, îl numește procuror general pe Alexandr Stoianoglo, un bun profesionist, dar apropiat clientelei politice a lui Ig. Dodon și D. Diacov, în care lumea și-a pus mari speranțe că va fi altfel decât alții de până la el.

Amintim aici, candidatura lui Stoianoglo a fost mărul discordiei (chiar dacă nu s-au făcut declarații tari pe acest subiect) dintre Maia Sandu și Igor Dodon. Sandu a plătit cu demisia Guvernului dezacordul dintre ea și Dodon. La numire, Stoianoglo a fost încurajat de Dodon să își ia misiunea, deloc simplă, în serios, fiindcă are multe de făcut și să „abordeze cu mult tact” dosarele de rezonanță privind devalizarea sistemului bancar, fenomenul laundromatului și alte infracțiuni economice care au tulburat sistemul financiar-bancar național”. Ce a urmat? Ceea ce vedem că se întâmplă zilnic: reglări de conturi între Dodon și Plahotniuc. În față este scos dosarul miliardului furat.

Pe data de 18 mai, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a făcut și prima sa declarație pe dosar: „principalul beneficiar al furtului miliardului este V. Plahotniuc”. De ce Plahotniuc, dacă era, inclusiv în Rapoartele Kroll, Șor? Doi: pe 15 iunie, la cererea lui Stoianoglo, este suspendată executarea sentinței din 20 aprilie 2017, emisă în privința lui Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie, spălare de bani și corupere activă, Platon fiind eliberat din detenție. Și trei: acum două zile, pe 16 iunie, Alexandr Stoianoglo cere autorităților SUA extrădarea fostului lider PD pentru a fi tras la răspundere în R. Moldova pentru fraudarea sistemului bancar. Întrebare: sunt deciziile în privința lui Plahotniuc și Platon juridice sau politice? A decis Stoianoglo sau Dodon?

Nu e cazul și nu avem de ce să fim avocații lui Plahotniuc, dar nici ai lui Platon. Dacă le-au plăcut banii, să își asume și consecințele. Dar mă întreb, cât e de corect să-l scutești de 14 ani de închisoare pe Platon, recunoscut raiderul nr.1 în spațiul ex-sovietic și autorul celei mai mari mașinării de spălat bani – laundromatul rusesc, doar pentru a face din el o bâtă politică împotriva lui Plahotniuc. Că asta vrea Dodon. Și asta a declarat la ieșirea din celulă Platon. Cât de mare trebuie să fie frica lui Dodon față de Plahotniuc, dacă a ajuns să se apere de el cu mâinile pușcăriașilor? Dle Stoianoglo, și pentru dvs. o întrebare: cum rămâne cu integritatea profesională și morală? Ați promis că veți face justiție. De ce faceți politică?