Petru Grozavu: Mine ruseşti sub Vilnius-2013 – Ziarul de Gardă
  • Petru Grozavu: Mine ruseşti sub Vilnius-2013

    Petru Grozavu: Mine ruseşti sub Vilnius-2013
    15 august 2013 | 13:11
    La nici trei săptămâni din ziua în care «Rosspotrebnadzor»-ul rus ridica în slăvi vinurile moldoveneşti şi promitea o creştere a volumului de import, medicul sanitar şef, Ghenadi Onişcenko, a ameninţat Chişinăul cu noi restricţii la importul vinurilor din Moldova.

    Rusia a reintrat în «zodia supărărilor». De la o zi la alta, Moscova creează tot mai mult impresia unei «soacre mari», pline de ranchiună şi pusă pe răzbunări pentru faptul că nu o mai ascultă «nurorile».

    Războaie pentru «neascultare»

    Săptămâna trecută, autorităţile ruse cereau Kazahstanului să interzică importul produselor de cofetărie (bomboanelor) din Ucraina, fabricate de compania «Roshen» – omologul ucrainean al fabricii «Bucuria» din R. Moldova. Demersul Moscovei intervenea la o săptămână după ce «Rosspotrebnadzor»-ul rus punea veto pe importul bomboanelor din Ucraina pe piaţa rusă. Motivele invocate de «Rosspotrebnadzor»: 90% din producţia «Roshen» nu corespunde indicilor de calitate, Ucraina exportă în Rusia otravă şi nu bomboane. Asta zice partea rusă. Partea ucraineană a calificat, la rândul său, decizia principalului serviciu sanitar rus drept una politică, iar explicaţia acestei decizii politice e cât se poate de simplă şi la vedere: reuniunea din noiembrie de la Vilnius a Parteneriatului Estic, unde Ucraina, alături de R. Moldova şi Georgia, sunt aşteptate să discute semnarea Acordului de Asociere la UE – fapt pe care Rusia nu şi l-a dorit şi pentru care a încercat de mai multe ori să convingă Kievul să dea înapoi. În situaţia în care s-a simţit neascultată, «soacra mare» a intervenit. Din momentul în care reluarea unui nou «război al gazelor» ar fi fost unul prea riscant (scandalul de acum 6 ani implicase întreaga Europă), Moscova a mers pe varianta unui război economic mai direct cu Kievul – «războiul bomboanelor». De altfel, Ucraina nu e singura pe lista războaielor economice ale Rusiei, declanşate în spaţiul ex-sovietic. După o pace instabilă, R. Moldova s-a pomenit şi ea ameninţată cu un nou embargo la vinurile moldoveneşti. Acelaşi «Rosspotrebnadzor» rus a avertizat recent Chişinăul că ar putea introduce restricţii la importul de băuturi din R. Moldova pe piaţa rusă. Potrivit lui Ghenadi Onişcenko, şeful «Rosspotrebnadzor», motivele, la fel ca şi în cazul Ucrainei, ar fi de natură «sanitară». Vinurile moldoveneşti, ca şi acum câţiva ani, iarăşi nu ar mai corespunde normelor sanitare şi ar prezenta pericole pentru securitatea alimentară a Rusiei. Curios lucru: acum trei săptămâni, în preajma vizitei la Moscova a ministrei de Externe de la Chişinău, Natalia Gherman, acelaşi Onişcenko, din partea aceluiaşi «Rosspotrebnadzor», declara pentru presa din Rusia că «toate vinurile importate din R. Moldova corespund rigorilor calităţii» şi că, în perspectiva imediată, «volumul acestor importuri va fi mărit». Ce putea să se întâmple atât de brusc şi într-un interval de timp atât de redus cu vinurile moldoveneşti, ca să nu mai placă ruşilor? Şi sunt cumva vinurile de vină? Până la urmă, realităţile ne conving că şi de data aceasta de vină este politica Rusiei, aşa cum a fost şi în cazul embargoului cu bomboanele ucrainene, şi în cazul războiului vinurilor moldoveneşti din 2006, şi în cazul războiului vinurilor georgiene din 2007, şi în cazul războiului merelor şi cel al migranţilor moldoveni, după 2003… Toate aceste războaie sunt o explozie de nervi a Moscovei, nişte mine ruseşti sub Summitul de la Vilnius, din 2013. Rusia se răzbună pe R. Moldova, la fel ca şi pe vecinii săi, Ucraina şi Georgia, pentru aceeaşi «neascultare»: Summitul de la Vilnius, plecarea R. Moldova spre UE. Rusia nu poate ierta Chişinăului faptul că, la întâlnirea cu oficialii de la Moscova, dar şi cu presa, Natalia Gherman afişa cu text deschis că aderarea R. Moldova la UE este o expresie a voinţei majorităţii populaţiei, dar şi o decizie politică a actualei guvernări.

    «O Moldovă – trei republici»?

    Moscova s-a dezlănţuit şi mai mult după ce Chişinăul refuză să dea curs demersului oficial al aceluiaşi «Rosspotrebnadzor» din Rusia de a opri importurile de bomboane din Ucraina. Acum o săptămână, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, era făcut praf de acelaşi Ghenadi Onişcenko pentru faptul că, în urma expertizelor de laborator, Chişinăul dădea un alt rezultat producţiei «Roshen» decât cel constatat de Rusia, şi anume că bomboanele ucrainene nu prezintă riscuri pentru sănătatea consumatorului. În replică la criticile lui Onişcenko, Bumacov a promis că va pleca la Moscova să clarifice lucrurile. Chiar crede Bumacov că Moscova are nevoie de explicaţii? Şi chiar dacă ar avea, nu Ministerul Agriculturii este cel care ar trebui să le facă. Moscova are nevoie acum de altceva – de garanţii clare şi sigure că Chişinăul ar fi gata să se retragă din proiectul Vilnius 2013.

    Războaiele economice, în cazul Rusiei, nu sunt singurele prin care Moscova încearcă să-şi impună punctul de vedere în relaţiile cu principalii candidaţi de aderare la UE pentru Summitul de la Vilnius. Rusia nu a exclus din calcul, pentru cazurile de «neascultare», şi războaiele militare, nemaivorbind de cele diplomatice. După precedentul Baltic (plecarea Estoniei, Letoniei şi Lituaniei la UE şi NATO), Rusia se arată totdeauna gata să intre în orice gen de rivalitate cu principalii săi concurenţi – UE şi NATO – pentru Ucraina, Georgia şi R. Moldova. În cazul Ucrainei – în mediul politic prorus – este pedalată tot mai insistent ideea că pericolele pentru Ucraina nu vin din partea Rusiei, ci din partea Poloniei, Ungariei şi a României, cu care Kievul ar avea de pus la punct nişte probleme teritoriale mai vechi. În cazul aceleiaşi Ucraine, Rusia se simte tare şi mizează mult pe Crimeea şi prezenţa la Sevastopol a flotei sale militare. În cazul Georgiei, miza Rusiei rămâne Osetia de Sud, pentru care Rusia are pregătită varianta anexării ei teritoriale, în cazul în care Tbilisi va insista asupra aderării la NATO şi UE. În cazul R. Moldova, Rusia se concentrează, ca şi până acum, pe factorul transnistrean, dar nu uită şi de cel găgăuz. Dispoziţiile politice ale Comratului din ultima vreme, legate de separare sau de federalizarea R. Moldova, arată clar că Moscova nu renunţă la vechiul proiect rusesc cu «o Moldovă – trei republici», mai ales că ideea federalizării este tot mai frecvent invocată ca soluţie pentru problema transnistreană şi la Chişinău, de către comunişti şi socialişti. Faptul că Igor Dodon a convocat în regim extraordinar congresul partidului, în care socialiştii s-au obligat ca, până la sfârşitul anului, să prezinte un proiect de federalizare a R. Moldova, iar comuniştii au plecat în vacanţă dominaţi de aceeaşi idee, ne vorbeşte despre unul şi acelaşi lucru: Rusia nu are pentru R. Moldova o altă soluţie de a o readuce sub controlul său decât federalizarea. Un stat federal, fie şi din doi subiecţi, în care nicio decizie legată de politica externă a R. Moldova nu va putea fi valabilă decât prin votul unanim al celor doi subiecţi, înseamnă moarte sigură pentru o R. Moldova liberă de Rusia.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    FOTO/ 4 556 de cetățeni s-au vaccinat împotriva COVID-19, în ultimele 24 de ore: 3 252 de persoane s-au imunizat cu prima doză

    4 556 de persoane s-au vaccinat împotriva COVID-19 în ultimele 24 de ore. Dintre acestea, 3 252 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 1 303 de persoane au fost imunizate cu a doua doză, anunță miercu…
    FOTO/ 4 556 de cetățeni s-au vaccinat împotriva COVID-19, în ultimele 24 de ore: 3 252 de persoane s-au imunizat cu prima doză

    DOC/ Guvernul a modificat programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale

    Guvernul a aprobat în cadrul ședinței de miercuri, 22 septembrie, proiectul privind modificarea programului cu privire la repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2021…
    DOC/ Guvernul a modificat programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale

    Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

    Un focus de trei filme dedicat actorului român de origine basarabeană Ion Sapdaru, două pelicule clasice ale regizorului Lucian Bratu, un film pentru copii şi mai multe scurtmetraje studenţeşti din arhiva UNATC…
    Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

    Citiți joi în ZdG. Ediția din 23 septembrie 2021

    În ediția din 23 septembrie a Ziarului de Gardă, citiți un articol despre averea și cariera pretendenților la funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău. 15 magistrați s-au înscris în concursul pentru supl…
    Citiți joi în ZdG. Ediția din 23 septembrie 2021