Editorial Ce nu cunosc autoritățile despre viața persoanelor în etate
De Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, Moldova își numără persoanele în etate, vorbește despre pensii, despre demnitate și incluziune. În aceeași zi, pentru sute de mii de oameni în vârstă începe un nou sezon rece, cu facturi mai mari, pensii nepotrivit de mici și cu aceeași întrebare: cum să trăiesc?
La 1 octombrie, lumea își amintește că există oameni ajunși la vârsta senectuții. Este Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, instituită de Adunarea Generală a ONU în 1990. Ziua ar trebui să fie despre drepturile, demnitatea, sănătatea și participarea persoanelor în etate la viața societății. În 2026, mesajul ONU este extrem de actual: lumea îmbătrânește, iar până în 2050 numărul persoanelor de 60 de ani și peste este prognozat să ajungă la aproximativ 2,1 miliarde, adică circa 20 % din populația globului. În R. Moldova, această realitate e și mai pronunțată, deci nu mai poate fi ignorată.
La începutul anului 2025, la noi locuiau 616,5 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, adică 25,9 % din populație. Deci, fiecare al patrulea locuitor este vârstnic, ponderea acestora fiind în creștere de la 22,4 % în 2021 la 25,9 % în 2025. Sunt statistici care ar trebui să schimbe modul în care statul își elaborează politicile sociale destinate vârstnicilor.
Statul ar trebui să vadă întâi de toate oamenii care stau cuminți, uneori neputincioși, în spatele acestor cifre: o femeie care își numără banii la ușa farmaciei; un bărbat care amână să-și repare pantofii pentru că are nevoie de bani pentru medicamente; un cuplu care economisește la încălzire, deoarece frigul îl mai poți suporta, dar foamea nu te cruță; un vârstnic care renunță să ajungă la medic pentru că drumul, consultația sau medicamentele costă prea scump în raport cu pensia lui mică.
„Cadou” de 1 octombrie – costuri mai mari
În ajunul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, autoritățile au venit și cu o veste deloc festivă – majorarea prețului la gazele naturale.
ANRE a aprobat pentru consumatorii casnici un preț reglementat de 24,202 lei pentru un metru cub, cu TVA, începând cu 1 octombrie 2026. Chiar și pentru o familie cu venituri suficiente, o majorare a facturii este o veste neplăcută, în timp ce pentru un pensionar care trăiește dintr-o pensie minimă, aceeași majorare poate însemna renunțarea la alte nevoi.
De la 1 aprilie 2026, în R. Moldova, pensia minimă pentru limită de vârstă este de 3264,66 lei. Să ne imaginăm un pensionar singur, care locuiește într-un apartament de vreo 50 de metri pătrați, încălzindu-și locuința cu gaze. Într-o lună de iarnă, consumul poate ajunge la câteva sute de metri cubi. La un consum de 200 de metri cubi, la noul preț, doar gazul ar costa aproximativ 4840 de lei. Și dacă ai o pensie de 3264 de lei, ce faci cu factura de 4840 de lei?
Autoritățile ar trebui să găsească cât mai curând un răspuns la întrebarea: cât din venitul unui vârstnic ar putea fi cheltuit pentru a avea dreptul la o locuință încălzită?
Viața unei persoane în vârstă nu este doar pensia
Când vorbim despre persoanele în etate, discuția publică se reduce, de obicei, la cuantumul pensiei. Dar viața unui vârstnic nu este doar o pensie. Este pensia minus medicamentele, minus mâncarea, minus facturile, minus transportul, minus hainele, minus reparațiile, minus cheltuielile de întreținere a locuinței, dar și minus costurile singurătății.
Lista maladiilor care îi chinuie pe vârstnici este una impunătoare. Sunt bolile aparatului circulator, din cauza cărora se produc circa 65 % dintre decesele acestora; tumorile, din cauza cărora decedează 17 % dintre ei, și bolile aparatului digestiv, din cauza cărora se sting 6,2 %. Aceste date procentuale nu dezvăluie cât costă în realitate viața persoanelor în etate chinuite de boli. Nu spun nimic despre costurile medicamentelor și tratamentelor, la care mulți renunță din cauza lipsei de resurse financiare.
Cum arată un stat care nu-și întreabă vârstnicii ce aleg: căldură în casă, medicamente, produse alimentare? La ce renunță atunci când venitul nu le mai ajunge? Ce înseamnă să trăiești în frig, să stai flămând, să nu mai cauți de sănătatea ta? Nu cumva toate acestea înseamnă să renunți la viață?
Cum arată în lume respectul față de persoanele în vârstă
În societățile dezvoltate, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice nu constă în mese calde, concerte și felicitări oferite într-o singură zi din an. În aceste state, autoritățile se gândesc la persoanele în etate și în celelalte 364 de zile ale anului. În Germania, pensiile au fost majorate cu 4,24 % de la 1 iulie 2026, iar pentru persoanele cu venituri mici există diverse mecanisme de sprijin social. În Franța, vârstnicii cu venituri mici beneficiază de mecanisme de solidaritate, de alte forme de sprijin, de locuințe și servicii la domiciliu. Persoanele vârstnice au probleme oriunde în lume, chiar și acolo unde sistemele publice sunt preocupate nu doar de mărimea pensiilor, ci și de cât le rămâne în buzunar după ce își achită toate facturile. Când ultima dată persoanele în etate din R. Moldova, care reprezintă o pătrime din numărul total al populației, au fost întrebate: ce înseamnă pentru dumneavoastră o senectute demnă?
