Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Editorial/ 500 de zile de…

Editorial 500 de zile de război și 70 de mii de crime

Odesa a intrat din nou în planurile de război ale Moscovei. Iar asta înseamnă că Rusia nu a renunțat nici la planurile ei expansioniste vizavi de R. Moldova. Din declarațiile unor oficiali din anturajul Kremlinului, transpare faptul că Moscova se pregătește de o nouă incursiune militară în R. Moldova, numai că de data asta, pe o lungime de undă mai mare decât în 1990.

Sunt 500 de zile (mai exact 504) de la invazia Rusiei în Ucraina – o agresiune nesăbuită, codificată de Moscova ca operațiune militară specială de „demilitarizare și denazificare” a Ucrainei. Se întâmpla pe 24 februarie, 2022, după mai multe luni în care Rusia concentrase peste 150.000 de soldați și echipamente militare de-a lungul graniței cu Ucraina, deși Kremlinul a negat în mod repetat că ar avea în planurile sale să atace Ucraina și a declarat că mișcarea trupelor ruse la graniță nu trebuie să deranjeze pe nimeni, atât timp cât acest lucru se întâmplă în teritoriul ei suveran. Moscova nu și-a ținut însă cuvântul și a trecut granița.

În seara zilei de 21 februarie, Vladimir Putin, contrar Tratatului politic cu Ucraina, semnează decretele de recunoaștere a independenței autoproclamatelor republici separatiste proruse din estul Ucrainai – Donețk și Luhansk, trimite trupe în apărarea lor, destabilizează situația în regiune, iar două zile mai târziu, declară într-un discurs televizat că „toate analizele arată că o confruntare a Rusiei cu Ucraina este de neevitat” și cere armatei să dea curs „operațiunii militare speciale de eliberare” a Ucrainei și să preia controlul asupra Kievului. Planurile Kremlinului erau să schimbe conducerea politică a Ucrainei și să readucă Ucraina în zona sa de influență. Nu s-a trecut și fără amenințări la adresa comunității internaționale. „Dacă țări străine se vor implica de partea Ucrainei, atunci vor fi consecinţe cum nu aţi mai experimentat vreodată în istoria voastră. Suntem pregătiţi pentru orice s-ar întâmpla. Sper că sunt auzit”, a avertizat Putin. S-a ajuns până la amenințarea cu un al treilea război mondial. Deși „Barbarossa” lui Putin nu a reușit și cucerirea Kievului a eșuat, Moscova nu a renunțat la planurile sale de agresiune. Rusia deschide mai multe fronturi în Ucraina, transformându-și operațiunea militară specială într-un război total, care a destabilizat o lume toată. Bombardamentelor a fost supusă nu doar infrastructura militară, ci și locațiile civile: școli, spitale, maternități, blocuri rezidențiale, cu tot cu populație. Au fost șterse de pe fața pământului orașe și sate întregi. În teritoriile ocupate, trupele ruse de intervenție au acționat ca în lagărele naziste de concentrare din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Atrocitățile de la Bucea, Irpin, Hostomel, Borodeanka au îngrozit lumea. Agresiunea rusă a fost condamnată în repetate rânduri la ONU, SUA, care alături de UE, au impus mai multe sancțiuni Rusiei, iar Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele președintelui rus, V. Putin, acuzându-l că se face responsabil pentru crime de război în Ucraina.

Toate războaiele, mari sau mici, lasă urme, urme grele și durute de cruci, lacrimi și sânge… Numai în primul an de la declanșarea războiului, Ucraina a înregistrat peste 70 de mii de crime de război comise pe teritoriul său de trupele ruse. Alte câteva date „biografice” ale războiului Rusiei în Ucraina: 1) Potrivit datelor oficiale ale Uniunii Europene, peste 10 milioane de oameni și-au părăsit locurile de trai și de muncă din cauza războiului din Ucraina – în cea mai mare criză a refugiaților de după cel de-al Doilea Război Mondial. 2) Rusia a ocupat în perioada de după 24 februarie 2022 aproximativ 18% din teritoriul Ucrainei, chiar dacă 40% dintre teritoriile ocupate au fost între timp recucerite de armata ucraineană. 3) Războiul din Ucraina declanșat de Putin i-a costat până acum pe ruși peste 100 de miliarde de euro, potrivit unor estimări recente. 4) Valoarea totală a asistenței militare, financiare și umanitare din partea UE pentru Ucraina se cifrează la 49 de miliarde de euro, iar la 30 de miliarde de euro se ridică valoarea ajutorului militar oferit de SUA – cel mai important susținător al Ucrainei în războiul de apărare dus împotriva Rusiei. 5) Rusia a pierdut de la începutul războiului peste 180 de mii de militari (morți și răniți) și la peste 100 de mii se ridică pierderile Ucrainei. Sunt doar câteva din costurile războiului din Ucraina – cel mai mare și sângeros conflict de după al Doilea Război Mondial. Și costurile cresc. Războiul, în loc să cedeze, continuă și după 500 de zile. Armata rusă continuă să atace. Numai pe parcursul zilei de 11 iulie „inamicul a lansat 65 de lovituri aeriene și 71 de atacuri cu rachete asupra pozițiilor trupelor noastre și a așezărilor populate”, relatează Ukrinform.

E gata Putin să oprească acest măcel și să facă pace? De ce Putin? Pentru că Putin l-a pornit. E gata Zelenski să se așeze la masa negocierilor? Kievul zice că da, dar în condițiile în care Rusia își retrage trupele din teritoriile ocupate. Și Moscova zice că e gata să înceapă negocierile, dar pentru asta Ucraina ar trebui să cedeze Rusiei, pe lângă cele două regiuni ocupate – Donețk și Luhansk, altele trei: Nikolaev, Odesa și Harkiv. Declarația a fost făcută de senatorul rus, reprezentantul Crimeii în Consiliul Federației, Serghei Țekov. Bună mișcare. Pierderi teritoriale enorme pentru Ucraina, riscuri enorme pentru Moldova. Nu e nou.

Moscova își dorește să intre pe cal alb în Transnistria și în Bugeac (precum o făcuse în 1990, în timpul rebeliunii de la Comrat). Și să-și facă frontiere directe cu R. Moldova. Iar ce înseamnă frontiere directe cu Rusia, noi vedem din ce se întâmplă în Ucraina, deși ceea ce era posibil ieri, poate să nu mai fie posibil azi și cu atât mai mult, mâine.

În zilele de 11 și 12 iulie, la Vilnius (Lituania) s-a reunit Consiliul Alianței Nord-Atlantice pentru un summit, apreciat ca unul crucial pentru cursul de mai departe al războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Decizia capitală a summitului – înființarea Consiliului NATO-Ucraina este nu doar pentru Ucraina. Este și pentru R. Moldova.