Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Dosare, avere și integritate. Cine…

Dosare, avere și integritate. Cine sunt cei opt candidați la funcția de membru al Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din subordinea CSM

Opt judecători aspiră la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar și sancțiuni disciplinare.

ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

Ion Talpă: Averea, cariera și integritatea judecătorului

Ion Talpă este președintele interimar al CA Bălți. Magistratul și-a început cariera la Judecătoria Bălți, unde a fost numit în calitate de judecător în anul 2005, iar în 2011, ajunge vicepreședinte. În 2013 a fost promovat în calitate de judecător la CA Bălți, iar din 2020 a exercitat funcția de vicepreședinte al instanței. În anul 2016, magistratul a fost numit membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din subordinea CSM. 

Sursa foto: magistrat.md

Pe parcursul ultimilor 10 ani, numele judecătorului a figurant în 29 de petiții, toate fiind declarate neîntemeiate. Totodată, pe numele judecătorului a fost intentată o procedură disciplinară, care a fost încetată pe motiv că nu au fost întrunite elementele abaterii disciplinare.  

În 2013, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ) l-a evaluat cu calificativul „bine”. În același an, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura magistratului la funcția de judecător la CA Bălți, după ce a acumulat 49 de puncte.  În 2016, Ion Talpă a primit calificativul „foarte bine”, iar în 2018 – „excelent”. În 2019, CSCJ a admis candidatura judecătorului pentru participarea la concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție cu 68 de puncte.

În 2020, judecătorul a intrat în proprietatea a două terenuri agricole, a căror suprafață totală este de 1,547 ha. Totodată, familia magistratul mai are trei terenuri și cote-părți în alte două. Familia Talpă are în proprietate o casă de locuit de 44,2 metri pătrați, obținută în 2001, prin contract de donație, pentru care indică o valoare 18 mii de lei. Judecătorul mai deține din 2002 un apartament de 68,6 metri pătrați, procurat cu circa 172 de mii de lei. În declarația sa de avere și interese personale, magistratul declară o mașină de model Toyota Avalon, fabricată în 2004, pe care indică că a dobândit-o în 2018 cu 150 de mii de lei. Totodată, Ion Talpă mai declară un camion de model Peugeot Partner, fabricat în 2007, obținut în 2017 cu 60 de mii de lei.

Ghenadie Eremciuc: 74 de terenuri și împrumuturi de la soție

Ghenadie Eremciuc este magistrat la Judecătoria Bălți din anul 2014. Înainte de a-și începe cariera de judecător, timp de 12 ani, Eremciuc a activat în organele procuraturii. În 2016, Comisia de licențiere a profesiei de avocat a refuzat să elibereze magistratului licența de avocat în baza vechimii în muncă mai mare de 10 ani. 

Sursa foto: magistrat.md

Începând cu 2016, numele judecătorului a figurat în circa 21 de sesizări privind faptele magistratului care pot constitui abateri disciplinare, toate fiind respinse. În 2017 și în 2019, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „foarte bine”. Magistratul a mai participat și la concursul pentru funcția de membru al Consiliului Institutului Național de Justiție, însă nu a fost selectat. 

Familia magistratului are, din 2003, în proprietate o casă de locuit cu o suprafață de 202,8 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 605 mii de lei. Totodată, în 2015, prin certificat de moștenitor, copiilor judecătorului le-au revenit o casă de locuit, alte două bunuri imobile și terenul aferent, toate amplasate în satul Elizaveta din municipiul Bălți.

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2020, familia Eremciuc are în proprietate 74 de terenuri extravilane, intravilane și agricole. În 2020, judecătorul a devenit proprietarul unui vehicul motorizat de model MTZ-80, pentru care indică valoare de 10 mii de lei și al unei remorci de model 2PTS-4, în valoare de 2 mii de lei. Totodată, familia magistratului mai deține un camion de model MAZ 54323, estimat la 31 de mii de lei, și două semiremorci ale căror valoare totală ajunge la aproximativ 94 de mii de lei. Judecătorul mai declară o cotă de participare de 0,22% din cadrul unui magazin din satul Elizaveta, dar și firma soției „Tradiție și Familie”, înregistrată în aceeași localitate. 

Până în 2023, familia magistratului trebuie să ramburseze un credit contractat în 2018, în valoare de 100 de mii de lei. Tot în 2018, judecătorul indică că a împrumutat de la soția sa circa 144 de mii de lei, bani pe care trebuie să-i returneze până în 2030. În 2020, cei doi au luat două împrumuturi bancare cu o valoare totală de 129 de mii de lei. În același an, Eremciuc mai indică că a luat cu împrumut de la soția sa alte aproape 29 de mii de lei. Solicitat, judecătorul a evitat să discute cu ZdG. El a întrerupt discuția după ce reporterul s-a prezentat. 

Oxana Robu, decizii în dosare de rezonanță. Vizată în dezvăluirile unei grefiere privind dosarul Platon

Oxana Robu Foto: Magistrat.md

Oxana Robu este judecătoare din anul 2004. În 2009 a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2014 a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău. Robu a fost evaluată de către Colegiul de Evaluare în 20132016 și 2019, primind calificativele „foarte bine” sau „excelent”. 

Numele Oxanei Robu figurează într-un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO, conform informațiilor publicate de agentul guvernamental. Aceasta, pe când era la Judecătoria Ciocana, a anulat contractul de vânzare-cumpărare al unui teren procurat de compania Grafescolo S.R.L de la Consiliul Orășenesc Vadul lui Vodă. Deși soluția primei instanțe a fost menținută de CSJ, la CtEDO compania a câștigat dreptul la prejudicii morale în sumă de 3,6 mii de euro și alți 2 mii de euro cu titlu de cheltuieli de judecată pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece CSJ nu a motivat decizia luată și nu a citat legal compania reclamantă. 

Numele Oxanei Robu se regăsește într-un document cu declarațiile Dorinei Plucci, care era pe atunci grefieră a judecătoarei Liubovi Brînza. Mărturiile ei au fost depuse în cadrul cauzei penale „mita pentru judecători”, care era atunci în examinare la Judecătoria Chișinău. Grefiera preciza că a asistat în anticamera lui Ion Pleșca, pe atunci președintele CA Chișinău în momentul în care magistrații Liubovi Brînza, Oxana Robu și Igor Mânăscurtă  erau în biroul lui  Ion Pleșca. „Robu Oxana împreună cu Pleșca Ion se certau cu Liubovi Brînza, deoarece ultima avea altă opinie pe dosarul Platon, spunând că vrea să facă opinie separată. Certuri de acest gen am auzit mai multe. Menționez că, de fiecare dată, pe parcursul examinării cauzei, se anunța întrerupere și membrii completului de judecată erau chemați în biroul lui Ion Pleșca, iar ultimul le dădea indicații ce să facă pe dosar”, preciza grefiera. 

Citiți și: DOC/ Acuzațiile continuă la adresa fostului președinte al CA Chișinău. O grefieră confirmă că acesta dădea indicații judecătorilor

Oxana Robu a făcut parte din completul care, pe 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, împreună cu Liubovi Brânză și Igor Mânăscurtă, au menținut fără modificări sentința primei instanțe în privința lui Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare cu executare. 

Ulterior, în mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că dosarul Platon ar fi fost falsificat, astfel că a cerut revizuirea sentinței. În iunie 2021, Platon a fost achitat.

În ianuarie 2019, Oxana Robu a făcut parte și din completul care a decis să anuleze pedeapsa de cinci ani de închisoare, emisă de prima instanță în privința executorului judecătoresc Svetlana Mocan, vizată în dosarul „laundromatul rusesc”. Completul condus de Oxana Robu a decis că faptele Svetlanei Mocan constituie o contravenție, al cărei termen de prescripție de tragere la răspundere a expirat. 

Robu a fost președinta completului de judecată care, la 4 octombrie 2017, a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicație din cadrul Primăriei Chișinău, Igor Gamrețki, pedepsit de prima instanță cu doi ani de detenție, într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru trafic de influență în dosarul parcărilor cu plată din capitală. În ianuarie 2018, asemeni altor câțiva judecători de la CA Chișinău, Oxana Robu a refuzat să examineze dosarul Șor. Magistrata a motivat cererea de recuzare prin faptul că are în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon, în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării

Judecătoarea Oxana Robu

Averea judecătoarei: casă donată de părinți și Volvo în posesie de 24 de mii de euro

Conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, Oxana Robu deține o casă de locuit, obținută în 2015, în urma unui contract de donație semnat cu părinții săi. Datele cadastrale consultate de ZdG arată că imobilul se află în Chișinău, fiind înregistrat însă pe numele fiului judecătoarei. În 2015, la data donației, acesta era încă minor. Pe terenul în care este ridicată casa în care locuiește judecătoarea Oxana Robu este și un alt bun imobil, de 90 de metri pătrați, deținut de părinții magistratei. 

Casa în care locuiește judecătoarea Oxana Robu

În declarația de avere și interese pentru anul trecut, Oxana Robu a mai indicat că deține un autoturism Volvo, produs în 2019 și obținut în 2020, în baza unui contract translativ de posesie și folosință. Judecătoarea a indicat că mașina a costat 480 de mii de lei, echivalentul a circa 24 de mii de euro. Judecătoarea declară că deține în posesie și un Mercedes Universal, fabricat în anul 2003. În ultimele declarații de avere și interese, magistrata a indicat surse financiare obținute din vânzarea unor bunuri mobile sau imobile în anii precedenți. În declarația pentru anul 2020 aceasta a raportat inclusiv vânzarea apartamentului de 70 de metri pătrați, procurat la preț preferențial, în urma unui contract de investiții, într-un bloc construit pentru judecători pe strada Romană din Chișinău. 

Judecătoarea Robu, despre acuzațiile aduse de grefieră, dosarele de rezonanță și avere
despre promovarea la CSJ: Nu am fost informată despre ce urmează să se întâmple. Conform legislației, chestiunea dată urmează să fie pusă în discuție în plenul Parlamentului. 

despre dezvăluirile grefierei: „Referitor la declarațiile grefierei dnei Brînză, am dat și explicații Procuraturii Anticorupție, pentru că a fost depusă și o plângere pe dl Pleșca, iar judecătorii care au făcut parte din complet au fost audiați. Vă dați seama că dna Brînză,  una din judecătoarele vizate în dosarul privind acte de corupție, a ales o metodă de apărare. Eu nu vreau să comentez strategia pe care a abordat-o… Sigur că m-am revoltat, pentru că aceste afirmații nu corespund adevărului, iar dna grefier urma să fie întrebată din ce motive a făcut aceste declarații. Dar niciodată, nici eu, nici colegul meu nu am fost în birou să ni se dea indicații. La noi a fost o dispută despre anumite înscrisuri care au dispărut din dosar și eu, fiind președinte al completului, am pus niște întrebări, la care dumneaei nu putea să răspundă. Nici grefiera nu a putut să ofere răspunsuri clare, iar până la urmă a fost interpretat în felul în care am fost și eu mirată să aud.

despre deciziile din dosarele de rezonanță și eventuale influențe din exterior: Ce fel de influențe. Noi avem dosarele în față, avem probe. Le-am analizat. Dat fiind faptul că ele au fost etichetate ca fiind dosare de rezonanță, mă rog, fie, dar ca orice alte dosare, au fost examinate în complet. Cauza Gamrețki, de exemplu, am urmărit, cum, CSJ, în genere m-a uimit, că a exclus și pedeapsa complementară aplicată. Studiem practica și încercăm să ne facem lecțiile. 

despre dosarul de la CtEDO: Nu este adevărat. Pierderea la CtEDO este din cauza că, atunci când s-a examinat cauza la CSJ, nu a fost motivată decizia CSJ sub aspectul pe care l-a invocat partea în proces. Totodată, a fost invocat și faptul că s-a examinat în ordine de recurs în lipsa părților. Condamnarea se datorează CSJ, nu a deciziei luate de prima instanță. 

despre avere: Casa a fost construită de părinți. Ei au procurat o casă, iar pe terenul aferent au decis să mai construiască o casă. Eu, locuind cu ei, cu ce am putut, i-am ajutat, dar aportul a fost depus, în mare parte, de părinți. Mașina  (Volvo) este a fostului soț, care a fost cumpărată pentru fiu, iar pentru că el acum nu se folosește de ea, o folosesc eu, nu tot timpul, doar când am nevoie. Nu am, la moment, posibilitate să-mi procur automobil. 

Maria Frunze: Averea și cariera

Sursa foto: magistrat.md

Maria Frunze este judecătoare din anul 2017 la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în 2015 cu media 9,75. Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie 2020, fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

În februarie 2018, numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul crimemoldova.com, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998 și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul 2020, mașină proprie.

Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG

Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din 2017, a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În 2010, Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În 2012, candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în 2015, în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

Sursa foto: magistrat.md

Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

În 2015, în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

În 2014, CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în 2016, Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat 101 puncte. În 2019, magistrata a primit calificativul „excelent”.

În 2020,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de 186 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din 2012, un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010 și procurat în 2018, pentru care indică valoarea de 100 de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în 2008 și procurată în 2017 cu un preț indicat de 240 de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028. 

Emil Bulat: Averea și integritatea candidatului

Emil Bulat este magistrat în cadrul Judecătoriei Hâncești din anul 2015. Anterior a fost asistent judiciar la CSJ și grefier, traducător, consultant la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău.

Sursa foto: yt.com

În 2020, candidatura magistratului a fost admisă pentru participarea la concursul pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Hâncești. În 2018 și 2020, magistratul a fost evaluat cu calificativul „foarte bine” de către CEPJ.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, anul trecut, în proprietatea magistratului a intrat o casă de locuit de 182 de metri pătrați, pentru care indică valoarea de circa 284 de mii de lei, și alte două construcții. În același an, Bulat a obținut, prin donație, două terenuri agricole a căror suprafață totală este de 1,73 ha, și a cumpărat alte două terenuri cu o suprafață totală de aproape 14 ari. Tot în 2020, magistratul a vândut cu 150 de mii de lei cota-parte pe care o deținea într-un apartament de 67,8 metri pătrați, iar de la tatăl său, a primit o donație în valoare de 200 de mii de lei. 

Din 2019, judecătorul deține un bun imobil cu o suprafață de 52,1 metri pătrați. Bulat are, din 2014, în posesie o mașină de model Renault Thalia, fabricată în 2007. Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020, magistratul a contractat două credite cu o valoare totală de 505 de mii de lei. Totodată, din remitențe, familia magistratul a primit în 2016, 2018 și 2019 circa o mie de euro și 100 de dolari.

Emil Bulat: „Sunt căsătorit, dar nu indic veniturile soției, pentru că ea se află la moment la întreținerea mea, fiind în concediu de maternitate. Din 2016 ea nu activează. Remitențele au fost de la rudele de peste hotare, eu de la frate și soția a primit de la cumnatul meu, după câte țin minte. Ce ține de donația din 2020, părinții și-au vândut cota-parte dintr-un apartament și banii mi i-au dat mie, pentru procurarea casei. Creditul o să-l rambursez eu, din salariu. La mine automat cum vine salariul, banii, în fiecare lună, se transferă la bancă. Eu creditul din alte surse nici nu-l achit. Totul este calculat, achit câte 7 mii de lei pentru credit pe lună, având un salariu de aproape 18 mii de lei”.

Nelea Budăi: Casă de milioane, mașină de lux și o pensie mai mare decât salariul

Nelea Budăi locuiește, împreună cu soțul, Boris Budăi, într-un imobil „de milioane” amplasat în sectorul Buiucani. Casa a fost construită pe un teren cu suprafața de cinci ari, cumpărat de familia sa în 2001, de la Primăria Chișinău și a fost dată în exploatare în 2012. În perioada în care familia sa a procurat terenul și a construit casa, Nelea Budăi activa deja la Curtea de Apel. În 2002, familia Budăi a procurat și terenul din vecinătate, tot ce cinci ari. În decembrie 2012, terenul a fost donat fiului lor, Artur Budăi. Cu licență de avocat din 2014, Artur Budăi este angajat în iulie 2020 în calitate de asistent judiciar la Judecătoria Chișinău.

În 2020, familia Budăi a procurat cu 846 mii de lei un automobil nou, Toyota Land Cruiser Prado 150. În același an, potrivit declarațiilor de avere și interese personale, familia Budăi a obținut venituri în sumă de 1,2 milioane de lei. Cei mai mulți bani i-a încasat Nelea Budăi, din pensie, – 425 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Pensia magistratei este mai mare decât salariul său, ea declarând pentru 2020 venituri salariale de aproape 320 mii de lei. 

Pensia judecătoarei Budăi a fost majorată substanțial după ce, în ianuarie 2019, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, cerând recalcularea ei. Toate instanțele i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i recalculeze pensia. Boris Budăi, soțul judecătoarei, a încasat și el pensie de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat în sumă de 141 mii de lei în 2020, echivalentul a aproape 12 mii de lei lunar. 

Pe lângă casă și mașină, familia Budăi deține alte 5 ha de terenuri agricole, dar și alte două case de locuit, primite de soțul său drept moștenire. În 2020, familia Budăi a împrumutat 15 mii de euro, echivalentul a 300 mii de lei de la o oarecare Zinaida Cuznețov. Banii au fost împrumutați fără dobândă și urmează să fie rambursați în 2021. 

Într-un comentariu pentru ZdG, Nelea Budăi a precizat că familia sa a construit casa din economii, din 2001 până în 2012, când a fost recepționată. 

Imobilul din sectorul Buiucani în care locuiește magistrata Nelea Budăi, împreună cu soțul, Boris Budăi.

„Veniturile mele și ale soțului pe parcursul a 11 ani acoperă cheltuielile suportate la construcția casei. Terenul adiacent, de care întrebați, a fost procurat de la vecina care îl vindea de urgență, prin contractul de vânzare-cumpărare din 6 decembrie 2002 la preț de 29185 lei. Ulterior, în urma contractului de donație din 28 decembrie 2012, proprietar al terenului a devenit fiul nostru. Aceste bunuri imobile, cât și celelalte, sunt declarate în fiecare an, iar declarațiile fiind verificate constant de organele de resort și abateri nu au fost depistate. Suma de 15 mii de euro, am împrumutat-o în 2020 pentru schimbul automobilului de către soț, de la prietena de familie, (C.Z.), cu care ne cunoaștem de 9 ani, avem deplină încredere unii în alții și ajutându-ne la necesitate. Nu urmărim niciodată scopuri meschine, decât bunele relații omenești”, se precizează în comentariul magistratei. 

Figurează în cel puțin 12 dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO

În iunie, curent, Nelea Budăi a împlinit 31 de ani de când este judecătoare. Ea a fost numită magistrată la Judecătoria raionului Lenin din Chişinău, în iunie 1990. În 2000, a fost numită, prin transfer, la Curtea de Apel, iar în 2013 a fost aleasă vicepreședintă a acestei instanțe, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte, când fusese evaluată de către Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. 

În iulie 2019, Nelea Budăi a fost evaluată de două ori de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), o dată pentru activitatea de judecătoare și a doua oară pentru activitatea de vicepreședinte de instanță, primind calificativul „excelent”. Membrii Colegiului au constatat că, în perioada verificată, 2016-2019, judecătoarea nu a figurat în proceduri disciplinare și hotărâri prin care statul a fost condamnat la CtEDO. În cadrul evaluării ordinare precedente, din 2016, s-a constatat că numele magistratei figura într-o cauză pierdută de R. Moldova la CtEDO, pentru violarea articolului opt din Convenție (Dreptul la respectarea vieții private și de familie). Totuși, Colegiul nu a găsit „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ sau organizaționale în activitatea judecătorului, fiindu-i recomandată studierea mai aprofundată a jurisprudenței CtEDO”. 

La evaluarea ordinară din 2013, membrii Colegiului de Evaluare, bazându-se pe datele oferite de agentul guvernamental, au constatat că numele judecătoarei figura în alte șapte dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO. Într-o analiză a Centrului de Resurse Juridice (CRJM) se constatată că numele judecătoarei Budăi figurează în cel puțin 12 cauze pierdute de R. Moldova la CtEDO, „unele destul de grave, pentru care R. Moldova a achitat cel puțin 129,276 EURO”. „Printre acestea se includ încălcări destul de grave, care denotă fie o nevoie de îmbunătățire a aplicării standardelor europene de protecție a drepturilor omului, fie o atitudine părtinitoare în favoarea statului”, remarcă CRJM.

Cauze CtEDO în care figurează numele judecătoarei Budăi

„Spre exemplu, în cauza Popov (2) c. R. Moldova (2005) s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului deoarece CA a casat hotărârea irevocabilă, după șapte ani, privind retrocedarea unui imobil în folosul reclamantului (a încercat să recupereze casa părinților săi, naționalizată de autoritățile sovietice). În cauza PPCD c. R. Moldova (2006), CtEDO a constatat încălcarea libertății la asociere, deoarece în 2002 Ministerul Justiției a suspendat activitatea PPCD pentru organizarea unor întruniri pașnice, iar CA Chișinău a refuzat anularea suspendării. În cauza Balan c. R. Moldova (2008) s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate a reclamantului, deoarece autoritățile naționale au utilizat o fotografie făcută de reclamant la emiterea buletinelor de identitate, fără a avea acordul acestuia, iar instanțele judiciare, inclusiv CA Chișinău, nu i-au oferit compensații pentru încălcarea respectivă”, punctează CRJM. 

„În cauza G.B. și R.B. contra R. Moldova (2012), a fost constatată încălcarea dreptului la viață privată deoarece judecătorii naționali nu au acordat compensații suficiente, fără o motivare adecvată, reclamanților, un cuplu care s-a plâns de sterilizarea soției de către un medic într-un spital de stat, fără acordul ei și fără a o informa despre aceasta. În cauza Eremia c. R. Moldova (2013), CtEDO a constatat violarea art. 3 (interzicerea torturii), 8 (respectarea vieții private) și 14 (interzicerea discriminării) deoarece autoritățile naționale, inclusiv CA Chișinău, deși aveau suficientă informație, nu au luat măsuri eficiente pentru a proteja reclamantele de violența domestică, aplicată de soț/tată, care era polițist. În cauza Melnic c. R. Moldova (2019), s-a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece CA Chișinău nu a motivat acceptarea unei cereri depuse de o primărie în afara expirării termenului de prescripție”, remarcă CRJM.

Judecătoarea a comentat și a analizat mai multe cauze pierdute la CtEDO, în care figurează numele său

În comentariul pentru ZdG, Nelea Budăi a făcut mai multe precizări cu privire la cauzele pierdute la CtEDO în care figurează numele său.

Cu referire la publicația, precum că „am nedreptățit o femeie sterilizată chirurgical din greșeala medicilor, ulterior fiind despăgubită de CtEDO”, menționez că, la 21 martie 2007, G.B. și R.B. au depus cerere de chemare în judecată către Spitalul raional Ștefan Vodă, intervenient accesoriu Bujujan Andrei, solicitând recuperarea prejudiciului material și moral. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 18 septembrie 2007, acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Spitalul raional, în beneficiul G.B. prejudiciul moral de 5000 lei, iar în beneficiul R.B – prejudiciul moral de 1000 lei. A fost încasat de la Spitalul raional în beneficiul reclamantelor și prejudiciul material – 1119 lei. Prin decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008, apelul declarat de către G.B. și R.B. a fost admis cu casarea parțială a hotărârii primei instanțe, încasarea de la Spitalul raional în beneficiul apelantelor-reclamante a câte 10 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral, cu obligarea Spitalului de a o asigura pe G.B. zilnic, până în 2020, cu medicamentul „rigevidon” și restituirea cheltuielilor pentru asistență juridică. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe privind încasarea prejudiciului material de 1119 lei. 

La 24 septembrie 2008, CSJ a respins recursul G.B. și R.B, menținând decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008. Astfel, decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008 este perfect legală și favorabilă apelantelor-reclamante. Despăgubirea ultimelor prin hotărârea CtEDO cu 12 mii de euro, nu înseamnă că instanța de Apel „a nedreptățit” reclamantele. La compensații insuficiente se atribuie și alte hotărâri CtEDO cum ar fi,  Ciolacu v. R. Moldova nr.22400/13, Ipate v. R. Moldova nr.5131/10”, precizează judecătoarea Budăi. 

Comentariul integral al magistratei Budăi cu referire la hotărârile CtEDO în care figurează numele său

„Cauza Lari v. R. Moldova nr.23589/14 în care reclamanta se plângea de durata excesivă a procesului civil pe care îl inițiase, 6 ani și  9 luni în fața a trei nivele de jurisdicție, nu este relevantă pentru instanța de Apel, deoarece cererea de chemare în judecată a dnei Lari V. a fost respinsă în prima instanță cu menținerea acestei hotărâri de către CSJ, pe când instanța de Apel a admis apelul apelantei-reclamante cu admiterea cererii de chemare în judecată”.

Cauza Macovei și alții v. Moldova /nr.19253/03, 17667/03,31960/03, 19263/03 17695/03 și 31761/03, în care Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenție și art.1 din protocolul nr.1 la Convenție din cauza lipsirii de efecte a hotărârilor judecătorești privind obligarea Companiei QBE ASITO să execute contractele de asigurare cu pensie suplimentară prin admiterea ulterioară a cererii QBE ASITO  de reziliere a acestor contracte pe motiv de hardship, se atribuie la Plenul CSJ din 11 martie 2002 care a admis demersul în interesul legii al procurorului general și nu este relevantă pentru instanța de Apel.

Prima condamnare a Moldovei pentru admiterea cererii de revizuire a avut loc în cauza Popov 2 v. Moldova nr.19960/04, cauză relevantă instanței de Apel în perioada când Codul de procedură civilă prevedea întocmirea doar a dispozitivului hotărârii judecătorești, hotărârea CA Chișinău intrând în vigoare prin neapelare, iar cererea de revizuire, depusă peste 6 ani, se întemeia pe argumentul precum că nu acel număr de imobil a fost retrocedat în folosul reclamantului, fiind anexat în Monitorul Oficial de până la data adoptării hotărârii judiciare. Verificarea argumentului invocat în cererea de revizuire putea avea loc numai în urma admiterii revizuirii și reexaminării fondului cauzei, deoarece hotărârea judecătorească era în dispozitiv, fără motivare, lucru care a și avut loc. Finalmente, CtEDO a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice, fapt ce a condus la condamnarea pentru încălcarea art.6 $ 1 din Convenție și a art.1 din Protocolului 1 la Convenție.

Nu se neagă și celelalte hotărâri CtEDO: PPCD v. Moldova nr.28793/02 în care Curtea a constatat încălcarea art.11 din Convenție din cauza suspendării activității PPCD între 18 ianuarie și 8 februarie 2002 pentru organizarea unor întruniri pașnice neautorizate de Primăria Chișinău, la care au participat minori, Cazacu vs. R. Moldova nr.40117/02, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru neîncasarea de către instanțele naționale a indemnizației de concediere în beneficiul reclamantului, Flux și Samson v. Moldova, nr.28700/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.10 din Convenție pentru obligarea ziarului să publice dezmințire și să plătească compensație ex-ministrului Construcțiilor, pentru publicarea unui articol, Balan v. Moldova, nr.19247/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 la Convenție din cauza respingerii cererii reclamantului de acordare a compensației pentru încălcarea dreptului de proprietate intelectuală, în urma folosirii fotografiei făcute de reclamant, în calitate de fundal pentru buletinele de identitate, Eremia v. Moldova nr.3564/11, în care Curtea a constatat încălcarea art.3, 8, și 14 coroborat cu art.3 din Convenție într-un caz de violență în familie când a  fost anulată ordonanța de protecție din 09.12.2010,  Melnic v. Moldova nr.46351/08, în care Curtea a constatat încălcarea art.6 din Convenție și art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru admiterea unei acțiuni după expirarea termenului de prescripție de trei ani.

Cu toate acestea, țin să menționez, că condamnările la CtEDO, până a fi calificate de organele competente ca fiind abateri disciplinare, nu pot fi considerate ca factori de risc la promovarea în funcție, or, acestea ca fapt în sine, nu pot fi calificate ca activități contrare intereselor funcției publice sau acțiuni realizate în detrimentul R. Moldova, autorităților publice, societății, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

A atacat în instanță hotărârea CSM prin care nu a fost promovată la CSJ

Nelea Budăi a candidat și în septembrie 2020 pentru un fotoliu de judecător la CSJ, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. Nemulțumită, în octombrie 2020, a depus o cerere de chemare în judecată, cerând anularea hotărârii CSM prin care la CSJ erau propuși alți judecători. 

În iulie, printr-o încheiere, instanța a luat act de faptul că Budăi a renunțat la acțiunea înaintată. În martie, curent, CSJ respinsese demersul CSM prin care s-a cerut strămutarea examinării cauzei la o altă instanță egală în grad. 

21 de plângeri examinate în ultimii șase ani. Toate au fost considerate neîntemeiate

În ultimii șase ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătoarei a figurat în cel puțin 21 de plângeri, examinate de către Colegiul Disciplinar, toate fiind însă respinse ca neîntemeiate. Judecătoarea a fost vizată în mai multe articole de presă, ea fiind implicată și în luarea unor decizii catalogate drept dubioase. În 2012, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) s-a adresat la CSM, invocând admiterea de către instanţa de judecată a unor probe presupus false şi majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat „Moldtranselectro” Chişinău de către SC „Termoelectrica” SA Bucureşti la examinarea unei cauze civile. Dosarul era în gestiunea judecătoarelor Nelea Budăi și Nina Traciuc. CSM, însă, a refuzat să examineze demersul SIS pe motiv că dosarul era pe rol, iar „aprecierea acţiunilor judecătorilor Nelea Budăi şi Nina Traciuc ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiţiei”. 

Nelea Budăi a făcut parte din completul de judecători care, în noiembrie 2016, a menţinut decizia Judecătoriei Buiucani prin care Agenţia Proprietăţii Publice a fost obligată să-i vândă la preț normativ unei firme afiliate lui Vladimir Plahotniuc un teren de 1,17 ha de pe teritoriul Moldexpo, care aparținea statului.  

ZdG a scris anterior că Nelea Budăi este în relații de afinitate cu o magistrată de la CSJ, Ala Cobăneanu. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit anterior de CSJ am fost informați că judecătoarea Budăi nu este rudă cu Cobăneanu, dar că aceasta se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu. 

Cum comentează judecătoarea articolele de presă în care a fost vizată

În același comentariu pentru ZdG, Budăi s-a referit și la articolele de presă în care a figurat, de-a lungul anilor, numele său, în care îi erau aduse diverse acuzații.

„În publicațiile anterioare s-a menționat că vicedirectorul SIS a depus în 2012 o sesizare  la CSM, precum că aș fi administrat în dosarul Moldtranselectro-Termoelectrica careva acte false, fapt ce ar fi dus la majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat din Moldova față de compania românească, iar CSM, la 18 decembrie 2012, ar fi constatat că dosarul civil este în examinare și verificarea celor invocate ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiției. În acest context, menționez că fondul cauzei fusese examinat nu de instanța de drept comun a CA, ci de Judecătoria economică de circumscripție, în urma lichidării căreia cauzele au fost transmise instanței noastre. Fiindu-mi repartizată spre examinare cererea de revizuire asupra încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție, la care revizuentul a anexat noile înscrisuri în baza cărora a solicitat anularea încheierii contestate cu revizuirea cauzei, CA Chișinău prin încheierea din 23 mai 2013 a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SC „Termoelectrica” SA împotriva încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție din 22 iunie 2010 prin care s-a înlocuit partea SC „Termoelectrica” SA cu SC „Titan Total Grup” SRL în raportul stabilit prin încheierea CA Economice din 1 noiembrie 2005 în rezultatul cesiunii de creanțe. Încheierea dată a fost menținută de CSJ prin decizia din 18 septembrie 2013. Astfel, învinuirile aduse sunt nu altceva decât insinuări. Nu există careva acte juridice, precum că actele administrate în procedura de examinare a cererii de revizuire sunt false”, a punctat Budăi. 

„Cu referire la faptul precum că eu, participînd la examinarea cauzei civile ÎCS „Finpar Invest” SRL, aș fi obligat APP să încheie contract de vînzare-cumpărare asupra unui teren aferent de la Moldexpo,  atrag atenția că decizia pronunțată de completul nostru din 24 noiembrie 2015 care este publică, nu se referă la fondul cauzei. Instanța a examinat cauza nu în ordine de apel, ci de recurs într-o perioadă când art.309 CPC era abrogat, iar modificările efectuate la art. 426 CPC au fost intrate în vigoare la 28 aprilie 2017. Astfel, recursul declarat de publicistul Voznoi Vitalii, care nu este participant la proces, dar a contestat refuzul instanței de fond privind înregistrarea video a ședinței, a fost respins ca inadmisibil. Prin urmare, învinuirile aduse, precum că aș fi participat la împroprietărirea dlui V. Plahotniuc cu careva lot de teren, sunt aberante”, susține Nelea Budăi. 

„Nici într-o cauză nu am admis presiuni și influențe străine asupra soluției instanței de judecată. Drept exemplu poate servi cazul mediatizat SRL „Basconslux” către Ministerul Finanțelor, SA „Stadionul Republican” cu privire la recunoașterea valabilității contractului de antrepriză cu încasarea sumei de 8 044 108,68 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 6 152 641 lei, cererea în judecată fiind admisă de prima instanță, anulată și respinsă de instanța de Apel, după examinarea recursului, CSJ a casat decizia instanței de Apel și a menținut hotărârea primei instanțe”, a precizat Nelea Budăi.

În finalul mesajului, magistrata a menționat: „nu cred că voi mai candida la CSJ”, fără a indica alte detalii.

Vitalie Budeci despre dosarul lui Platon: „Nu am avut atunci temeiuri să considerăm că probele sunt false

Vitalie Budeci este judecător din anul 2015 și activează la Judecătoria Chișinău. În iulie 2020 a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Absolvent al Institutului Național al Justiției în 2014, Budeci a activat anterior în calitate de avocat. 

Sursa foto: magistrat.md

În 2019 el a primit calificativul „foarte bine” din partea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), iar în 2020 a fost evaluat cu „excelent” de același Colegiu, în activitatea sa nefiind depistate nereguli.

În declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Vitalie Budeci a indicat faptul că împreună cu soția deține un apartament de 114 metri pătrați în Chișinău, dobândit în 2018 în urma unui contract de schimb. În 2018, familia Budeci deținea un apartament de 69 de metri pătrați, obținut în 2006 în urma unui contract de investiții. Vitalie Budeci și soția sa, angajată a Serviciului Vamal, dețin de mai mulți ani două automobile: un Mercedes E220 CDI, fabricat în 2009 și cumpărat în 2015 și o Toyota Yaris, fabricată în 2006 și procurată în 2013. 

Vitalie Budeci a ajuns pentru prima dată în atenția opiniei publice în timpul examinării dosarului penal în care Veaceslav Platon era învinuit de escrocherie și spălare de bani în fraudei bancare. Budeci a făcut parte din completul care a examinat acel dosar, iar în aprilie 2017, după un proces cu uşile închise, l-a condamnat pe Platon la 18 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, iar bunuri care i-ar aparţine, în valoare de peste 800 de milioane de lei, i-au fost confiscate. Inițial, sentința primei instanțe a fost menținută de instanțele ierarhic superioare, dar ulterior, după ce Plahotniuc a plecat din țară, iar în fruntea Procuraturii Generale a fost instalat Alexandr Stoianoglo, dosarul Platon a fost revizuit, iar într-un final, procurorii au renunțat la învinuirile aduse controversatului om de afaceri, constatând că dosarul a fost instrumentat incorect în timpul examinării. În noiembrie 2017, avocații lui Platon au acuzat faptul că dosarul clientului lor ar fi fost repartizat „fraudulos” judecătorului Budeci. Deși ei au cerut intentarea unei proceduri disciplinare pe numele acestuia, CSM le-a respins solicitarea. 

Vitalie Budeci: „Evident că nu am fost de nimeni presat (să examineze acel dosar sau să ia o decizie în dosar, n.r.). Ce au invocat avocații a fost examinat inclusiv la CSM și la Procuratura Anticorupție, pentru că, din câte eu cunosc, a fost depusă chiar o plângere penală pe acest fapt. Distribuirea dosarului a fost efectuată prin intermediul programului. A fost o repartizare aleatorie. Credeți-mă, că nu cred că este cineva care intenționat ar fi dorit să-i nimerească un așa dosar, pentru că într-adevăr a fost un dosar complicat… Nu s-a apropiat nimeni să-mi spună ce decizie să luăm. Noi am examinat cauza în baza probelor care au fost examinate atunci. Nu am avut atunci temeiuri să considerăm că probele sunt false. Ce a prezentat procuratura la revizuire eu nu cunosc, dar din ce știu, sentința de revizuire s-a bazat pe faptul că acum au fost cercetate probe noi, probe pe care instanța nu le cunoștea atunci când a examinat dosarul. Sentința noastră a fost menținută practic de Curtea de Apel și de CSJ, inclusiv în procedura de recurs în anulare. Dar, în ceea ce ține de influențe și interes, nu, nu am avut. N-am fost de nimeni influențat.”