Escrocheriile au provocat prejudicii de 272 de milioane de lei anul trecut, dublu față de 2024. „Infractorii sună sute de mii de cetățeni”, afirmă Iurie Roșca, șeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice
Escrocheriile online și telefonice au ajuns la un nivel alarmant în R. Moldova, iar prejudiciile provocate au ajuns la 272 de milioane de lei în 2025, dublu față de 2024. Șeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul Inspectoratului Național de Investigații (INI), Iurie Roșca, a explicat cum funcționează grupările de escroci, de ce sunt atât de greu de prins și de ce prevenția rămâne cea mai eficientă armă împotriva acestui fenomen.
„Fenomenul a luat amploare, dar nu este unul nou”
Potrivit lui Iurie Roșca, fenomenul escrocheriilor online și telefonice s-a amplificat în ultimii ani, însă nu reprezintă o apariție recentă.
„Fenomenul de escrocherii telefonice de fapt a crescut după perioada COVID-ului, după ce lumea tot mai mult a stat la calculator, deci în mediul online”, a declarat șeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice.
Acesta susține că escrocii își schimbă permanent scenariile, în funcție de eficiența lor.
„Fenomenul mereu a existat, doar că se schimbă periodic acel scenariu, acea fabulă pe care o transmit ei cetățenilor”, a explicat Roșca.
Oficialul spune că numărul real al victimelor ar putea fi mai mare decât cel cunoscut de autorități.
„Noi presupunem că, de fapt, cazuri pot fi și mai multe. Sunt cetățeni care nu raportează acele cazuri, fie din frică, fie din rușine. Dar numărul de cazuri este într-adevăr alarmant. Escrocii sună de sute de mii de ori. Sunt sute și mii de persoane care au comunicat că a fost o tentativă. Noi, de fapt, zilnic vedem câte 10-20 de cazuri raportate doar pe poșta Centrului”, a precizat el.
Peste 40 de milioane de lei pierduți prin investiții false
Cea mai profitabilă schemă pentru escroci în ultimii doi ani a fost cea a investițiilor false. Potrivit lui Iurie Roșca, prejudiciile sunt uriașe.
„Noi avem prejudicii pe anul 2025 de peste 40 de milioane de lei”, a declarat șeful Centrului.
Schema funcționa prin promisiunea unor câștiguri rapide. Victimelor li se oferea acces la platforme controlate de escroci, unde li se crea impresia că investițiile cresc spectaculos.
„În fapt, chiar și acei 1000 de lei sau 500 de dolari „investiți” de victime deja erau în buzunarul escrocilor. Doar că li se crea impresia că într-adevăr într-un timp foarte scurt au devenit mai bogați”, a explicat Roșca.
Cum manipulează escrocii victimele: „Nu îți dau timp să gândești”
Întrebat ce au în comun cele mai răspândite scheme, reprezentantul INI a spus că toate se bazează pe tehnici de inginerie socială.
„Escrocii în primul rând mizează pe frică, nu îți dau timp să gândești. Ei mereu îți spun un scenariu că iată acum dacă nu faci ceva, gata, banii tăi vor fi pierduți”, a afirmat omul legii.
Potrivit lui, scopul este izolarea victimei și împiedicarea acesteia să verifice informațiile.
„Toate scenariile respective sunt o inginerie socială și mizează pe vulnerabilitatea persoanei de a analiza logic aceste informații”, a explicat Roșca.
„Call-centrele” escrocilor: administratori, operatori, tehnicieni și curieri
Șeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice descrie grupările de escroci drept organizații criminale bine structurate.
„În call-centru este de fapt o grupare criminală bine organizată, care are administratori, manageri, operatori.”
Pe lângă cei care telefonează victimelor, există și persoane responsabile de partea tehnică.
„Sunt tehnicieni care, în cazul în care apare o problemă tehnică la un calculator sau altul, repară sau au grijă ca să nu fie detectabili, ca acel VPN să lucreze, ca telefonia să lucreze”, a precizat Roșca.
De asemenea, sunt implicați curieri care colectează banii de la victime.
„Fiecare își are rolul lui și schema lucrează în așa fel încât call-centrul însuși să fie stabilit într-o țară, iar victimele să fie din altă țară”, a explicat oficialul.
De ce sunt atât de greu de prins
Potrivit lui Roșca, escrocii folosesc tehnologii care le permit să-și ascundă identitatea și locația.
„Ei utilizează un software cu ajutorul căruia pot indica absolut orice număr doresc”, a spus acesta, explicând mecanismul cunoscut drept „spoofing”.
În plus, grupările operează de regulă din afara R. Moldova.
„Cea mai grea parte din tot procesul e că ei folosesc VPN-uri, IP telefonie, software performant și în mare parte nu se află în R. Moldova”, a declarat șeful Centrului.
Investigațiile se complică și mai mult atunci când sunt necesare comisii rogatorii și cooperarea cu autorități din alte state.
„O investigație în acest caz poate dura de la jumătate de an, la un an, doi”, a precizat Roșca.
„Escrocii sună sute de mii de cetățeni”
Iurie Roșca respinge ideea că escrocii ar avea întotdeauna informații detaliate despre victime înainte de apel.
„Noi nu am identificat cazuri când escrocii aveau o listă obținută de la FISC, de la bancă sau din altă parte”, a afirmat acesta, referindu-se la dosarele investigate de Centrul pe care îl conduce.
În schimb, spune el, majoritatea apelurilor sunt efectuate în masă: „Ei sună sute de mii de ori, sute de mii de cetățeni”.
Totodată, multe informații despre potențialele victime sunt obținute chiar din surse publice sau din aplicații care colectează contacte telefonice.
„În plus, în cele mai multe cazuri, de fapt, noi singuri, ca cetățeni, fără să ne dăm seama, dezvăluim informații personale despre noi”, a avertizat oficialul.
„Este un fals că statul a capitulat”
Întrebat despre mesajele apărute pe Telegram potrivit cărora statul ar fi neputincios în fața escrocilor, Roșca a respins această afirmație.
„Eu îmi permit să spun că este un fals, pentru că orice caz este investigat de către poliție, orice petiție, orice adresare a cetățeanului este investigată”, a declarat el.
Oficialul a subliniat că poliția este limitată de procedurile legale și de necesitatea obținerii informațiilor de la operatori, bănci și autorități străine.
„Noi nu deținem informații, noi nu avem un buton magic. Toate informațiile trebuie colectate separat”, a spus Roșca.
Potrivit acestuia, amploarea fenomenului face ca prevenția să fie esențială.
„Atât timp cât noi investigăm 10-20 de cazuri, din păcate, în același timp, se comit alte 20, alte 30, alte 100 de cazuri. De asta este foarte importantă prevenția”, a afirmat șeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice.
Inteligența artificială, noul risc
Roșca avertizează că dezvoltarea inteligenței artificiale va complica și mai mult activitatea autorităților. Potrivit acestuia, una dintre amenințări este clonarea vocii unor persoane reale.
„Cu ajutorul inteligenței artificiale va fi folosit glasul unei persoane reale, cunoscute, și atunci cetățeanului îi va fi și mai greu să identifice de către cine a fost apelat”, a explicat oficialul.
El a avertizat că, în viitor, escrocii ar putea renunța inclusiv la operatorii umani.
Ce trebuie să facă oamenii când primesc un apel suspect
Întrebat ce i-ar recomanda propriei mame dacă ar fi sunată de cineva care pretinde că îi sunt furați banii din cont, șeful Centrului a răspuns fără ezitare: „Să închidă apelul. Noi toți avem obligația să ne autoeducăm. În special, cei mai tineri trebuie să vorbească cu cei mai în vârstă, cu părinți, cu rude, cu cunoscuți, să transmitem unul la altul informațiile, să ne educăm financiar și digital”, a declarat Iurie Roșca.
