Ce spune președintele CSM despre „x-urile” din hotărârile judecătorești
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu susține că, personal, este de părerea că toate hotărârile judecătorești trebuie să fie publice, cu excepția celor pronunțate în dosare examinate în ședințe închise sau în dosare care vizează anumite categorii de infracțiuni, precum cele sexuale. Referitor la depersonalizarea hotărârilor, Victor Micu crede că ar trebui anonimizate doar locul și data nașterii, patronimicul și codul personal. Cât despre modalitatea de anonimizare, șeful CSM recunoaște că până la acest moment nu există o practică reglementată și obligatorie pentru toate instanțele din R. Moldova privind modul de blurare a datelor, de aceea pe portalul judecătoriilor se găsesc hotărâri, atât pline de „x-uri”, cât și cele care conțin inițialele persoanelor vizate în dosar. Declarațiile au fost făcute de președintele CSM în cadrul unui interviu pentru agora.md, în care acesta, fiind întrebat, nu poate numi data exactă de când au început a fi depersoanlizate hotărârile.
„Pot să vă spun… E clar că după adoptarea Regulamentului (Regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor judecătoreși, modificat de CSM la 21 iunie 2016) au început să fie depersoanlizate. Ele erau depersonalizate și anterior. Dacă vorbim despre cele referitor la infracțiuni care s-au examinat în ședință închisă, întrebarea nici nu se discută, ele nici nu se publică, în primul rând… Legea privind datele cu caracter personal a intrat în vigoare anterior, iar noi, CSM și CSJ am fost „bombardați” cu diverse demersuri din partea Centrului (Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal – CNPDCP) cu privire la protecția datelor cu caracter personal, cu întrebarea: de ce nu respectăm legea în cauză, de ce sistemul judecătoresc nu respectă legea în cauză? Asta pentru că se publicau integral hotărârile, adică și părțile pe dosar, obiectul, în unele hotărâri se publica chiar și domiciliul și numărul codului personal. Anul trecut a început mai concret ca să fie implementată legea în cauză de către sistemul judecătoresc”, a declarat Victor Micu, întrebat fiind când exact au început a fi depersonalizate hotărârile.
Întrebat dacă există vreo legătură între adoptarea, la 21 iunie 2016, a noului Regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor judecătoreși și emiterea unei sentințe în dosarul Filat, la 27 iunie 2016, Victor Micu a infirmat că Regulametnul ar fi fost aprobat pentru a nu fi făcută publică hotărârea de condamnare a fostului premier pentru corupere pasivă și trafic de influență.
„Nu cred că are vreo legătură cu acest eveniment. Nu am date, dar pot să vă spun că înainte, încă din 2014, de când sunt în CSM, țin minte că au fost niște întruniri cu reprezentanții CNPDCP care înaintau demersuri. Până la urmă ei au și drepturi să ne aplice sancțiuni, dacă nu se respectă legea. Așa a fost. Nu are nicio legătură una cu alta. Trebuia mai înainte să adoptăm regulamentul în cauză. Până la urmă, vă spun opinia mea personală, s-a format un grup de lucru încest sens pentru a stabili cum ar fi bine să găsim mijlocul, în sensul că pe de o parte să nu încălcăm legea, iar pe de altă parte, ca să nu încălcăm dreptul altor persoane pentru a căuta hotărârile”, a explicat Victor Micu.
Întrebat care este modalitatea de depersonalizare R. Moldova a hotărârilor, președintele CSM, a recunoscut că nu există o practică reglementată și obligatorie, care să stabilească utilizarea inițialelor numelui sau prenumelui, a „x-urilor” sau a altor semne.
„Noi o să vedem. În unele țări, spre exemplu, se indică numai inițialele, în alte țări se pune X sau în genere nu se indică. Până la urmă o să revenim și o să trebuiască să prevedem fiecare moment. Părerea mea personală, care poate să nu coincidă cu cea a grupului de lucru sau a CSM, este că hotărârile trebuie să fie publice, cu excepția locului și anului nașterii, a patronimicului și a codului personal. Doar că în Regulamentul nostru este prevăzut că dacă partea, chiar dacă nu are statut de funcționar public, solicită și demonstrează că prin publicarea hotărârii i se afectează viața privată, instanța este obligată să depersonalizeze. În alte țări, chiar și la Curtea Europeană, regulamentul cu privire la publicarea hotărârilor stipulează că toate hotărârile sunt publice, dar și că părțile pot solicita depersonalizarea, doar că hotărăște nu partea pe dosar, ci instanța”, a opinat Micu.
Referitor la decizia de a exclude de pe portalul instanțelor opțiunea de căutare a hotărârilor după numele și prenumele părților pe dosar, Victor Micu a declarat că nu cunoaște dacă au existat plângeri sau cereri din partea cetățenilor la adresa Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, în gestiunea căreia este portalul, dar că la Inspecția judiciară din cadrul CSM, nu a fost depus niciun demers în acest sens de vreo persoană.
De câteva săptămâni hotărârile judecătorești de pe Portalul instanțelor naționale de judecată nu mai pot fi căutate după numele și prenumele inculpaților sau părților pe dosar. Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești și-a argumentat decizia de a elimina opțiunea respectivă din motorul de căutare prin faptul că astfel ar proteja datele cu caracter personal, deoarece există solicitări din partea cetățenilor, deși niciun reprezentat al Ministerului Justiției nu a putut spune câte plângeri au fost depuse de cetățeni, care este numărul și numele lor. După presiunile din ultimul timp ale societății civile, care a cerut acces la informațiile de pe portalul instanțelor naționale de judecată, pe 14 februarie la secțiunea „agenda ședințelor” a fost introdusă căsuța de căutare în baza numelui și prenumelui părților pe dosar. Totodată, accesarea hotărârilor de judecată după numele și prenumele inculpatului continuă să rămână inaccesibilă, fiind adăugate doar căsuțele de căutare prin indicarea datei pronunțării deciziei și a tematicii dosarului.
