Cine o înjură pe Maia Sandu?

La sfârşit de an, o nouă cercetare a Transparency International-Moldova, realizată în colaborare cu Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA”, dezvăluie că, în R. Moldova, cel mai frecvent se dă mită în instituţiile de învăţământ, după care în cele medicale, în instanţele de judecată, la poliţie şi la procuratură. Cei chestionaţi au recunoscut că, şi în 2014, corupţia a fost una dintre cele mai grave probleme din societate şi că această problemă seamănă neîncredere în ziua de mâine.

Cum să nu fie corupţia împovărătoare, dacă, pe de o parte, nu poţi intra nicăieri cu „mâna goală”, iar pe de altă parte, instituţiile europene ne tot avertizează că am putea rămâne doar la nivelul Acordului de Asociere şi de Liber Schimb, semnat şi implementat deja, fără a avansa până la calitatea de membri ai UE?

Deşi instituţiile europene insistă să ne debarasăm de corupţie şi de corupţi, potrivit studiului citat mai sus, doar 46,5% dintre reprezentanţii gospodăriilor casnice şi 39,5% din categoria oamenilor de afaceri au specificat că, în ultimele 12 luni, nivelul corupţiei a sporit. Ceilalţi, probabil, consideră altfel. Unul dintre motivele corupţiei e că fenomenul ar fi abordat superficial de către guvernanţi. Cum să abordeze altfel, dacă orice tentativă de combatere a acestui fenomen provoacă ură, repulsie sau chiar proteste în societate? Dacă 46,5% dintre respondenţi recunosc că fenomenul corupţiei e în creştere, că este deranjant şi împovărător, reiese că altă parte, cea care se încadrează în cota de 53,5%, constituind, de altfel, majoritatea, consideră cu totul altfel. Ei sunt cei care nu văd alte soluţii de abordare a problemelor decât prin corupţie.

Anume cei 53,5% au protestat şi au tot înjurat-o pe Maia Sandu, atunci când, în Educaţie, au fost introduse metode mai aspre de combatere a corupţiei. Deci, 53,5% dintre cetăţeni o urăsc pe Maia Sandu sau pe alţii care, la fel ca şi ea, încearcă, pe bune, să elimine corupţia, fără a simula acest act complicat şi responsabil.

Potrivit studiului, reprezentanţii gospodăriilor casnice, dar şi oamenii de afaceri susţin că banii sunt remediul sigur de soluţionare a problemelor în serviciul public.

Datele arată că oamenii din gospodăriile casnice, 43%, au plătit cel mai frecvent mită în instituţiile de învăţământ, la înregistrarea unităţilor de transport – 40,2%, la procuratură – 40% şi în instituţiile medicale – 39,8%. Cel mai des, oamenii de afaceri au recurs la mită atunci când au solicitat autorizaţii de construcţie, la vamă, în poliţie şi în instanţele de judecată.

Sondajul dezvăluie cât anume valorează mita medie, transmisă procurorilor, judecătorilor, celor de la achiziţii publice, pentru a câştiga vreo licitaţie, sau unor avocaţi, pentru a tranşa problemele unui dosar. Deci, omul din gospodăriile casnice îi plăteşte procurorului în jur de 2780 de lei, iar în instanţele de judecată vreo 2120 de lei. Alta e situaţia în cazul oamenilor de afaceri. În instanţele de judecată aceştia lasă în jur de 8809 lei, iar pentru a câştiga contracte de achiziţii publice – 7000 de lei.

Se pare că problema corupţiei nu e doar în numărul mare de funcţionari corupţi, ci şi în cifra imensă a persoanelor care stau cu plicuri sau pachete sub uşile acestor funcţionari, înjurându-i pe cei care, sufocaţi de atâta corupţie, nu o mai tolerează.