(In)Justiţie la Orhei: un procuror, absolvent al INJ, şi o judecătoare cu o pregătire „insuficientă”
Un procuror tânăr, şcolit la Institutul Naţional al Justiţiei, şi o judecătoare care acum un an a primit calificativul „insuficient” din partea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sunt cei care au instrumentat dosarul tinerei violate de la Orhei, care a mobilizat societatea, peste 10 mii de oameni semnând, în acest sens, o petiţie pentru ca examinarea dosarului să fie reluată.
Cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre cei trei, Sergiu, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Ceilalţi doi „participanţi”, Dumitru şi Grigore, nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procurorul Vadim Machidon. Avocatul victimei, Dumitru Sliusarenco, a cerut instanţei să anuleze ordonanţa procurorului, dar cererea i-a fost respinsă.
Procuratura Generală s-a autosesizat
„Consider că ancheta a fost ineficientă, iar procurorul a fost influenţat de prejudecăţi la examinarea cazului”, spune avocatul Sliusarenco. „Concluzia procurorului că victima, privată forţat de libertate, a întreţinut relaţii sexuale benevol mi se pare lipsită de logică, mai ales că, pe corpul minorei, s-au depistat leziuni corporale. Trezeşte dubii şi faptul că procurorul a dat prioritate declaraţiilor agresorilor despre actul sexual benevol, deşi se stabilise că aceştia consumaseră alcool şi droguri în cantităţi mari. În cadrul anchetei, procurorul a insistat că victima a minţit, că nu este credibilă. Cu un astfel de preconcept, e greu de crezut că investigaţia sa a fost multilaterală şi obiectivă”, spune acesta.
Avocatul spune că, prin acţiunile judecătoarei, victimei i-a fost limitat accesul la justiţie. „Instanţa a primit spre examinare plângerea noastră împotriva Ordonanţei prin care violatorul a fost scos de sub urmărire penală, a examinat plângerea, iar ulterior a respins-o, motivând că nu e competentă să o examineze. Aici, încă un paradox. Instanţa urma să refuze primirea plângerii din start, dacă se considera incompetentă de a o examina, şi nu să o ţină mai bine de 7 luni, să o examineze, iar ulterior să decidă că nu este competentă. Astfel, victima a fost lipsită de acces la o cale de atac şi la justiţie în general”, crede avocatul Sliusarenco.
Pe marginea cazului s-a autosesizat Procuratura Generală, care a organizat, miercuri, audieri cu avocatul victimei, dar şi cu procurorul Vadim Machidon. Acesta nu ne-a răspuns la telefon, dar a spus presei că va da explicaţii pe marginea cazului doar la finalizarea dosarului. La rândul său, pentru Jurnal TV, judecătoarea Ecaterina Buzu a declarat că ea nu ar avea nicio vină, pentru că a examinat probele acumulate de procuror.
CV-urile procurorului şi judecătoarei
Vadim Machidon, procurorul care a instrumentat acest dosar, este în funcţie din 2011, în urma unei decizii a Consiliului Superior al Procurorilor. În acel an, Machidon absolvise Institutul Naţional al Justiţiei (INJ), considerată instituţia cea mai performantă în domeniul instruirii viitorilor justiţiabili. Machidon a fost înmatriculat la INJ în 2009, în aceeaşi promoţie cu mult mai cunoscuta Adriana Beţişor, acum procuror la Procuratura Anticorupţie. Conform ultimei sale declaraţii cu privire la venituri şi proprietate, acuzatorul de stat şi-a cumpărat, în 2014, un apartament de 47 m.p., înregistrat pe numele soţiei, care e asistentă medicală. Cu un an mai devreme, în 2013, soţii Machidon şi-au cumpărat un automobil Toyota Corolla, cu 65 mii de lei. Din 2014 şi până în ianuarie 2016, aceştia au avut de rambursat un credit de 10 mii de lei la o bancă. În august 2014, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, CSP a propus procurorului general încurajarea lui Vadim Machidon cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria III.
Printr-un decret prezidenţial, Ecaterina Buzu este judecătoare din 2012. Potrivit magistrat.md, până a fi judecătoare, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar în anii 2006-2012 a activat în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), fiind, până a deveni judecătoare, şefa Aparatului CSM. În octombrie 2014, magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenţie deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă”, „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicaţii şi, ulterior, atenţionată. „Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declaraţiile participantului la proces fără explicaţie, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ecaterina Buzu a atacat-o la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că nu a obţinut câştig de cauză. Astfel, peste un an, în noiembrie 2015, urma să fie evaluată repetat, pe cale extraordinară. În cazul în care şi de această dată ar acumula calificativul „insuficient”, ar urma să fie demisă. Pe 18 decembrie 2015, ea era în lista judecătorilor care urmau să fie evaluaţi, dar procedura a fost amânată, la solicitarea magistratei, ea urmând să fie audiată în următoarea şedinţă a Colegiului, data căreia încă nu a fost stabilită.
