„Poate Maia va deveni într-o zi președinta României”. Șefa statului, întrebată din nou despre unirea cu România: „Vom face totul pentru a ne păstra oamenii în siguranță”
La conferința „Lennart Meri”, un eveniment dedicat politicii externe și de securitate, desfășurat anual la Tallinn, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a fost întrebată de fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, de ce nu înfăptuiește unirea R. Moldova cu România. „Avem acum mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE și aceasta este calea pe care o urmăm”, a răspuns șefa statului, adăugând că, „dar asta nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România dacă, la un moment dat, cetățenii din R. Moldova vor vedea că UE nu se mișcă destul de repede”.
„(…) Noi avem o susținere populară mai mare pentru integrarea în UE. Acest lucru s-a văzut la referendum. Așadar, continuăm cu integrarea în UE, am lucrat la angajamentele noastre, iar acest lucru fost recunoscut în rapoartele UE. Sperăm că UE ne va ajuta să continuăm pe acest drum. Dar da, vom face totul pentru a ne păstra oamenii în siguranță și pentru a ne menține țara parte a lumii libere. Aceasta este sarcina noastră principală și vom găsi toate modalitățile pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă (…)”, a declarat președinta Sandu.
Ulterior, a intervenit Jakov Milatović, președintele Muntenegrului, vorbitor în cadrul panelului de discuții, care a spus că Maia Sandu poate „va deveni într-o zi președinta României”, menționând că aceasta ar fi „un președinte grozav, indiferent de țară”.
Momentul a continuat cu răspunsul președintei Sandu care a stârnit zâmbete în sală: „Vă mulțumesc foarte mult! Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”.
La rândul ei, moderatoarea panelului de discuții a intervenit: „Poți face grădinărit și în România”.
Președinta Maia Sandu efectuează sâmbătă, 16 mai, o vizită de lucru la Tallinn, la invitația președintelui Republicii Estonia, Alar Karis.
Vizita urmărește aprofundarea cooperării bilaterale, cu accent pe securitatea regională și procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană, se spune într-un comunicat al administrației prezidențiale de la Chișinău. Agenda vizitei cuprinde întrevederi cu omologul său eston, Alar Karis, cu prim-ministrul Kristen Michal, președintele parlamentului, Lauri Hussar, ministrul Afacerilor Externe, Margus Tsahkna și președintele comisiei pentru Afaceri Externe a parlamentului, Marko Mihkelson.
În acest an, conferința de la Tallinn s-a deschis cu două sesiuni, una dedicată Ucrainei și alta dedicată Republicii Moldova, urmând alte 2 zile de dezbateri argumentate despre securitatea europeană, provocările regionale, cooperare pentru asigurarea păcii și prevenirea riscurilor.
În discursul de inaugurare, actualul președinte al Estoniei, Alar Karis, a vorbit despre curajul european, pornind de la motto-ul evenimentului: „Norocul îi favorizează pe cei curajoși”. După ce a afirmat că „Poate că cel mai îndrăzneț și decisiv pas al Europei ar fi extinderea numărului de membri, ajutând Ucraina, Moldova, Muntenegru, Albania și alte țări candidate să devină membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene”, Karis s-a referit la modul în care UE și NATO trebuie să coopereze cu Ucraina în condițiile actualului război rusesc din țara vecină, asumându-și curajul de a lua decizii importante, chiar dacă sunt nepopulare.
Sesiunea cu privire la Republica Moldova a fost moderată de Sven Mikser, membru al Parlamentului European, iar vorbitorii au fost Valeriu Pașa de la Watchdog, Alina Radu de la Ziarul de Gardă și Ana Revenco de la Stratcom Moldova. Sesiunea a adus în dezbatere experiențele prin care a reușit Moldova să combată influențele rusești în cadrul ultimelor scrutine electorale, dar și provocările care urmează în perioada actuală. Activitatea echipei ZdG și importanța jurnalismului de investigație a fost menționată de către toți vorbitorii, făcându-se referință la faptul că este una dintre cele mai eficiente metode de a informa cetățenii cu privire la coruperea alegătorilor, dezinformare, finanțare obscură. Întrebările din sală au vizat tacticile Moscovei privind Moldova pentru perioada următoare dar și starea jurnalismului de interes public, finanțarea proceselor democratice și posibilitățile de menținere și apărare a securității cetățenilor. Sesiunea dedicată Republicii Moldova a fost organizată de către „PractNet”, o rețea a profesioniștilor practicieni din Estonia.
