Cum (nu) sunt căutaţi şi cum (nu) sunt număraţi condamnaţii fugari

În ulti­mii ani, fun­cţio­na­ri noto­rii, con­dam­na­ţi la ani grei de puş­că­rie, au reu­şit să se eschi­veze de la ispă­şi­rea pedep­sei, fiind anu­nţa­ţi ulte­ri­or în cău­ta­re, dar fără a fi găsi­ţi. Deşi obiec­ti­vul final al insti­tu­ţi­i­lor sta­tu­lui ar tre­bui să fie depis­ta­rea şi încă­tu­şa­rea con­dam­na­ţi­lor, orga­ne­le de drept refu­ză să facă publi­ce nume­le lor, con­tri­bu­ind ast­fel la intra­rea cazu­lui în ano­ni­mat şi la pros­pe­ra­rea con­dam­na­ţi­lor fuga­ri. Cele patru insti­tu­ţii de stat de la care am soli­ci­tat infor­ma­ții des­pre numă­rul per­soa­ne­lor anun­ța­te în cău­ta­re , deşi au reve­nit în urma par­ta­jă­rii poli­ti­ce a fun­cţi­i­lor din actu­a­la ali­anţă de guver­na­re unui sin­gur par­tid, nu cola­bo­rea­ză sau nu deţin baze de date comu­ne. Infor­ma­ţia pri­mi­tă de la PG, IGP, MJ şi DIP este de mul­te ori incom­ple­tă, dar cel mai impor­tant, dife­ri­tă, deşi, în esenţă, am soli­ci­tat de la toa­te cele patru insti­tu­ţii ace­lea­şi cifre.

Joi, 26 iunie 2014, jude­că­toa­rea de la Cri­u­le­ni Ele­na Roibu şi avo­ca­ta Tatia­na Mostovoi-Filimancov, învi­nu­i­te de Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie (PA) că ar fi pre­tins şi pri­mit mită în valoa­re de două mii de euro, par­ti­ci­pau la ulti­ma şedinţă de jude­ca­tă de pe dosar. În momen­tul în care jude­că­to­rii s-au retras să deli­be­re­ze, cele două au pără­sit sala de şedinţe a Jude­că­to­ri­ei Cio­ca­na şi au dis­pă­rut, fiind con­dam­na­te, în lip­să, la opt şi, res­pec­tiv, şap­te ani şi jumă­ta­te de închi­soa­re cu exe­cu­ta­re. De la con­dam­na­re, au tre­cut doi ani şi jumă­ta­te, fără ca avo­ca­ta şi jude­că­toa­rea să fie găsi­te, deşi orga­ne­le de drept au anu­nţat în nenu­mă­ra­te rân­du­ri că le-ar cău­ta. După sen­tinţă, Oleg Efrim, pe atun­ci minis­tru al Jus­ti­ţi­ei, spu­nea că cele două au fugit în regiu­nea trans­nis­trea­nă, „ceea ce înseam­nă că aveau un plan sta­bi­lit din timp”. Efrim susţi­nea că acest caz „urmea­ză să fie o lecţie pen­tru sis­te­mul de jus­ti­ţie”. Nu a fost însă deloc aşa.

Judecătoarea şi avocata, căutate, dar cu vizite la domiciliu

Con­form legii, poli­ţia naţio­na­lă, dar şi poli­ţis­tul de sec­tor din s. Boş­ca­na, r. Cri­u­le­ni, aco­lo unde are viza de reşe­dinţă Ele­na Roibu, sunt res­pon­sa­bi­le de cău­ta­rea fos­tei magis­tra­te, după ce sen­tinţa pe nume­le ei a fost menţi­nu­tă inclu­siv de Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), fiind astăzi defi­ni­ti­vă şi ire­vo­ca­bi­lă. Oleg Iacub­ov, şeful de post din Boş­ca­na, a evi­tat însă să ne împăr­tă­şeas­că meto­de­le prin care o cau­tă pe Ele­na Roibu şi prin care nu reu­şeş­te s-o găseas­că deja de doi ani şi jumă­ta­te. „Dar cu ce scop vă inte­re­sa­ţi? La acest moment, nu vă pot răs­pun­de la între­ba­re. Sunt une­le momen­te lega­te de anche­tă şi de cău­ta­re”, ne-a spus aces­ta. Oame­ni din Boş­ca­na afir­mă însă că au auzit că fos­ta jude­că­toa­re, deşi anu­nţa­tă în cău­ta­re, ar fi fost în ulti­mii doi ani şi jumă­ta­te inclu­siv în sat, chiar sub nasul poli­ţi­ş­ti­lor, pen­tru a-i putea vedea pe mama şi pe fiul ei, Andri­an, care a fost anga­jat în cali­ta­te de inspec­tor vamal şi, deci, cu mul­te rela­ţii la fron­ti­e­ră. Acum, şi aces­ta este ple­cat din R. Mol­do­va. „Ştiu că a depus, cu un alt avo­cat, cere­re la CEDO”, afir­mă Ale­xan­dru Ursa­chi, fos­tul apă­ră­tor al jude­că­toa­rei, evi­tând să dez­vă­lu­ie cine i-a fur­ni­zat infor­ma­ţia, din moment ce ne-a spus că nu cunoa­ş­te locul află­rii ei.

Nu a fost găsi­tă nici avo­ca­ta Tatia­na Mostovoi-Filimancov, domi­ci­li­a­tă ofi­ci­al în or. Codru, mun. Chi­şi­nău, şi con­dam­na­tă în cadrul ace­lu­ia­şi dosar penal la şap­te ani şi jumă­ta­te de închi­soa­re cu exe­cu­ta­re. Repre­zen­tanţii Inspec­to­ra­tu­lui de Poli­ţie Codru au refu­zat să ne ofe­re infor­ma­ţii des­pre mer­sul cău­tă­rii, deşi sur­se ale zia­ru­lui susţin că şi aceas­ta a fost în R. Mol­do­va după momen­tul anu­nţă­rii ei în cău­ta­re, unde s-a întâl­nit cu fii­ca sa mino­ră.

Perju şi recursul în anulare de la CSJ cu un avocat angajat de rude

Marţi, 28 apri­lie 2015, Ion Per­ju, fost inspec­tor supe­ri­or al biro­u­lui de cău­ta­re a infrac­to­ri­lor deo­se­bit de peri­cu­loşi din cadrul Inspec­to­ra­tu­lui Gene­ral al Poli­ţi­ei (IGP), asis­tă la ulti­ma şedinţă de jude­ca­tă la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău în dosa­rul în care era învi­nu­it de omo­rul lui Vale­riu Boboc, tână­rul dece­dat în urma pro­tes­te­lor din apri­lie 2009. Vic­tor Boboc, tatăl lui Vale­riu, decla­ra atun­ci pen­tru ZdG că Ion Per­ju a asis­tat la şedinţă, dar a ple­cat atun­ci când jude­că­to­rii au intrat în deli­be­ra­re. Când au reve­nit, magis­tra­ţii l-au con­dam­nat pe Per­ju la 10 ani de închi­soa­re cu exe­cu­ta­re, însă fos­tul poli­ţist nu a ajuns să fie încă­tu­şat. Aces­ta a închis tele­fo­nul la scurt timp după ce a ple­cat din sala de jude­ca­tă şi nu a fost găsit de orga­ne­le de drept res­pon­sa­bi­le de pune­rea în apli­ca­re a deci­zi­ei de con­dam­na­re nici până astăzi, deşi au tre­cut aproa­pe doi ani. „Pe seg­men­tul pe care îl con­tro­lăm 100%, deci prin vămi­le R. Mol­do­va, nu exis­tă tra­ver­sa­re, doar dacă au pără­sit ţara prin seg­men­tul trans­nis­trean. Greu să vă spun des­pre aceas­tă infor­ma­ţie, deo­a­re­ce nu avem o con­lu­cra­re cu par­tea trans­nis­trea­nă”, decla­ra pre­sei, la scurt timp, Oleg Balan, minis­trul de Inter­ne din acea peri­oa­dă.

Ana­to­lie Cea­chir, avo­ca­tul lui Ion Per­ju, a ata­cat deci­zia CA Chi­şi­nău la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), care însă, în decem­brie 2015, a decis menţi­ne­rea ei. Deşi de negă­sit de orga­ne­le de drept de la Chi­şi­nău, Per­ju şi-a anga­jat un alt avo­cat, pe Vla­di­mir Spo­ia­lă, care a depus în nume­le său, la CSJ, „recurs în anu­la­re împo­tri­va hotă­rârii jude­că­to­reş­ti ire­vo­ca­bi­le după epu­i­za­rea căi­lor ordi­na­re de atac”. Pe 15 decem­brie 2016, CSJ însă a decla­rat recur­sul inad­mi­si­bil, ast­fel că Per­ju este, teo­re­tic, cău­tat în con­ti­nu­a­re de către foş­tii săi cole­gi. „Nu cunosc ce a decis CSJ. Dacă aşa scrie pe site-ul CSJ, înseam­nă că aşa este. Pe noi ne-au anga­jat rude­le, pen­tru că exis­tă o ast­fel de posi­bi­li­ta­te. Cu dl Per­ju nu am dis­cu­tat. Pro­ba­bil este cău­tat, dar nu cunosc. Între­ba­ţi orga­ne­le de drept”, ne-a zis avo­ca­tul Spo­ia­lă, pre­ci­zând că, în para­lel, împre­u­nă cu un alt avo­cat, Ion Per­ju s-a adre­sat şi la Cur­tea Euro­pea­nă a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtE­DO).

„Funcţia de poliţist de sector pentru această stradă este vacantă”

Pe pano­ul de la Inspec­to­ra­tul de Poli­ție Bota­ni­ca, foto­gra­fia lui Ion Per­ju lip­seș­te. Aco­lo sunt însă cele ale lui Nico­lae Vicol și Rena­to Usa­tîi

Ion Per­ju are viza de reşe­dinţă într-un apar­ta­ment din sec­to­rul Bota­ni­ca al capi­ta­lei, pe str. Băcio­ii Noi, dar, de fac­to, nu a mai locu­it la acea adre­să din 2010, când a vân­dut locu­inţa. Totu­şi, date­le aces­tu­ia lip­sesc de pe pano­ul insta­lat la intra­rea în Inspec­to­ra­tul de Poli­ţie al sect. Bota­ni­ca, aco­lo unde regă­sim însă foto­gra­fia lui Rena­to Usa­tîi, pri­ma­rul de Bălţi, pe nume­le căru­ia exis­tă un man­dat de arest, dar şi cea a lui Nico­lae Vicol, fos­tul şef al Fis­cu­lui, con­dam­nat de pri­ma instanţă la şase ani de închi­soa­re cu exe­cu­ta­re, ambii anu­nţa­ţi în cău­ta­re. „Fun­cţia de poli­ţist de sec­tor pen­tru aceas­tă stra­dă este vacan­tă, aşa că noi ne impli­căm acum aco­lo doar dacă sunt che­mă­ri”, ne-a decla­rat un repre­zen­tant al sec­to­ru­lui de poli­ţie nr. 6 din Chi­şi­nău, în raza căru­ia se află str. Băcio­ii Noi, ulti­mul domi­ci­liu ofi­ci­al pe care l-a avut Ion Per­ju.

Ion Per­ju a dis­pă­rut la scurt timp după ce fos­tul său şef, Ghe­or­ghe Papuc, con­dam­nat în ianu­a­rie 2015 de CA Chi­şi­nău la patru ani de închi­soa­re cu exe­cu­ta­re, tot în dosa­rul 7 apri­lie, s-a făcut nevă­zut ime­di­at după deci­zia jude­că­to­reas­că. Dis­pa­ri­ţia aces­tu­ia a fost posi­bi­lă după ce instanţa de jude­ca­tă a decis ca Papuc să fie încă­tu­şat abia pes­te o lună de zile de la anu­nţa­rea pedep­sei, atun­ci când urma să fie pro­nu­nţa­tă hotă­rârea moti­va­tă. Papuc a apă­rut în luna iulie 2015, la scurt timp după ce CSJ a decis să-l achi­te pe fos­tul minis­tru de Inter­ne în acest dosar şi să-i apli­ce o amen­dă pe un alt capăt de acu­za­re. „Eu nu m-am ascuns. Am fost în R. Mol­do­va, nu m-am ascuns, am fost în aştep­ta­rea deci­zi­ei CSJ”, a spus pre­sei Ghe­or­ghe Papuc, deşi oame­nii legii au anu­nţat că fos­tul ofi­ci­al s-a aflat în cău­ta­re.

Fostul şef al Fiscului, căutat doar la nivel naţional

Nico­lae Vicol, ex-șef al Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat

Nico­lae Vicol, fos­tul şef al Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat, a ple­cat din R. Mol­do­va în Româ­nia, la tra­ta­ment, cu puţin timp îna­in­te ca pe nume­le lui să fie pro­nu­nţa­tă o sen­tinţă de con­dam­na­re la şase ani de închi­soa­re cu exe­cu­ta­re. La fel ca şi cei­la­lţi con­dam­na­ţi cu nume, nici aces­ta nu a fost găsit, deşi s-a scurs un an şi jumă­ta­te de la declanşa­rea cău­tă­rii lui. Ini­ţi­al, Vicol a fost anu­nţat în cău­ta­re inclu­siv pe site-ul Inter­pol, doar că ulte­ri­or infor­ma­ţia des­pre aces­ta a fost ştear­să.

Con­form infor­ma­ţi­i­lor obţi­nu­te de Zia­rul de Gar­dă, Vicol este astăzi cău­tat doar la nivel naţio­nal, nu şi inter­na­ţio­nal, după ce Comi­sia de con­trol a fişi­e­re­lor din cadrul Inter­pol a accep­tat o soli­ci­ta­re veni­tă din par­tea avo­ca­tu­lui Vasi­le Nicoa­ră, care însă nu a răs­puns la ape­lu­ri pen­tru a con­fir­ma infor­ma­ţia. Comi­sia a dis­pus scoa­te­rea lui Vicol din urmă­ri­re inter­na­ţio­na­lă, con­sta­tând că dosa­rul este con­si­de­rat unul poli­tic, fap­te­le reproşa­te aces­tu­ia nu se ridi­că la nivel de infra­cţiu­ne şi că pro­ce­du­ri­le care au avut loc până în pre­zent în raport cu Vicol ar fi fost lip­si­te de echi­ta­te. Vio­rel Ţen­tiu, şeful Biro­u­lui Naţio­nal Cen­tral Inter­pol din R. Mol­do­va, a con­fir­mat că Vicol nu este, în momen­tul de faţă, cău­tat la nivel inter­na­ţio­nal, însă susţi­ne că ar fi o deci­zie tem­po­ra­ră. „Tem­po­rar, dl Vicol nu este cău­tat la nivel inter­na­ţio­nal. Este o deci­zie a Comi­si­ei de con­trol a fişi­e­re­lor de a sus­pen­da tem­po­rar cău­ta­rea lui, pe motiv că exis­tă une­le veri­fi­că­ri”, a pre­ci­zat aces­ta.

Dosa­rul penal pe nume­le lui Nico­lae Vicol nu are încă o fina­li­ta­te, fiind exa­mi­nat la CA Chi­şi­nău. Timp de aproa­pe cin­ci luni, în aceas­tă vară, exa­mi­na­rea dosa­ru­lui a fost sus­pen­da­tă, după ce avo­ca­ţii părţi­lor din dosar s-au adre­sat la Cur­tea Con­sti­tu­ţio­na­lă, pen­tru inter­pre­ta­rea unor arti­co­le din Codul Penal.

Doi procurori condamnaţi, dar în libertate. „Nu cunosc aşa persoană”

Pro­cu­ro­rul Vasi­le Tca­ci a fost con­dam­nat în mai 2016 la patru ani de închi­soa­re pen­tru că ar fi luat mită în valoa­re de 400 de euro. Pe par­cur­sul exa­mi­nă­rii dosa­ru­lui, aces­ta însă a ple­cat din R. Mol­do­va, evi­tând să ispă­şeas­că pedeap­sa. „A ple­cat pen­tru că a văzut că n-o să fie ieşi­re. Deo­cam­da­tă, lup­tăm pe căi­le care le avem. Nu-i cazul ca el să stea închis „pe degea­ba”. Nu-i infra­cţiu­ne în acţiu­ni­le lui Tca­ci”, decla­ra Nico­lae Baban, avo­ca­tul său, anul tre­cut. De atun­ci, dosa­rul a ajuns la CSJ, recur­sul fiind decla­rat admi­si­bil, el urmând să fie exa­mi­nat în luna febru­a­rie. „Dl Tca­ci nu a fost găsit”, expli­că avo­ca­tul aces­tu­ia. Ali­na Cojo­ca­ru, per­soa­na res­pon­sa­bi­lă de cău­ta­rea lui Vasi­le Tca­ci din cadrul Inspec­to­ra­tu­lui de Poli­ţie Ocni­ţa, ne-a anu­nţat că aces­ta nu a fost găsit, deşi se între­prind toa­te măsu­ri­le lega­le. „Unul spu­ne că e aco­lo, altul în altă par­te. Veri­fi­căm. Pe acest dosar a fost reţi­nu­tă cea­lal­tă per­soa­nă con­dam­na­tă. Cu dl Tca­ci mai lucrăm”, ne-a anu­nţat ea. „Spe­răm că în curând o să-i dăm de capăt”, pre­ci­zea­ză Cojo­ca­ru. Au tre­cut pes­te şap­te luni de când Vasi­le Tca­ci a fost con­dam­nat.

Octa­vi­an Zmeu, pro­cu­ror sus­pen­dat din fun­cţie la Pro­cu­ra­tu­ra Nis­po­re­ni, a fost învi­nu­it că a pri­mit o mie de euro pen­tru a dis­pu­ne cla­sa­rea unui pro­ces penal, iar ulte­ri­or, a fost con­dam­nat la opt ani de închi­soa­re. În toa­tă aceas­tă peri­oa­dă, Zmeu a fost cer­ce­tat în sta­re de liber­ta­te. În octom­brie 2016, CSJ a decla­rat inad­mi­si­bi­le recur­su­ri­le avo­ca­ţi­lor pro­cu­ro­ru­lui. Con­dam­na­tul însă nu a fost nici până astăzi încă­tu­şat, fiind, la fel, anu­nţat în cău­ta­re şi, la fel, fără a fi găsit. Repre­zen­tanţii Jude­că­to­ri­ei Călă­ra­şi susţin că au tri­mis dosa­rul pen­tru exe­cu­ta­re Inspec­to­ra­tu­lui de Poli­ţie al sect. Râş­ca­ni, mun. Chi­şi­nău, aco­lo unde Zmeu are viza de reşe­dinţă, dar nu au pri­mit de atun­ci nicio infor­ma­ţie. „Nu cunosc aşa per­soa­nă. Ori­cum, toa­te dosa­re­le de cău­ta­re sunt secre­te şi nu vă pot ofe­ri nicio infor­ma­ţie”, ne-a zis, scurt, la subiect, Ser­ghei Dani­lov, ofi­ţer de inves­ti­ga­ţii din cadrul Inspec­to­ra­tu­lui de Poli­ţie al sect. Râş­ca­ni, numă­rul căru­ia ne-a fost dat atun­ci când am soli­ci­tat să dis­cu­tăm cu per­soa­na res­pon­sa­bi­lă de cău­ta­rea lui Zmeu.

Cifre neoficiale: Zeci de angajaţi ai organelor de drept anunţaţi în căutare

Cazu­ri­le aces­tor fun­cţio­na­ri con­dam­na­ţi, dar libe­ri, şi cău­ta­ţi fără mare tra­ge­re de ini­mă de orga­ne­le de drept nu sunt sin­gu­la­re. Din infor­ma­ţi­i­le obţi­nu­te de ZdG, exis­tă zeci de anga­ja­ţi ai orga­ne­lor de drept sau per­soa­ne care au fost con­dam­na­te deţinând fun­cţii publi­ce care se eschi­vea­ză, în pre­zent, de la ispă­şi­rea pedep­sei, cu lar­gul aport al celor care, ofi­ci­al şi docu­men­tar, îi cau­tă.

În octom­brie 2016, ZdG a tri­mis soli­ci­tă­ri de infor­ma­ţii la adre­sa Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG), Inspec­to­ra­tu­lui Gene­ral al Poli­ţi­ei (IGP), Minis­te­ru­lui Jus­ti­ţi­ei (MJ) şi Depar­ta­men­tu­lui Insti­tu­ţi­i­lor Peni­ten­ci­a­re (DIP) pen­tru a obţi­ne deta­lii des­pre per­soa­ne­le con­dam­na­te de instanţe­le de jude­ca­tă din R. Mol­do­va care s-au sus­tras de la ispă­şi­rea pedep­sei. Între­bă­ri­le erau prac­tic ace­lea­şi pen­tru toa­te insti­tu­ţi­i­le de stat. Am cău­tat, pri­mor­di­al, să obţi­nem numă­rul de per­soa­ne care au reu­şit să fen­te­ze legea şi orga­ne­le de drept şi, deşi sunt con­dam­na­te, au reu­şit să ple­ce din ţară sau să se ascun­dă, ast­fel încât să nu poa­tă fi găsi­te pen­tru a fi încar­ce­ra­te. Tot­o­da­tă, am soli­ci­tat de la aces­te insti­tu­ţii să ni se ofe­re nume­le per­soa­ne­lor con­dam­na­te, dar şi fun­cţia pe care aces­tea o deţi­neau în momen­tul în care şi-au pri­mit sen­tinţa defi­ni­ti­vă şi ire­vo­ca­bi­lă.

Orga­ne­le de drept au refu­zat să ne ofe­re nume­le per­soa­ne­lor con­dam­na­te, anun­ța­te în cău­ta­re. În ace­lași timp, patru insti­tu­ții de stat ne-au pre­zen­tat cifre dife­ri­te des­pre numă­rul de con­dam­na­ți fuga­ri

PG: în 2015 – 133, iar în 2016 – 111 persoane condamnate care nu-şi ispăşesc pedeapsa

Soli­ci­tă­ri­le, dar şi răs­pun­su­ri­le pri­mi­te, au trans­for­mat însă demer­sul nos­tru jur­na­lis­tic într-un exer­ci­ţiu de acces la infor­ma­ţie şi au demon­strat, într-un final, că cele patru insti­tu­ţii de stat, deşi au reve­nit în urma par­ta­jă­rii poli­ti­ce a fun­cţi­i­lor din actu­a­la ali­anţă de guver­na­re unui sin­gur par­tid, nu cola­bo­rea­ză sau nu deţin baze de date comu­ne. Infor­ma­ţia pri­mi­tă de la PG, IGP, MJ şi DIP este de mul­te ori incom­ple­tă, dar cel mai impor­tant, dife­ri­tă, deşi, în esenţă, am soli­ci­tat de la toa­te cele patru insti­tu­ţii ace­lea­şi cifre.

Pri­mii care au răs­puns la demer­sul nos­tru au fost repre­zen­tanţii PG, sin­gu­ra insti­tu­ţie care s-a înca­drat prac­tic în ter­me­nul legal de 15 zile acor­dat de Legea cu pri­vi­re la acce­sul la infor­ma­ţie. „Potri­vit date­lor sta­tis­ti­ce, pe par­cur­sul anu­lui 2015 şi peri­oa­da a zece luni ale anu­lui 2016, numă­rul per­soa­ne­lor con­dam­na­te ce se eschi­vea­ză de la exe­cu­ta­rea pedep­se­lor pena­le con­sti­tu­ie 133 şi, res­pec­tiv, 111 per­soa­ne. Evi­denţa per­soa­ne­lor viza­te este de com­pe­tenţa MAI, care vă poa­te fur­ni­za, la soli­ci­ta­re, şi alte infor­ma­ţii”, se menţio­nea­ză în răs­pun­sul PG. Tot­o­da­tă, pro­cu­ro­rii admit că „lacu­ne­le legi­sla­ţi­ei în vigoa­re ce ţin de dome­ni­ul vizat gene­rea­ză impo­si­bi­li­ta­tea reţi­ne­rii şi luă­rii con­dam­na­ţi­lor sub arest direct din săli­le de jude­ca­tă, după pro­nu­nţa­rea hotă­râri­lor jude­că­to­reş­ti exe­c­u­to­rii, favo­ri­zând în acest fel eschi­va­rea con­dam­na­ţi­lor de la exe­cu­ta­rea pedep­se­lor pena­le cu închi­soa­rea”.

MJ nu răspunde şi trimite întrebările către DIP, care anunţă că nu e competent

Cele­lal­te insti­tu­ţii care ne-au tri­mis răs­puns la soli­ci­tă­ri au depă­şit ter­me­nul legal. Tre­când însă pes­te acest aspect, pre­ci­zăm că MJ, în gene­ral, nu ne-a răs­puns la soli­ci­ta­re, deşi am remis-o ofi­ci­al, pe adre­sa minis­tru­lui Jus­ti­ţi­ei, Vla­di­mir Cebo­ta­ri. Atun­ci când am reve­nit pen­tru expli­ca­ţii, per­soa­na din cadrul secre­ta­ri­a­tu­lui insti­tu­ţi­ei ne-a anu­nţat, tele­fo­nic, că soli­ci­ta­rea noas­tră a fost redi­re­cţio­na­tă către DIP, pen­tru că nu ar fi de com­pe­tenţa Minis­te­ru­lui, asta deşi una din între­bă­ri­le adre­sa­te se refe­rea la lacu­ne­le din legi­sla­ţie la care făcea refe­ri­re şi PG, în răs­pun­sul pe care ni l-a ofe­rit. Iar la acest capi­tol, MJ este insti­tu­ţia care poa­te inter­ve­ni pen­tru a pro­pu­ne schim­bă­ri la nivel legi­sla­tiv.

Cei de la DIP nu au fost însă nici ei mai inte­re­sa­ţi de subiect, anunţându-ne doar că „nu dis­pun de date­le per­soa­ne­lor con­dam­na­te care nu s-au aflat în cus­to­dia insti­tu­ţi­i­lor peni­ten­ci­a­re”. Răs­pun­sul pri­mit de ZdG de la DIP, sem­nat de Aure­liu Suhan, direc­to­rul inte­ri­mar al insti­tu­ţi­ei, era adre­sat lui Edu­ard Ser­ben­co, vice­mi­nis­trul Jus­ti­ţi­ei.

Cifrele şi explicaţiile IGP

IGP-ul a răs­puns la soli­ci­ta­rea noas­tră după ce am insis­tat şi pes­te apro­xi­ma­tiv două luni de la pri­mi­rea ei. Iar date­le insti­tu­ţi­ei dife­ră total de cele ale PG. „Pen­tru 11 luni ale anu­lui 2016 în cău­ta­re inter­na­ţio­na­lă pe cana­le­le Inter­pol au fost anu­nţa­te 401 per­soa­ne cu scop de arest şi extră­da­re (per­soa­ne con­dam­na­te cu deci­zii exe­c­u­to­rii, dar şi ire­vo­ca­bi­le, cât şi per­soa­ne în baza emi­te­rii unui man­dat de arest). Pen­tru deta­lii supli­men­ta­re, soli­ci­tăm res­pec­tu­os să vă adre­sa­ţi auto­ri­tă­ţi­lor com­pe­ten­te, MJ şi PG”, cerea IGP. „Pen­tru 11 luni ale anu­lui 2016, pe cana­le­le Inter­pol în cău­ta­re în scop de loca­li­za­re au fost anu­nţa­te 533 de per­soa­ne în baza ordo­nanţei de învi­nu­i­re emi­se de Pro­cu­ra­tu­ra de resort. Pen­tru ori­ce alte infor­ma­ţii com­ple­xe şi com­ple­te, nece­si­tă să vă adre­sa­ţi struc­tu­ri­lor abi­li­ta­te ale MAI”, pre­ci­za IGP.

Insti­tu­ţia a refu­zat să ne ofe­re lis­ta per­soa­ne­lor afla­te în cău­ta­re, făcând tri­mi­te­re la Legea cu pri­vi­re la pro­te­cţia date­lor cu carac­ter per­so­nal. „Care­va infor­ma­ţii pri­ma­re pot fi ofe­ri­te de MJ”, pre­ci­za IGP. Oame­nii legii menţio­nau că, „potri­vit nor­me­lor, tri­mi­te­rea hotă­râri­lor jude­că­to­reş­ti spre exe­cu­ta­re revi­ne instanţei care a exa­mi­nat cau­za în pri­ma instanţă. Hotă­rârea în pri­vinţa per­soa­nei care până la rămâ­ne­rea ei defi­ni­ti­vă nu se află în sta­re de arest pre­ven­tiv se tri­mi­te orga­nu­lui afa­ce­ri­lor în a cărui rază teri­to­ri­a­lă se află domi­ci­li­ul con­dam­na­tu­lui pen­tru escor­ta­rea lui la locul de deţi­ne­re”. IGP rele­vă că, în teme­iul unui ordin intern din 19 sep­tem­brie 2016, „Ser­vi­ci­ul poli­ţi­ei jude­că­to­reş­ti al IGP, în ter­men de 5 zile de la par­ve­ni­rea spre exe­cu­ta­re a înche­ie­rii jude­că­to­reş­ti…, inten­tea­ză dosa­rul de cău­ta­re a per­soa­nei”.

Solicitare către MAI, răspuns de la IGP. Alte cifre

Pen­tru că, la un moment dat, IGP ne-a cerut să ne adre­săm „struc­tu­ri­lor abi­li­ta­te ale MAI”, am tri­mis o soli­ci­ta­re simi­la­ră şi pe adre­sa minis­tru­lui de Inter­ne, Ale­xan­dru Jiz­dan. Am pri­mit însă un alt răs­puns, sem­nat tot de Ale­xan­dru Pân­za­ri, şeful IGP. Pân­za­ri are, şi de aceas­tă dată, alte cifre. El ne anu­nţă că „orga­ne­le afa­ce­ri­lor inter­ne deţin numai infor­ma­ţia refe­ri­toa­re la numă­rul sen­tinţe­lor expe­di­a­te în adre­sa Poli­ţi­ei, ce con­sti­tu­ie, în pre­zent, 1262. Din numă­rul total de 1262 de per­soa­ne pe nume­le căro­ra au fost emi­se sen­tinţe de con­dam­na­re, 258 de per­soa­ne au fost reţi­nu­te pe teri­to­ri­ul R. Mol­do­va, iar 128 de per­soa­ne au fost reţi­nu­te pe teri­to­ri­ul altor sta­te”. Din acest răs­puns dedu­cem că astăzi, cu sen­tinţe de con­dam­na­re, dar fără a fi reţi­nu­te, au rămas nu mai puţin de 876 de per­soa­ne. Ale­xan­dru Pân­za­ri ne-a asi­gu­rat că „la intra­rea sen­tinţei în vigoa­re, Poli­ţia ini­ţi­a­ză tot spec­trul de măsu­ri în vede­rea nead­mi­te­rii pără­si­rii teri­to­ri­u­lui R. Mol­do­va de către per­soa­ne­le con­dam­na­te de instanţe­le de jude­ca­tă”. Şeful IGP ne-a anu­nţat, repe­tat, că nu ne poa­te ofe­ri lis­ta per­soa­ne­lor anu­nţa­te în cău­ta­re din cau­za pre­ve­de­ri­lor legii cu pri­vi­re la pro­te­cţia date­lor cu carac­ter per­so­nal.

Pen­tru a ieşi din acest cerc, am tri­mis şi o soli­ci­ta­re pe adre­sa Cen­tru­lui Naţio­nal pen­tru Pro­te­cţia Date­lor cu Carac­ter Per­so­nal, pen­tru a-i între­ba dacă nume­le per­soa­ne­lor con­dam­na­te prin sen­tinţe defi­ni­ti­ve repre­zin­tă date cu carac­ter per­so­nal. În răs­puns, insti­tu­ţia ne-a infor­mat că inclu­siv pedeap­sa la care a fost con­dam­na­tă o per­soa­nă se cali­fi­că drept date cu carac­ter per­so­nal, indi­fe­rent de carac­te­rul public sau închis al şedinţe­lor de jude­ca­tă.

Frontiera de pe Nistru, scăparea condamnaţilor fugari

Con­dam­na­ţii din R. Mol­do­va reu­şesc, de cele mai mul­te ori, să se eschi­veze de orga­ne­le de drept din R. Mol­do­va ple­când în sau prin regiu­nea trans­nis­trea­nă, porţiu­ne a ţării care nu este con­tro­la­tă de auto­ri­tă­ţi­le con­sti­tu­ţio­na­le de la Chi­şi­nău.

„Acce­sul în regiu­ne este posi­bil pe mai mul­te căi, cu oco­li­rea atât a pos­tu­ri­lor inter­ne, cât şi a celor insta­la­te arbi­trar de admi­nis­tra­ţia de fac­to. Mai mult, orga­ne­le de mili­ţie loca­le nu deţin infor­ma­ţii des­pre per­soa­ne­le cău­ta­te de orga­ne­le de poli­ţie, decât dacă nu exis­tă un schimb reci­proc de infor­ma­ţii. Tiras­po­lul susţi­ne că are un meca­nism efi­cient de con­trol al migra­ţi­ei. Res­pec­tiv, la intra­rea prin pos­tu­ri­le de con­trol loca­le, per­soa­na va tre­bui să indi­ce locul şi peri­oa­da află­rii, date­le des­pre rude. Menţio­nez că anga­ja­ţii ser­vi­ci­u­lui de migra­ţie local au posi­bi­li­ta­tea să con­sta­te vala­bi­li­ta­tea adre­sei de domi­ci­liu prin pro­gra­mul onli­ne. Mai degra­bă, per­soa­na ce intenţio­nea­ză să se ascun­dă în regiu­ne sau să o tranzi­te­ze poa­te intra în regiu­ne, ofi­ci­al, cu titlul de turist sau evi­tând pos­tu­ri­le de con­trol.

Ale­xan­dru Zub­co, Promo-Lex

Evi­dent că în regiu­ne aceas­ta tre­bu­ie să aibă un domi­ci­liu. Însă, nu pen­tru o peri­oa­dă înde­lun­ga­tă, pen­tru a nu fi iden­ti­fi­ca­tă de mili­ţie. Ieşi­rea din regiu­ne, la fel, poa­te fi efec­tu­a­tă prin oco­li­rea atât a pos­tu­ri­lor loca­le, cât şi a celor ucrai­ne­ne sau chiar cir­culând cu o sim­plă rută inter­na­ţio­na­lă sau trans­port oca­zio­nal, cât timp auto­ri­tă­ţi­le ucrai­ne­ne nu au rece­pţio­nat infor­ma­ţia des­pre per­soa­na cău­ta­tă. Pro­ble­ma invo­ca­tă ţine mai mult de sta­bi­li­rea unor com­pe­tenţe cla­re între orga­ne­le de poli­ţie, poli­ţia judi­ci­a­ră şi a insti­tu­ţi­i­lor peni­ten­ci­a­re cu pri­vi­re la reţi­ne­rea incul­pa­tu­lui din sala de şedinţe a instanţe­lor de jude­ca­tă, pre­cum şi de ope­ra­ti­vi­ta­tea măsu­ri­lor de anu­nţa­re şi cău­ta­re a aces­tu­ia”, expli­că Ale­xan­dru Zub­co, jurist la Promo-LEX.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *