Zelenski și Dan, la Chișinău de Ziua Independenței | Remanieri în Guvern | O dronă a fost găsită lângă traseul Chișinău-Basarabeasca | Zinaida Greceanîi, audiată în dosarul „Kuliok” | Noutăți din dosarul lui Plahotniuc | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
R. Moldova a marcat Ziua Independenței alături de președinții României și Ucrainei. Ce mesaje au transmis Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, vedeți în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vă prezentăm declarațiile făcute de deputata socialistă Zinaida Greceanîi în dosarul „Kuliok”, în care este vizat Igor Dodon, și vă spunem de ce condamnatul Vladimir Plahotniuc a cerut să fie escortat din Penitenciarul nr. 13 la Curtea de Apel Centru.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Pe 27 august 1991, în timp ce sute de mii de oameni din toată țara se adunaseră în centrul Chișinăului, 278 de deputați votau Declarația de Independență a Republicii Moldova față de imperiul sovietic. Astăzi, la 35 de ani de atunci, R. Moldova încă mai luptă pentru a se desprinde de Moscova, făcând pași importanți pentru apropierea de Uniunea Europeană. Dorința R. Moldova de a se rupe de trecutul sovietic a fost vizibilă și la parada militară organizată în centrul capitalei. Pentru prima dată de la proclamarea independenței, la paradă nu a defilat nicio unitate de tehnică militară de producție sovietică, fiind în schimb prezentată publicului tehnica militară de producție occidentală achiziționată în ultimii ani. De Ziua Independenței Republicii Moldova, la Chișinău s-au aflat președintele României, Nicușor Dan, și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski.
Alături de președinta Maia Sandu, șefii celor două state vecine au ținut discursuri în Piața Marii Adunări Naționale. Liderul de la Kiev i-a salutat și felicitat în limba română pe cetățenii R. Moldova.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Salut, Moldova. Vă felicit cu Ziua Independenței. Sunt mândru să fiu aici. Ucraina iubește Moldova. Vă respectăm țara, vă respectăm cetățenii, vă respectăm independența. Suntem mândri de președinta voastră și suntem prieteni buni cu România și președintele Dan. Vă dorim doar pace, pace și victorie”.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Dragi tineri, bucurați-vă de independența pe care ne-au dăruit-o părinții și bunicii noștri. Ei au luptat și ne-au oferit nouă această independență. Noi trebuie să o protejăm. Noi, cei de astăzi, trebuie să vă asigurăm pace și libertate, voi trebuie să munciți pentru ziua de mâine a R. Moldova”.
Nicușor Dan, președintele României: „Acum mai este doar puțin până când R. Moldova va intra acolo unde îi este locul, în UE. Are conducătorii care știu să o ducă acolo și vă are pe voi, cei care susțineți asta”.
Cu ocazia Zilei Independenței, Ziarul de Gardă a lansat un film documentar cu titlul „În дружба Moscovei. 35 de ani de influență rusă în Republica Moldova”. Filmul redă presiunile la care a fost supusă R. Moldova pe parcursul celor 35 de ani de independență, timp în care Moscova a încercat, prin diferite pârghii, să mențină R. Moldova în sfera sa de influență: de la susținerea separatismului transnistrean și prezența militară rusă, la dependența de gaze și de piața rusă, influența politică și mediatică, embargouri, propagandă, finanțări obscure, spionaj și ingerințe electorale. În ajunul Zilei Independenței, în fața unei săli pline, filmul a fost proiectat, în premieră, la cinematograful Odeon. Documentarul „În дружба Moscovei. 35 de ani de influență rusă în Republica Moldova”, produs de Ziarul de Gardă, poate fi vizionat pe canalul nostru de youtube. Vă invităm să-l vedeți și să ne spuneți în comentarii ce gânduri, emoții și sentimente v-a provocat.
Eugeniu Osmochescu, care până acum a deținut funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a fost numit ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, iar Claudiu Năsui, deputat în Parlamentul României și fost ministru al Economiei la București, este noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Vineri, cei doi au depus jurământul de învestire în funcție. După anunțul premierului Vasile Tofan despre remanierile guvernamentale, în mediul online au apărut mai multe reacții, iar unii politicieni din opoziție au criticat decizia guvernării de a-l numi pe Claudiu Năsui în calitate de membru al Guvernului. Premierul Vasile Tofan a explicat motivele pentru care l-a propus pe Năsui pentru portofoliul de la Economie și Digitalizare.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Înțeleg că multă lume se întreabă de ce am mers anume pe această opțiune și vă spun foarte deschis: provocările pe care le avem țin foarte mult de un sector guvernamental destul de ponderat, unde trebuie să mai reducem costurile. În aceasta crede domnul Năsui: crede într-un stat mai mic, în cheltuieli bugetare mai mici, în taxe mai mici, în companii de stat mai eficiente și mai puține. Ne-am gândit că, din moment ce avem aceste provocări, cred că trebuie să punem la cârmă un om care crede anume în aceste lucruri”.
Stările de alertă din sectorul energetic și domeniul hidrologic au fost prelungite pentru încă 30 de zile. Potrivit Guvernului, deși în prezent alimentarea cu energie electrică și apă se desfășoară fără întreruperi, evoluțiile regionale și menținerea debitelor scăzute ale râurilor impun continuarea unor măsuri, pentru a reduce riscul unor eventuale întreruperi în alimentarea populației. Astfel, autoritățile publice locale vor trebui să asigure, în limita posibilităților tehnice, reducerea cu cel puțin 50% a consumului de energie electrică destinat iluminatului public, iar operatorii serviciilor de alimentare cu apă vor monitoriza zilnic volumele captate și vor menține rezervele necesare pentru funcționarea sistemelor. Utilizarea apei potabile pentru irigare este în continuare interzisă.
IGOR0038 Și această săptămână a fost marcată de mai multe incidente cu drone. În noaptea de 27 august, cinci drone au survolat neautorizat spațiul aerian al țării, fiind detectate în apropierea frontierei cu Ucraina. Tot în aceeași zi, o dronă a fost găsită în apropierea traseului Chișinău–Basarabeasca, în extravilanul satului Carabetovca. Potrivit oamenilor legii, drona nu era înzestrată cu dispozitive sau substanțe explozive. Autoritățile îndeamnă în continuare cetățenii să nu se apropie de obiecte similare, ci să anunțe imediat oamenii legii la 112.
Deputata Zinaida Greceanîi, fostă președintă a Parlamentului și a Partidului Socialiștilor din R. Moldova, a fost audiată pe 24 august de magistrații Curții Supreme de Justiție, în calitate de martor al apărării în dosarul „Kuliok”, în care este inculpat fostul președinte al R. Moldova și actualul deputat socialist Igor Dodon. Zinaida Greceanîi a făcut declarații despre situația politică de după alegerile parlamentare din 2019. Aceasta a susținut, printre altele, că nu credea în formarea unei coaliții între PSRM, formațiune pe care o conducea la acel moment, și fostul Partid Democrat, condus atunci de Vladimir Plahotniuc. Totodată, deputata a afirmat că, în perioada 2018–2019, PSRM s-ar fi confruntat cu mai multe presiuni din partea Partidului Democrat. Politiciana a recunoscut, de asemenea, că în 2019 i-a cerut lui Igor Dodon, care la acea vreme ocupa funcția de președinte al R. Moldova, să poarte discuții cu reprezentanții PDM privind formarea unei coaliții. „Eu mai multă încredere aveam în domnul Dodon, că ar ști cum să negocieze, decât singură în sine. Avea experiență”. La ieșirea din sala de judecată, Greceanîi a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, menționând că „toate declarațiile” le-a făcut în fața judecătorilor.
Zinaida Greceanîi, deputată a Partidului Socialiștilor din R. Moldova: „Dvs. le-ați auzit, le-ați văzut, detalii nu pot să ofer pentru că vor fi interpretate absolut altfel. De aceea, eu contez foarte mult pe o justiție echidistantă și corectă. Asta trebuie să fie într-o țară democratică”.
Petru Iarmaliuc, procuror de caz: „Ceea ce este relevant este faptul că dumneaei a confirmat că i-a solicitat lui Igor Dodon să se întâlnească cu Vladimir Plahotniuc pentru a avea o discuție sau mai multe discuții. N-a putut să concretizeze câte dintre ele au avut loc, dar a confirmat că Igor Dodon, aproximativ pe 5 iunie 2019, a telefonat-o și i-a spus că a avut loc acea discuție. Anumite aspecte, ați văzut și dvs., n-a putut să-și aducă aminte ce i-a spus Igor Dodon detaliat”.
Nicolae Posturusu, unul dintre avocații lui Igor Dodon: „Dumneaei a relatat că a discutat și cu conducerea partidului PAS de atunci. Cine era, cunoaștem toți – actuala președintă a țării – dar și cu alți actori marcanți și relevanți ai politicii naționale, cum ar fi domnul Sergiu Litvinenco, domnul Mihai Popșoi, domnul Dinu Plîngău, domnul Liviu Vovc”.
Inculpatul Igor Dodon ar urma să depună declarații în ședința de judecată din 24 sau 25 septembrie.
Oligarhul Vladimir Plahotniuc a depus o cerere prin care a solicitat să fie escortat din Penitenciarul nr. 13 la fiecare ședință de judecată în cadrul căreia este examinat recursul împotriva deciziei prin care a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru „crearea și conducerea unei organizații criminale”, escrocherie și spălare de bani. Plahotniuc și-a motivat solicitarea prin faptul că, prin videoconferință, nu poate auzi clar discuțiile din sala de judecată, dar și prin necesitatea de a comunica cu avocații săi. Totuși, la ședința din 26 august, Curtea de Apel Centru a respins cererea, astfel că Plahotniuc va participa în continuare la examinarea apelului prin videoconferință. Lucian Rogac, avocatul lui Plahotniuc, a declarat presei că „apărarea va face uz de toate pârghiile necesare pentru a asigura prezența fizică în instanța de judecată” a condamnatului Vladimir Plahotniuc. Totodată, avocatul a insistat că participarea clientului său prin videoconferință i-ar limita drepturile.
Cadrul juridic al Republicii Moldova privind organizarea și funcționarea piețelor instrumentelor financiare va fi aliniat la standardele Uniunii Europene. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost aprobat de Parlament în lectura a doua. Documentul stabilește condițiile de acces la activitățile de investiții, cerințele privind autorizarea, organizarea, funcționarea și supravegherea firmelor de investiții și a instituțiilor de credit din R. Moldova. De asemenea, sunt introduse cerințe de transparență pentru operațiunile de finanțare prin instrumente financiare. De asemenea, prevederile proiectului se vor aplica firmelor de investiții, operatorilor de piață, locurilor de tranzacționare, precum și firmelor de investiții din alte state care prestează servicii sau desfășoară activități pe teritoriul R. Moldova.
Parlamentul a votat în lectura a doua și proiectul de lege privind mass-media, armonizat cu standardele europene, care stabilește un cadru nou de reglementare a acestui domeniu. Documentul prevede instituirea Registrului transparenței proprietății și a finanțării furnizorilor de servicii mass-media, gestionat de Ministerul Culturii. Registrul ar urma să asigure evidența administrativă a furnizorilor de servicii mass-media și să faciliteze accesul publicului la informații privind structura proprietății și principalele surse de finanțare ale instituțiilor media.
Autoritățile nu au stabilit deocamdată câte gospodării vor beneficia de compensații pentru energie în sezonul rece și ce sumă va fi alocată pentru acest program. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate mai multe scenarii și criterii de eligibilitate, în timp ce premierul Vasile Tofan a declarat că nu crede că statul va putea sprijini în această iarnă aproximativ 80% dintre gospodării, așa cum s-a întâmplat anul trecut. Potrivit lui Vasile Tofan, pentru compensarea integrală a majorărilor de preț, astfel încât acestea să nu fie resimțite de populație, ar fi necesare aproximativ 3,8 miliarde de lei. Premierul a precizat, de asemenea, că Guvernul pregătește mai multe scenarii și analizează ce sumă ar putea aloca pentru compensații.
În noaptea de 26 spre 27 august, mai multe explozii puternice au avut loc în capitala ucraineană Kiev și în orașul Odesa, în urma unor atacuri lansate de forțele ruse. Regiunea Zaporijjea a fost, de asemenea, ținta bombardamentelor rusești, fiind raportate mai multe persoane rănite. Între timp, Franța și Marea Britanie au dat undă verde Ucrainei să utilizeze rachetele SCALP și Storm Shadow pentru atacuri în interiorul teritoriului Rusiei, alăturându-se astfel deciziei luate anterior de SUA.
