Fost executor judecătoresc condamnat | Noutăți din dosarul „Kuliok” | Cazul Liudmilei Vartic | Discuții la Erevan despre viitorul european al R. Moldova | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Comitetul UE–Moldova cere lansarea negocierilor de aderare pe toate capitolele până la finalul anului, iar președinta Maia Sandu a discutat, la Erevan, cu mai mulți lideri europeni despre parcursul european al R. Moldova. Detalii, în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre condamnarea la închisoare a unui fost executor judecătoresc, după aproape 7 ani de la publicarea unei anchete de către ZdG despre schema în care a fost implicat. Vorbim și despre o mită de 600 de mii de lei primită de funcționari din Primăria Chișinău și vă oferim detalii noi legate de cazul Liudmilei Vartic.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Un nou judecător raportor a fost desemnat în dosarul numit generic „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, în prezent deputat. Astfel, examinarea cauzei a fost reluată la Curtea Supremă de Justiție după o pauză de 15 zile. Alexandru Negru, noul judecător-raportor, a intervenit pe dosar după ce Ghenadie Eremciuc și-a încetat activitatea la CSJ la sfârșitul lunii aprilie. Alexandru Negru a îmbrăcat roba de judecător în februarie 2014 și a trecut cu brio evaluarea integrității. În timpul ședinței, după un schimb tensionat de replici cu avocații lui Igor Dodon, Stella Bleşceaga, președinta completului de judecată, a precizat că cercetarea judecătorească nu va fi reluată, chiar dacă s-a schimbat un judecător din complet. Ulterior au fost audiați doi martori ai apărării, președinți de organizații teritoriale la PSRM: Dorin Pavaloi și Serghei Basiuc-Brînzei.
Procurorii anticorupție au contestat la Curtea de Apel sentința prin care oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, susținând că pedeapsa este prea blândă. Astfel, procurorii cer rejudecarea cauzei și stabilirea unei pedepse de 25 de ani de închisoare pentru fostul lider democrat, cu șase ani mai mult decât a decis prima instanță. Procurorii afirmă că prima instanță a confirmat vinovăția inculpatului în baza unor „probe clare” și a constatat că faptele au fost comise cu intenție, în cadrul unei „organizații criminale”, iar „pedeapsa aplicată nu reflectă gravitatea faptelor”. Între timp, Vladimir Plahotniuc a transmis primul mesaj după condamnarea la închisoare. Oligarhul invocă faptul că sentința „a fost dictată exclusiv politic”. Totodată, acesta s-a arătat dispus pentru „rejudecarea cazului, cu un nou complet de judecată” și a spus că va contesta decizia în instanțele superioare, inclusiv în cele din afara țării.
Fostul executor judecătoresc George Boțan, implicat de-a lungul timpului în luarea mai multor decizii controversate, a fost condamnat la patru ani de închisoare, dintre care doi ani vor fi executați dacă sentința va fi definitivă, iar ceilalți doi ani sunt suspendați pe o perioadă de probă de trei ani, într-un dosar de abuz de putere în cadrul unor licitații care ar fi fost trucate. Decizia a fost pronunțată pe 4 mai, de Judecătoria Chișinău, după aproape șapte ani de la o anchetă publicată de ZdG care relata faptul că apartamentul unei familii din Băcioi, municipiul Chișinău, a fost vândut de fostul executor judecătoresc, printr-o licitație obscură, fostului său cumnat la un preț de trei ori mai mic decât cel de piață. Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, George Boțan a spus că va contesta sentința, declarându-se nevinovat. Mai multe detalii la subiect găsiți pe zdg.md.
Cele patru persoane reținute în urma perchezițiilor într-un dosar privind gestionarea ilegală a deșeurilor periculoase și trucarea unei licitații la Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” au fost eliberate din arest și plasate sub control judiciar. Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale a menționat că decizia instanței va fi contestată. Între timp, Ruslan Nercaș, administratorul firmei vizate în dosarul privind deșeurile periculoase de la „Moldelectrica”, despre care ZdG a scris că a câștigat licitația care face obiectul litigiului, evaluată la circa 4,4 milioane de lei, a declarat că el „cooperează cu autoritățile” și că substanțele depistate în timpul perchezițiilor „nu pun în pericol societatea sau mediul”.
Iar Victor Osipov, fost vicepremier pentru reintegrare, aflat în arest preventiv în dosarul numit generic „Duty-free”, îi solicită procurorului general, Alexandru Machidon, să preia „în regim de urgență” examinarea cauzei în care este vizat, susținând în continuare că pledează nevinovat și că vrea să colaboreze cu ancheta. Totodată, Osipov califică măsura preventivă drept „abuzivă și inutilă”, ținând cont că este investigat un caz care a avut loc în urmă cu peste 10 ani. Fostul vicepremier a fost reținut în luna martie și are statut de învinuit pentru abuz în serviciu. Conform procurorilor, fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, plasat și el în arest în același doar, împreună cu alți complici, ar fi facilitat deschiderea magazinelor „Duty-free” în regiunea transnistreană și ar fi fost implicați în mai multe scheme de contrabandă, care ar fi cauzat prejudicii de peste 4 miliarde de lei bugetului de stat.
Rămânem la dosare de corupție. Iurie Savițchi, un fost șef din cadrul Direcției Locativ-Comunală și Amenajare din cadrul Consiliului Municipal Chișinău, a recunoscut în instanță că a primit mită de 600 de mii de lei de la un antreprenor. El a declarat că 170 de mii de lei au fost transmiși șefului suspendat al Direcției, Ion Burdiumov, și 40 de mii de lei șefului Serviciului Amenajare, Vasile Efros. Savițchi a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției și ar urma să fie condamnat la 4 ani de închisoare, cu suspendare pe un termen de probațiune de 3 ani, și o amendă de 300 de mii de lei. Anterior, și antreprenorul a recunoscut că a oferit mita. Mai multe detalii la subiect găsiți pe site-ul nostru – zdg.md.
Două doctorițe din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr. 1 „Gheorghe Paladi”, Emilia Prodan și Liliana Ioncu, au fost găsite vinovate de prima instanță de malpraxis, care a dus la moartea unui nou-născut. Expertizele și instanța de judecată au stabilit clar „o legătură directă între acțiunile medicilor și deces”. Doctorița Emilia Prodan a fost găsită vinovată, dar nu va fi pedepsită penal, deoarece a intervenit termenul de prescripție. Ea continuă să activeze în sistem pentru că, legal, nu poate fi demisă până la emiterea unei sentințe definitive pe caz. O altă doctoriță, Liliana Ioncu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu executare, dar, între timp, a fugit din țară și se află în căutare internațională de aproape doi ani. Mai multe detalii despre cazul prezentat de ZdG încă în 2021 și urmărit până la pronunțarea sentinței, găsiți pe site-ul nostru – zdg.md.
Zilele trecute, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că procedura de exhumare a corpului neînsuflețit al Liudmilei Vartic a fost efectuată, iar una dintre avocatele familiei, Violeta Gașițoi, a precizat că la examinarea corpului neînsuflețit a participat și o expertă din România, pentru serviciile căreia familia victimei a colectat fonduri. Conform informațiilor ZdG, la proces a participat un singur membru al familiei, soțul Liudmilei Vartic, vizat în ancheta privind decesul femeii.
Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției: „Cred că în scurt timp vom avea un nou raport de expertiză și vom vedea ce este nou. Pe lângă aceasta, este expertiza telefonului, la care acum analiștii noștri lucrează. Mai este și expertiza scrisorilor care au fost lăsate cu Ludmila. Cred că, până la urmă, oricum adevărul va ieși la iveală. În grup nu lucrează doar polițiștii, lucrează patru procurori și doar doi angajați ai poliției sunt în acest grup. Cred că, în scurt timp, va fi clar ce a fost acolo”.
Liudmila Vartic, soția fostului vicepreședinte al raionului Hîncești, Dmitri Vartic, a murit pe 3 martie 2026, după ce a căzut de la etajul unei clădiri din capitală, unde locuia împreună cu mama și sora sa. Decesul Liudmilei Vartic este investigat penal în baza unui articol care vizează violența în familie cu determinare la sinucidere. Criza imobiliară a ajuns și la judecători. Un articol publicat de ZdG arată că majoritatea șefilor de instanțe NU au cumpărat imobile în 2025. Doar doi judecători aflați în funcții de conducere la cele mai importante instanțe din țară au investit anul trecut în locuințe, în timp ce alți magistrați cu funcții de conducere au ales să-și cheltuie banii pe automobile. Familia președintelui interimar al Curții de Apel Nord, Ion Talpa, a trecut Prutul și a contractat un credit ipotecar pentru a procura un apartament în Iași, România. Judecătorul a declarat pentru ZdG că a investit în România pentru că „este puțin mai ieftin la Iași decât la Chișinău”. Și acest articol poate fi găsit pe zdg.md.
Cu prilejul Zilei Europei, marcată anual pe 9 mai, ZdG lansează „Blitz UE” – o rubrică săptămânală în cadrul emisiunii Săptămâna de Gardă, în care vă vom prezenta, pe scurt, cele mai importante informații legate de procesul de integrare europeană al R. Moldova.
Comitetul Parlamentar de Asociere R. Moldova–UE solicită deschiderea negocierilor de aderare pentru toate clusterele până la sfârșitul anului 2026. Solicitarea adresată Consiliului Uniunii Europene a fost formulată în cadrul reuniunii din 5 mai, care s-a desfășurat la Bruxelles. În același timp, Comitetul Parlamentar de Asociere R. Moldova–UE condamnă încălcările repetate ale spațiului aerian al R. Moldova de către drone rusești și solicită „consolidarea cooperării cu UE în domeniile apărării aeriene”. Totodată, cere „sprijin pentru protejarea infrastructurii critice”.
În această săptămână, președinta Maia Sandu a participat la Summitul Comunității Politice Europene de la Erevan, Armenia. În cadrul evenimentului, șefa statului a avut o întrevedere cu lideri ai țărilor europene, dedicată viitorului european al R. Moldova și consolidării păcii și securității în regiune. „Am discutat despre prioritățile de pe agenda europeană și pașii următori pe drumul nostru spre aderare”, a anunțat președinta. După întrevederile de la Erevan, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că un anunț privind inițierea negocierilor pe clustere cu R. Moldova ar putea să fie făcut până la sfârșitul lunii iunie.
Nicușor Dan, președintele României: „Să sperăm că răspunsul va fi pozitiv, în sensul că Moldova va începe oficial procesul de intrare în UE cu primul cluster – chestiuni democratice fundamentale”.
Dacă s-ar organiza un referendum pentru unirea dintre România și R. Moldova, șapte din 10 români ar vota „DA”, conform unui sondaj de opinie realizat de Barometrul Informat.ro – INSCOP Research. Astfel, potrivit sondajului, 71,9% dintre respondenți ar vota „DA” la un referendum privind unirea dintre România și R. Moldova, în timp ce doar 21,4% s-ar pronunța împotrivă. Sondajul a fost efectuat în România și devine relevant în contextul în care președinta R. Moldova, Maia Sandu, a declarat în câteva rânduri că Unirea cu România ar reprezenta o cale de acces mai rapidă spre Uniunea Europeană pentru țara noastră. Voi cum ați vota dacă ar fi un astfel de referendum în R. Moldova? Scrieți-ne în comentarii și argumentați răspunsul.
R. Moldova a revenit pe locul 31 în clasamentul mondial al libertății presei, poziție ocupată și în 2024. Țara noastră a înregistrat cel mai bun scor printre țările Europei de Est, fiind singura din această zonă geografică cu statut „satisfăcător”, în condițiile în care, pentru prima dată în istoria clasamentului mondial al libertății presei, realizat de „Reporteri fără frontiere”, peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificil“ sau „foarte grav“. Pe primul loc în clasament este Norvegia, urmată de Țările de Jos și Estonia. România este pe locul 49, Ucraina – pe 55, iar Rusia – pe locul 172 din 180 de țări care figurează în acest clasament.
Rămânem la știri despre presă. Un raport privind atacurile asupra colaboratorilor media, realizat de Asociația Presei Independente pentru Fundația „Justiție pentru Jurnaliști” cu sediul la Londra, Marea Britanie, arată că angajații Ziarului de Gardă au fost cele mai frecvente ținte ale atacurilor asupra jurnaliștilor în 2025, 12 colaboratori fiind atacați pe parcursul anului trecut. În acest „top” se mai regăsesc jurnaliștii de la TV8 și Nokta. Anul trecut, au fost atacați sau amenințați colaboratori din 32 de instituții și organizații media din R. Moldova, fiind raportate 97 de atacuri asupra angajaților, acesta fiind cel mai mare număr anual de incidente înregistrat din 2017, de când sunt monitorizate atacurile. Continuăm cu o noutate importantă de peste Prut. Guvernul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de Partidul Social Democrat și partidul extremist AUR, adoptată cu 281 de voturi „pentru” și 4 „împotrivă”, peste pragul necesar de 233.
Audiat în Parlamentul României, Ilie Bolojan a numit moțiunea „mincinoasă, cinică și artificială”, subliniind că „nu ține cont de contextul dificil”. Președintele român Nicușor Dan a anunțat consultări pentru formarea unui nou guvern, menționând că acesta va fi „pro-occidental”. În noaptea de 5 mai, trupele ruse au lansat asupra Ucrainei 11 rachete balistice „Iskander-M” și 164 de drone. În regiunea Poltava, forțele ruse au lovit un obiectiv de extracție a gazelor, iar peste 3400 de consumatori au rămas fără alimentare. Patru persoane au murit, iar peste 30 au fost rănite.
Între timp, dicatorul rus Vladimir Putin a anunțat o „încetare a focului de Ziua Victoriei” pentru două zile, în perioada 8–9 mai. „Sperăm că partea ucraineană va urma acest exemplu”, a declarat Ministerul rus al Apărării. De cealaltă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat drept „cinism absolut” atacurile ruse cu rachete și drone, în contextul în care Kremlinul solicită „liniște” pentru desfășurarea paradei sale din 9 mai.„Este un cinism absolut să ceri liniște pentru organizarea unor festivități propagandistice și, în același timp, să lansezi astfel de atacuri cu rachete și drone în toate zilele dinainte”, a subliniat liderul de la Kiev.
Roșii din Turcia, castraveți din Albania, cartofi din Belarus, vinete din Spania, pere din Țările de Jos, struguri din Chile sau Brazilia. Deși R. Moldova este considerată o țară agrară, agricultura fiind considerată principala ramură economică a țării, în această perioadă, majoritatea fructelor și legumelor de pe rafturile piețelor și magazinelor locale provin, în mare parte, din import.
